6,220 matches
-
decît ispititoare. Se uitau cu toții și nu se mai saturau. Aici o să vin eu o dată, zise Bărzăunul, să prind păstrăvi și să-i frig pe piatră, ca atunci, cu tata... îs așa de buni, căă... Ptiu, îl repezi iar Vlad clătinînd din cap disprețuitor, că tont mai ești! Cum adică să-i frigi pe piatră, primitivule? Nu-i poți pune-n țiglă? Vlade... știi ceva? i-o-ntoarse Bărzăunul scărpinîndu-se cu năduf undeva, la spate, tu, dacă nu te-ai crede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
un final așa de trist, m-am împotrivit eu. Odată ce ați făcut o descoperire așa de însemnată pentru știință, nu vă puteți retrage din acțiune! Trebuie să continuați. E singura cale ce vă poate reda curajul și veselia! Ehe! a clătinat Bărzăunul neîncrezător capul, zadarnic! De ce zadarnic?... Ce vorbă-i asta? Așa-i, cum spun eu, a ridicat el vocea împletită cu un tremur aparte. Cînd ne întorceam de la peșteră, Ilinca și-a dat de 4 ori cuvîntul de onoare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
el deodată glasul puțin ironic al Ilincăi. Ori nu cumva vrei să zici că ai și tu scrise poezii?... Zi, mă, ce stai așa, ca o mămăligă? "Mămăligă", gîndi Bărzăunul lovit în amorul propriu. Nu putea găsi oare alt cuvînt?... Clătină de cîteva ori capul cu un fel de disperare mută și nici măcar nu întoarse ochii spre Ilinca. Haide, mă, ce-i cu tine? îl luă iar fata la rost, aplicîndu-i un nou ghiont în coaste. Ai scris, ori n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
televiziune, ai fost și filmat... de ce să nu mai scriu în continuare? Așa! se răsti la mine Bărzăunul întorcîndu-mi ochii de ied părăsit... Pentru că totul a fost frumos pînă am ajuns acolo... sus... Nu-nțeleg. Eh, ce știi tu!... Și clătină din cap, cu atîta tristețe, încît mi-a fost rușine de mine că pot fi atît de neștiutor. A fost frumos, reluă el mai rar și mai calm, grozav de frumos... dar numai pînă acolo, sus, unde am descoperit nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
numele ei vechi, cucerire a noului ei rang de muribundă care nu mai are de ce să se teamă de el. De ce îi este, oare, atât de prețioasă? Medici de toate felurile, creștini, arabi, evrei se perindă în iatacul ei. Toți clatină din cap. Toți frâng și mai tare trupul alb-vânăt în încercarea de a aduce oasele la loc. Gâtlejul se deschide și vocea de copil se împlinește în gemete lungi, care încetează doar când licărul de viață se topește într-o
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de culoarea păpădiei și-și trage plapuma până sub bărbie, până sub ochi, până la rădăcina frunții. A fost un vis, își spune, și închide ochii, legănată de min ciuna din care se ridică, odată cu zorile, inexpugnabilă, dezamăgirea. Prima dată se clătinase. Cam ca un om beat. După atâția ani în care n-ai atins pământul cu tălpile, fermitatea lui bruscă, neașteptată, nu poate decât să-ți dea acea stare de vertij permanent a musului, în primele luni pe mare, își spune
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
la bucătărie fără să fi scris rețeta, ingredientele, și fără să-i fi dat nume, ceea ce ducea la o inva riabilă stare de confuzie a personalului și a bucătarului-șef, care, în lipsa unei coerențe gastronomice (Thule obișnuia să aibă așa ceva, clătina el din cap...), inventase o nouă categorie în meniu: Dessert à la Monsieur Ivan, în timp modificat în Le fameux dessert à la Monsieur Ivan. Pasagerii se așteptau la un miracol de bezea și fire de ciocolată împletite cu bețișoare
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
S-a întâmplat pe undeva pe Marea Okhotsk. Cel mai mare clinician al timpurilor moderne, care înconjurase jumă tate de lume ca să se urce pe Thule, într-un port particular, neștiut decât de el și de medicul de pe vas, a clătinat din cap, așa cum făceau doctorii din cărți și din anii lui de ucenicie și cum el își jurase că nu va face niciodată, și a dat un verdict scurt, neînsoțit de nici o rețetă și de nici o recomandare. — Hibernează. Nu avea
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
