521 matches
-
că fuseseră răzeși sau că erau clăcași (liuzi) pe moșia răzeșească. Răzeșii din Fruntești, care reușiseră să-și păstreze proprietățile, au fost excluși de la împroprietărire, chiar dacă unii dintre ei ajunseseră să mai aibă în proprietate câteva prăjini. Pentru împroprietărire, țăranii clăcași au fost împărțiți în trei categorii, în funcție de numărul vitelor de muncă (boi de tracțiune sau cai): a) fruntași, cu 4 boi, b) mijlocași, cu 2 boi și c) pălmași, fără animale de tracțiune. De asemenea, legea inea seama și de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe Elena Rosetti, proprietara moșiei Dobreana, fiind împroprietăriți acolo. În această situație au fost Dumitrache Boghean și Luca Costan care, având câte doi boi, au fost împroprietăriți cu 5 fălci și 50 de prăjini, pe lângă locă de casă și grădină. Clăcașii Constantin Pintilescu, Simion Pintilescu, Costache Galeș și Ion Galeș au fost împroprietăriți cu câte 2,5 fălci (120 prăjini) la care s-a adăugat locă de casă și grădină. Familiile de luncași împroprietărite în comuna Gloduri nu au rămas acolo
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țiganii nu s-au stabilit acolo, au părăsit pământul care, dupăă primul război mondial, a fost dat pentru practica agricolă a elevilor Școlii primare din satul Lunca, la cererea insistentă a învățătorului Gh. Postoiu. Legislația veche, care reglementează raporturile dintre clăcași și proprietari, prevedea pentru fiecare cap de familie înzestrarea atât cu pământ de arătură, cât și cu loc de pășunat și cosit. Legea rurală din 1864 a avut în vedere ca satele să aib și izlaz, loc de păscut vitele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
2) Pentru izlazul satului Lunca, a fost destinată suprafața de 50,9850 ha la locul numit „La păr” care făcea parte din lotul III, în partea de răsărit a trupului de moșie Rânza, având următoarele delimitări: la nord pământurile foștilor clăcași din Lunca și cu pământul dat bisericii, la sud cu moșia Dobreana a lui Gh. Sterian și cu moșia Virginiei Lambrino, iar la vest cu restul moșiei Rânza. Prețul cu care s-a cumpărat a fost de 715 lei/ha
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ridicarea în plan a limitării de la hotară” constată că lucrările au fost efectuate de comisia ad-hocă (pentru aceasta) și verificând măsurătorile întărește separarea terenurilor destinate împroprietăririi de cele care rămân proprietarilor. Suprafața supusă exproprierii reprezintă pământurile aflate în folosința ranilor clăcași și, potrivit legii, ar fi trebuit să cuprindă din moșie, așa cum se statornicise prin alte legi de reglementare a raporturilor dintre țărani și proprietari. [vezi supra]. Chiar în anul plecării bejenarilor bucovineni spre locurile unde s-au așezat definitiv, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
distanțele în stânjeni, luându-se ca repere pădurile, satele, pâraiele (aflăm că Pârâul Roșu, Dunaviciorul, se mai chema și Tresștia!), ajungându-se în punctul de la care s-a plecat. Pe lângă inginerul topograf, V. Soroceanu, procesulverbal este semnat ca delegat al clăcașilor de P. Sterian (proprietarul moșiei Dobreana), iar din partea proprietarilor, ca delegat al proprietății este semnat de Gavril Zingher. Din lista celor îndreptățiți la împroprietărire, pe categorii, în funcție de numărul de vite, aflați pe moșiile proprietarilor, aflăm că numărul pălmașilor depășea pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și departe de alte așezări). S-a cerut de către organele în drept (prefectură, comisia județeană ad-hoc) grăbirea aplicării reformei, deoarece tabelele fuseseră întocmite și verificate încă din toamna anului 1864. Din tabelele cu cei îndreptățiți la împroprietărire cunoaștem numai 15 clăcași cu 4 boi, toți din Lunca. 1. Pavăl Tabarcea 2. Vasile Pușcu 3. Dumitru V. Pintilescu 4. Gheorghe Nuțu 5. Costan Boca 6. Miron Pâțu 7. Gavril Știrbu 8. Gheorghe Știrbu 9. Iosif Drăgan 10. Artene Drăgan 11. Gavril Rusu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dumitru V. Pintilescu 4. Gheorghe Nuțu 5. Costan Boca 6. Miron Pâțu 7. Gavril Știrbu 8. Gheorghe Știrbu 9. Iosif Drăgan 10. Artene Drăgan 11. Gavril Rusu 12. Ștefan Boca 13. Iordachi Dobrani 14. Gheorghe Trandafir 15. Constantin Pintilescu 157 Clăcași cu 2 boi 1. Pricop Rusu 2. Gheorghe Hodoroab 3. Constantin Trandafir 4. Vasile Trandafir 5. Petrea Tabarcea 6. Chireacă Tabarcea 7. Ion Tabarcea 8. Vasile Călinescu 9. Toader Ignătescu 10. Costache Mârza 11. Gavril Pușcu 12. Toader Bârgăoanu 13
