599 matches
-
Arendașul Gheorghe Gărdăreanu (Florești), aducea muncitori din Serbia și astfel țăranul român era lipsit de posibilitatea de a munci, ceea ce Îl determina, ori să muncească cum și cît vrea arendașul, ori să plece aiurea ca să poată trăi. Clăcile, Însă erau clăci, le făceau cei care rămîneau acasă. Atât sub administrația proprietarului, cât și a arendașului, strîmtorarea le venea de la ispravnicii care tăiau și spînzurau. Viața țăranilor lupoieni, a fost una lipsită de drepturi, de a se bucura de lumina cărții, de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
grîu. Opaițul cu feștila producea lumina casei, pînă la culcare sau bolnavilor În stare mai gravă. Oborul casei era din stobori Împletiți cu nuiele. Lemne pentru iarnă, cei mai mulți le aduceau cu spinarea din pădurea moșierului, pentru care prestau zile de clacă și fără să aibă voie a intra În pădure cu toporul. Ocupația de bază era agricultura. Plugurile erau de lemn, fiind Întrebuințate pînă În 1950. Pluguri de fier aveau doar cîteva familii. Lipseau și vitele de plug. Cine izbutea să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mondial, cu ocazia Împroprietăririlor țăranilor, lupoienilor li se completează loturi de cîte trei hectare, intrînd și În stăpînirea pămîntului dat de A.İ.Cuza la 1864, pămînt care pînă atunci fusese sub administrație boierească, fiind folosit ca islaz, oamenii făcînd clacă pentru el. Enciclopedia caminului De la această Împroprietărire fața satului a Început să se schimbe. İci și colo, a Început să apară cîte o casă mai acătării ( 2-3 camere ), cu dependințe pe lîngă ea. De asemenea comfortul a Început să fie
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
copii În casă Vai de mîncare la masă. Toată vara la ciocoi rob La Crăciun porumb nici bob. Oamenii s-au Înmulțit Tot pămîntul l-au umplut Și-aleargă să se-nnoiască La boier să clăcuiască. Toată vara hai la clacă Pentru o hupiță de vacă. Pentru o vacă și cinci oi Face manu la ciocoi. Apoi pe timpul lui Cuza Toți țăranii cîntă-n frunză Punea plugu unde vrea Și din zece una da. De la el ce ni s Ă a dat
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
comuna a trecut de județul Gorj. Din punct de vedere social, locuitorii satului Valea MÎnăstirii au fost moșneni. Cei mai mulți au fost Împroprietăriți În 1864 ( 80 de familii ). Cam jumătate din terenul satului era stăpînit de cinci familii, iar restul făceau clăci acestora. Cea mai mare proprietate a fost a familiei MÎnăstireanu ( cam 600 de pogoane ). După Însemnările făcute pe cărțile bisericești și după alte Însemnări venirea lor aici se petrece pe la 1750- 1760. Cele 600 de pogoane se Întindeau din apa
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
înțelepciune plină de voioșie. Amintiri din copilărie I. Creangă s-a născut într-un Humulești mistic, despărțit de Târgu-Neamț, de "Ozana cea frumos curgătoare". În acest spațiu al Amintirilor din copilărie se mișcă Nică, un "copil năzdrăvan", contemplând Ozana, dumbrăvile, clăcile, țarinile, horele, rudele, lumea satului. Aici are loc un "popas contemplativ" (T. Vianu) al adultului care evocă universul copilăriei, satul natal: "sat mare și vesel, împărțit în trei părți care se țin tot de una: vatra Satului, Delenii și Bejenii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
În partea a IV-a a "Amintirilor din copilărie", Nică este copleșit de tristețe, se "simte legat de meleagurile natale pe care trebuie să le părăsească, pentru a merge la studii, la Socola. Își aduce aminte cu însuflețire de șezători, clăci și hore, de săteni, de "Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul"; parcă-i saltă inima de bucurie". Având un umor molipsitor, Creangă apelează la zicători: "Să dea D-zeu tot anul să fie sărbători și numai o zi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
noi experiențe pe care le vor duce cu ei în satele de unde au venit, vor povesti pă țaniile prin care au trecut, vor da sfaturi novicilor. Fiecare împricinat poate fi un potențial popularizator al practicii judiciare. Flecăreala la cârciumă, la clacă sau la biserică difuzează rapid informațiile transmise, or, experiența unui proces este un lucru demn de reținut. Mahalagiii din București cunosc mai bine aceste practici și pentru că se află în imediata apropiere atât a administrației laice, cât și a celei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu ne zgâriau și ne stupeau ca pe noi". Importantă aici nu este întâmplarea în sine, ci caracterul ei arhetipal, care caracterizează cel mai mic "cerc" al tabloului etnografic: viața familiei tărănești. Următorul"cerc" îl constituie datinile din viața satului: clăcile ăla care torceau și băieții și fetele, însuși Nică fiind poreclit "Ion Torcălău"); mersul cu uratul, în Ajunul Anului Nou, hramurile bisericii când "se ținea praznicul câte o săptămână încheiată", ospățul căpătând dimensiuni uriașe. Aspectul etnografic nu lipsește nici din
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
măsuri și greutăți. 1. La 14 august 1864 domnitorul a sancționat legea agrară. Aceasta elibera țăranii clăcași de sarcinile de tip feudal și îi împroprietărea cu pământul pe care-l foloseau în funcție de numărul de vite. Cei care nu au făcut clacă deveneau proprietari numai pe locurile de casă și grădină, iar pământul nu putea fi înstrăinat sau ipotecat timp de 30 de ani. Țăranii plăteau despăgubiri pentru clacă 12 timp de 15 ani. Au fost împroprietăriți 463 554 familii de țărani