O privire care s-a repezit într-a mea și mi s-a vârât pe sub gene, dincolo de ochi, până în străfundul creierului, o privire dureroasă, crudă întru câtva, dar vie, atât de vie și de puternică încât abia dacă nu mă clătinam sub greutatea ei. — Te chinuie întrebarea asta, nu? Îți pare rău că s-au despărțit? Să nu-ți pară! S-ar fi distrus unul pe celălalt. Și e foarte bine că te-a scos pe tine de-acolo. Pe tine
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
închiși, și asta nu putea decît să-i ușureze înaintarea. Era exact ceasul acela din noapte către dimineață, cînd liniștea domnește, atoatesuverană; era ca și cum un duh pus pe șotii încuiase undeva, pentru cîteva clipe, vocile pădurii. Nici ramurile nu se clătinau, nici vîntul nu susura; picior de animal nu călca, aripă de pasăre nu zbura; nimic nu părea să fi tulburat vreodată neclintirea ireală. Dacă nu i-ar fi bătut în piept o inimă de viteaz, pe Lupino l-ar fi
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
diplomație secretă". Oricum ar fi, natura umană va rămâne mereu aceeași: au fost și vor exista întotdeauna intriganți capabili să se "arunce", într-o stare de confuzie maximă, drept în mijlocul negocierilor. Aceștia pot surprinde pe toată lumea, reușind, în consecință, să clatine autoritatea veritabililor negociatori și să facă suspectă buna credință a guvernului pe care, de altfel, ei pretind că îl servesc. Opinia publică nu face distincție între această diplomație, "ocultă" și diplomația "secretă"; cum cele două cuvinte par a fi sinonime
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
la tine. Frica pe care o simțise la început se stingea ușor. Știa că nu-i va face nimic rău, nu fizic. Ajungând pe cealaltă parte, simți cum pământul îi tremură sub picioare. Se opriră amândoi. Clădirile începură să se clatine ușor, oamenii panicați să țipe speriați. Un copil plângea ținându-se de piciorul mamei care mai avea încă unul mic în brațe. Panică, țipete, agitație. Străinul o cuprinse cu ambele mâini și o lipi de pieptul său, îmbrățișând-o. Era
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
profundă convingere și mașinal, cu convingerea unei mașini. Atât de adevărat este. Este vorba, Marina, nu de a decide soarta noastră, ci soarta generațiilor viitoare din întâmplare... Se expune Materia atât de gravă, că la deschiderea ochilor face să se clatine Forma. Norocul generaților viitoare, zic... Știi tu, Marina, cum își fac albinele regina? și se apropie de ea. Nu înțeleg aceste lucruri.. Dacă îmi spuneți... Vorbește-mi cu tu, Marina, îți repet; vorbește-mi cu tu. Lasă acest impersonal pentru că
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
în totalitate tapisată în care să se descurce, oferindu-i scaune și alte obiecte de care să se agațe și un băț care îi servește de baston. Și dacă Marina vrea să vină la el, să-l vadă cum se clatină, întinzând brațele: Fii calmă, calmă, lasă-l să cadă, că nu va trece de pământ. Ce lume e asta Sfântă Fecioară! Și continuă visând, mama. Mama, care pe furiș își strânge în brațe fiul, îi zice: "Spune mamă, dragule, spune
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
demonstrează blestemele asupra cadavrului lui Egist și exclamația: „Să mor, cu condiția să sugrum pe mama mea!”. Toate acestea o dezumanizează astfel încât, prin contrast, ea reușește să deștepte o oarecare simpatie pentru cei uciși. Or, tocmai această ferocitate a ei clatină, după părerea unor critici, edificiul arhitectonic al piesei. Eroina lui Euripide e dominată de o pasiune puternică, mistuitoare, care o împinge la hotărâri extreme, de aici poate impresia de sălbăticie a personajului, ce are totodată și momente de șovăială și
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
spada în zeci de regi și sute de conți vărsînd sîngele a mii de marchizi, fără să-i treacă prin cap că o spadă e un obiect tăios! Îl interesa "morala": Na! (Apasă și mai mult mînerul spadei, Charles se clatină cu fotoliu cu tot). TOREADORUL: Isprăvește! (Se crispează de greață.) EMMA (calmă): Dacă vrei să vomiți, pe culoar, a doua pe dreapta. Dar vino repede, că avem treabă. (Toreadorul iese.) Nu încerca să fugi, că ocna te mănîncă! (Emma se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