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Anton 42. Dumitru Turcu 43. Ilisei Chireacă 44. Ion Băișan Turcan 45. Ion Stan 46. Dănilă Dobrian 47. Gh. Tănase 48. Vasile Sandu 49. Ion Dobrian 50. N. Grămad Reforma agrară din 1864 s-a făcut prin despăgubirea proprietarilor; împroprietăriții clăcași din comuna Filipeni având de plătit importante sume de bani, în condițiile în care banii erau puțini și greu de făcut. Ceea ce surprinde pe trăitorul și cititorul de astăzi este grija legislatorului de a indica, în mod expres, locul pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
constatăm că nu s-a prevăzut nicio palmă de pământ pentru școală și alte instituții culturale. Mai menționăm că toate documentele (statistici, tabele, proceseverbale) se referă numai la o parte dintre cei împroprietăriți (aproximativ 190 din 309), în principal foști clăcași din Lunca. împroprietărirea clăcașilor din comuna Filipeni în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a avut ca urmare concentrarea bejenarilor bucovineni așezați în locuri diferite pe moșia Filipeni (Știubiana, Dobreana, Slobozia, Valea lui Pește, Fântâna Durii) în satul Lunca, pe ambele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a prevăzut nicio palmă de pământ pentru școală și alte instituții culturale. Mai menționăm că toate documentele (statistici, tabele, proceseverbale) se referă numai la o parte dintre cei împroprietăriți (aproximativ 190 din 309), în principal foști clăcași din Lunca. împroprietărirea clăcașilor din comuna Filipeni în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a avut ca urmare concentrarea bejenarilor bucovineni așezați în locuri diferite pe moșia Filipeni (Știubiana, Dobreana, Slobozia, Valea lui Pește, Fântâna Durii) în satul Lunca, pe ambele maluri ale Dunavățului: o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tip feudal, de exploatare a proprietății moșierești prin folosirea muncii țăranilor cu pământ insuficient sau lipsiți de pământ cărora li se impuneau condiții împovărătoare. Într+o țară preponderent agrară, cum era România la începutul secolului al XX-lea, ranul, fostul clăcaș, nu putea să-și agonisească hrana pentru un an întreg, de la o recoltă la alta. În plină iarnă rămânea fără alimentul de bază - mămăliga -, fiind nevoit să se adreseze boierului, administratorului și, pentru a ieși din iarnă, își angaja munca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Boca, în vârstă de 90 de ani în 1970, absolvent al școlii de agricultură de la Trifești - Roman, se dovedește a fi un foarte atent cunoscător al raporturilor dintre țăranii luncași și boierii Rosetti și Sterian, precum și a raporturilor dintre luncașii clăcași și locuitorii satelor răzășești din jur. Pe aceeași linie se înscrie și mărturia lui Constantin Boca și Vasile Boca, ambii domiciliați în București, care în timpul primului război mondial aveau 13, respectiv 15 ani și erau duși cu forța să lucreze
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
împroprietărite cu 2 ha școlile din Lunca și Slobozia. A mai fost atribuită suprafața de 0,35 ha pentru sport și tir, și 0,25 ha pentru postul de jandarmi.63 3.3 Izlazurile comunale în 1921 Satele de foști clăcași din comuna Filipeni nu au primit suficient loc pentru văratul vitelor (izlaz, păscătoare) după reforma agrară din 1864 și nici după alte împărțiri de pământ care au urmat reformei lui Cuza. Izlazul comunal constituit în 1909 (vezi supra) de 70
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din hotarul luncașilor de din jos, mergând în sus pe lângă acel hotar; 175 3. 5 ha teren arabil în continuarea imașului (fosta vie a căpitanului Boteanu) până la întâlnirea cu pământul expropriat în 1919, la locul Runcu Vechi, pe lângă hotarul locuitorilor clăcași din Lunca. Comisia mai declară expropriat un drum în lățime de 14 m, de la imașul de mai jos până la pârâul numit Roșu, unde sătenii vor avea dreptul la adăpături, fără vreo plată.” Procesul-verbal nu a fost semnat și de delegatul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
deoarece avem mai puțin de 100 ha pământ arabil. Locuitorii din Lunca ajunseseră în 60 de ani de la reforma lui Cuza, la reforma din 1921 stăpâni pe o bună parte din pământurile moșiei Filipeni pe care ei o munciseră în calitate de clăcași, dar și de oameni liberi. În acest timp a avut loc un transfer de proprietate de la moșierii Rosetti și Sterian spre țăranii luncași în principal, deoarece ei au știut să se organizeze în obști sătești și să beneficieze prevederile legilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să vândă porțiuni din moșie. Luncașii au reușit să cumpere peste 100 ha teren arabil. Luncașii au mai cumpărat 80 ha pădure de la Ștefan Șendrea din comunaUngureni (Lecca) și 120 ha pădure de la Florica Cantili din Viforeni, comuna Ungureni. Luncașii, clăcași desconsiderați de răzeșii din jur, au ajuns să-i concureze și să-i întreacă, schimbându-și statutul social, prin vrednicie, hărnicie, muncă și învățătură. Ei, luncașii, urmașii bejenarilor