pricepi. Nu tatăl tău spune asta, ci un personaj al lui, (citește) profesorul Vasilescu. BUNICA: Eu nu cunosc nici un profesor Vasilescu. Eu pe el îl cunosc și o să-i arăt eu lui. Uite ce zice: "Hoașca de soacră-mea". (Bunicul clatină afirmativ din cap) Ce? Ce dai din cap că "da"? BUNICUL (intimidat): Ei asta-i! Dau și eu din cap că "da, așa zice". Dar nu el zice. Personajul. BUNICA: Îi arăt eu ce personaj sînt eu! (se ridică să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Înhățat cu putere de braț, iar el s-a gândit că banditul ăla de chelner a ieșit după el și s-a Întors gata să riposteze. Era Însă Ionela. — Ce bine că te-am găsit! Ce faci? De unde vii? Se clătina, iar chipul Îi era boțit de vin, de ceartă, de remușcare, de neputință, de minciună. Știa că el fusese acolo, În Zahana, că auzise totul și că de asta fugise precipitat din local. — De unde să vin, de la școală - și i-
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Cu cine crezi tu că stai de vorbă? Nu sunt nici eu venit cu pluta pe cireși, a zis nervos. — Pe Siret, Vasile! Ha! Ha! Pe Siret! — Îți bați joc de mine? Curva dracului! Îi tremurau picioarele... și s-au clătinat astfel amân doi, iar el părea de-a dreptul beat, mai beat ca ea, și a Închis ochii, dar nici un fel de muzică nu l-a salvat În clipa aceea - și au căzut amândoi Într un mic rond cu flori
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
În locul tău l-aș fi luat pe Matei și m-aș fi oprit direct În Caraibe, acolo nu sunt trenuri... — Când eram marinar În Zanzibar... — Trebuie să plec, Matei, mi-e teamă să nu beau prea mult... S-a ridicat clătinându-se, golise pe nerăsuflate ambele pahare pline cu țuica aceea transparentă precum sufletul, transparente Îi erau gândurile, trupul, hainele - și s-a așezat lângă Matei să doarmă, să uite. Un timp a visat... — Bună ziua, tinere, s-a auzit dintr-odată
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
se părea că pleacă din lumea asta, nu și celorlalți Însă, care se legănau Într-o parte și-n alta, intonând cu voci de măgari sentința fatală de care ținea grozăvia refrenului. S-a ridicat atunci și a luat-o clătinându-se către ușă, trebuia să fugă, să se salveze, dar țiganii de la pompe funebre tocmai intraseră, prefăcându se triști, i-au strâns mâna și l-au Întrebat unde e mortul. Vasile s-a prăbușit ca un boxer bătut În brațele
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Îl va fi pus În temă pe Cristian cu faptul că Vasile Îl așteaptă În fața Casei Pionierilor. Nu au trecut mai mult de câteva minute până când a remarcat silueta lui Cristian arătându-se, i s-a părut chiar că se clatină, a vrut să iasă din ascunzătoare, a ezitat Însă. Pentru că În spatele lui Cristian o altă siluetă venea din noapte, parcă urmărindu-l, fiindcă se vedea cum Își contro lează mișcările, cum Își conduce pașii cu discreție, ai fi zis că
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
și focul a pierit. Mâna se retrage aproape frustrată și Cavanosa știe că acum va trebui să spună ceva. Trebuie să spună ceva. Acum. Orice. O banalitate. Ceva. Altfel, echilibrul fragil al lucrurilor care îl țin în viață se va clătina. Altfel, Sophia va înțelege tot ce e în mintea lui. Chiar peste trei secunde, ea va citi în tăcerea lui și va înțelege tot. Va înțelege bănuiala care a încetat să mai fie o bănuială în clipa în care s-
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
sub unghia acestui personaj. E o față invizibilă în co rul care murmură în surdină. Nimeni nu i-ar observa absența dacă ar dispărea. Corul ar continua să și murmure litania și nici o fărâmă din ordinea lucrurilor nu s-ar clătina. Mă plimb prin capul omului care a devenit o obse sie pentru femeia asta. Deschid toate ușile pe care stă scris nebuna. Caut momentul în care s au cunos cut. O să-l găsesc. Mai toate camerele sunt goale și întunecate
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
-mi dea brânci în fundătura nedreptății. Din cauză că n-aș ști ce să aleg. Baletul de cuplu sau trio e seducător în toate fațetele din carte, prozele cu decor asiatic te confiscă pe tine, cititor, până la absorbție, iar marginalii care-și clatină patimile prin birturi și paturi imunde com pun o galerie prin care nu te saturi să te plimbi. Și totuși, dacă mi s-ar suci mâna la spate, aș alege până la urmă trei bucăți din a doua jumătate a volumului
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]