bucovineni, pot fi mândri de realizările înaintașilor care, neavând nicio palmă de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se obțineau, în funcție și de calitatea solului, recolte modeste. șăranii răzeși își lucrau singuri bucățile de moșie, unii mai bogați foloseau și munca slugilor, argaților, țăranilor dependenți, pe cât vreme, pe moșia boierească se folosea munca țăranilor dependenți, vecini, deveniți clăcași, care aveau în folosință suprafețe de teren primite de la proprietar, a slugilor boierești - oameni de curte - și a robilor țigani. Gospodăria boierească era scutită de unele dări față de domnie, pe cât vreme gospodăria țărănească plătea o largă categorie de dări, ducând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
velniță a mănăstirii Trei Ierarhi din Iași și dă drept călugărilor să instaleze și alte căldări de fiert borhotul. O velniță au avut și boierii Rosetti din Filipeni, iar rachiul obținut era vândut țăranilor din comună, în special pentru țăranii clăcași din Slobozia, Lunca și pentru țiganii robi, mai puțin pentru Fruntești, unde răzeșii își preparau singuri băutura. Cu siguranță că și locuitorii comunei Filipeni - satele Filipeni și Fruntești - știau să obțină rachiul din tescovină, drojdie și prune și alte fructe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe an, în realitate erau în Moldova 84 zile de clacă, deoarece se introdusese norma de muncă (nartul) care nu putea fi făcută decât în mai multe zile. Nu avem mărturii și înscrisuri despre numărul zilelor de clacă făcute de clăcașii din Lunca și cei din Slobozia - Filipeni, nici dacă proprietarul moșiei, Gr. Rosetti, dădea în folosință țăranilor tot atât pământ cât înainte de regulament sau își rezervă (prisoasele) cea mai mare parte din moșia Filipeni. Cine voia să ia în folosință
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la boier, angajându-și munca pentru anul viitor (vezi mărturiile de la „Anexe”). Țăranii mai înstăriți, cu vite de tracțiune, unelte și pământ, obțineau recolte și pentru consumul propriu și pentru vânzare. La toate familiile țărănești din Moldova, fie răzeși, fie clăcași, predomina consumul de mămăligă; pâinea se cocea de sărbători, iar la cei bogați, și în fiecare săptămână. Din cauza consumului intern redusă de grâu, care mergea la export, s-a creat un mit în legătură cu „România, grânarul Europei”, repetat de neștiutori și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
proprietarii boieri, pentru a lua pământ în parte. Lipsa inventarului agricol, secătuirea pământului prin cultivarea an de an a aceleași culturi, a dusă la recolte modeste în raport cu efortul depus. Paradoxal, situația din lumea satelor (ne referim la fostele sate de clăcași Lunca și Slobozia) consta în aceea că, deși cea mai mare parte din pământul avut era cultivat cu porumb, nu ajungea de la o recoltă la alta. O statistică realizată pentru anul agricol 1890-1891 lasă să se întrevad situația, dacă nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai fertile din tot pământul existent în comuna Filipeni. Nedreapta repartiție a pământului existentă în țară la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, este confirmată și de situația împărțirii pământului în comuna Filipeni: vechi răzeși, clăcași împroprietăriți (1864), mari proprietari. Spre observă cu claritate că 4 proprietari mari au mai mult pământ decât 452 de țărani; 1927,10 ha, față de 2211,72. Fiecărui proprietar îi revin aproximativ 552 ha, pe când fiecărui țăran răzeș îi revin aproximativ
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
observă cu claritate că 4 proprietari mari au mai mult pământ decât 452 de țărani; 1927,10 ha, față de 2211,72. Fiecărui proprietar îi revin aproximativ 552 ha, pe când fiecărui țăran răzeș îi revin aproximativ 7 ha, iar la foștii clăcași împroprietăriți revin, de familie, aproximativ 2,3 ha. Mica proprietate răzășească era, la rândul ei, repartizată inegal: 10 răzeși din Fruntești aveau peste 20 ha; cei mai mulți aveau între 8 și 4 ha. Numărul capilor încadrarea Suprafașa de familie de la pânăă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la 8 ÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎ.. la 4 304,21 67 de la 4 ÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎla 1,43 198,77 10 de la 1,43 ÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎla 0,89 18,96 10 de la 0,89ÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎ la 0,18 6,94 Total 187 1323,62 ha. Situația foștilor clăcași și a răzeșilor fără pământ s-a ameliorat după reforma agrară din 1921, iar pentru luncași, cumpărările de pământ prin care au intrat în posesia fostelor moșii boierești, i-a pusă în situația de-a avea mai mult pământ decât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]