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
pe care-l foloseau în funcție de numărul de vite. Cei care nu au făcut clacă deveneau proprietari numai pe locurile de casă și grădină, iar pământul nu putea fi înstrăinat sau ipotecat timp de 30 de ani. Țăranii plăteau despăgubiri pentru clacă 12 timp de 15 ani. Au fost împroprietăriți 463 554 familii de țărani cu peste 3 800 000 ha, astfel încât proprietatea țărănească a ajuns la aproape 30 % din suprafața arabilă și pășuni. 2. Legea instrucțiunii publice - promulgată la 7 dec
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
până nu demult, celor mai umilitoare interdicții și pedepse.87 Pentru a-l surmonta, face eforturi de voință supraomenești în ordinea emancipării sale spirituale. Minuțiozitatea cu care descrie, pe foarte multe pagini ale romanului Un om între oameni, dările și clăcile țăranilor, caznele la care îi supuneau vechilii, traiul în bordeie, laolaltă cu animalele, ține nu numai de clișeele realismului socialist specifice deceniului al șaselea, ci și de determinismul social care îl exaspera pe autor. Pe această linie, Eugen Simion amintește
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
măsuri și greutăți. 1. La 14 august 1864 domnitorul a sancționat legea agrară. Aceasta elibera țăranii clăcași de sarcinile de tip feudal și îi împroprietărea cu pământul pe care-l foloseau în funcție de numărul de vite. Cei care nu au făcut clacă deveneau proprietari numai pe locurile de casă și grădină, iar pământul nu putea fi înstrăinat sau ipotecat timp de 30 de ani. Țăranii plăteau despăgubiri pentru clacă 12 timp de 15 ani. Au fost împroprietăriți 463 554 familii de țărani
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
pe care-l foloseau în funcție de numărul de vite. Cei care nu au făcut clacă deveneau proprietari numai pe locurile de casă și grădină, iar pământul nu putea fi înstrăinat sau ipotecat timp de 30 de ani. Țăranii plăteau despăgubiri pentru clacă 12 timp de 15 ani. Au fost împroprietăriți 463 554 familii de țărani cu peste 3 800 000 ha, astfel încât proprietatea țărănească a ajuns la aproape 30 % din suprafața arabilă și pășuni. 2. Legea instrucțiunii publice - promulgată la 7 dec
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
sentimentul apartenenței - în mod real - la o comunitate, locuitorii au simțit acut nevoia de a-i cunoaște pe „ceilalți”, de fapt, de a ști ce loc ocupă în ierarhia comunitară. De aceea, în absența cadrului patriarhal de „punere în comun” - clăcile, horele, șezătorile etc. -, promenadele au devenit principalele căi de cunoaștere a concitadinilor, de a-i vedea și de a fi văzut, de provocare a neprevăzutului. Și apoi, în plus, „plimbarea era modul cel mai ieftin (...) de petrecere a timpului liber
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și 20 martie 1907. Toate declarațiile pe proprie răspundere ale convocaților au fost strânse într-un dosar special căruia, încă de atunci, i s-a dat numele: „Declarațiunile Proprietarilor și Arendașilor pentru îmbunătățirea soartei țăranilor”. Trebuie spus că munca în clacă pe marile moșii nu se făcea, chiar și pe atunci, în mod haotic ci în urma unei Legi a învoielilor agricole ce, uneori, era schimbată de la an la an. Faptul că această lege nu era adesea respectată de către arendași, în mod
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
comportamente față de media Media sursă de informare Profesorii au invocat destul de des că mass-media reprezintă sursa lor principală de informare pentru a afla "mersul grevei". Pe durata grevei, profesorii n-au rămas o zi acasă; s-au strâns toți la clacă, în cancelarie, și au făcut revista PRESEI, că numai așa puteau să afle mersul grevei. Așa le-au zis și copiilor care i-au tot bombardat cu telefoane în astea trei săptămâni; dacă vor să afle când s-o termina
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
care, la Fabrica de Cherestea a lui Lomaș, Îți făceai scândură. Banii ți se scădeau din cei pe care trebuia să-i primești din transportul lemnelor. Leațurile le băteai tu singur și dușumeaua, iar pentru lipitul cu lut făceai o clacă. Ușile și ferestrele le făcea un astăluș (tâmplar). Pe când venea iarna te strângeai la casa ta. O canapea, o masă și un pat erau tot mobilierul. Dulap pentru haine pe atunci nu se purta. Băteai câteva cuie În perete În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cea mare unde urma deșfăcatul. Frumoasă mai era această muncă! La ea participa Întreaga familie, cu mic cu mare. În timp ce mâinile lucrau se ascultau povești, snoave și zicători. Mai veneau și vecinii și atunci această Întrajutorare devenea un fel de clacă. Cel care găsea știuleți cu grăunțe roșii trebuia să fie răsplătit. Și de se Întâmpla să fie vreun flăcău, fetele trebuiau să-i dea câte un sărut. Și uite așa poveștile și snoavele curgeau una după alta, iar coșărcile se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ele se Înălțau, iar dacă se Întâmpla să se unească, cei doi meniți dinainte, Însemna că vor deveni drăguți (prieteni mai intimi). Dacă nu, Însemna că nu vor deveni drăguți. Torsul fuiorului de in sau cânepă se făcea și prin clăci, un mod de Întrajutorare. Fuiorul se dădea acasă la mai multe gospodine și se stabilea o dată când se adunau găluștele. De obicei această dată nu trebuia să fie În Postul Crăciunului. Când se adunau găluștele, se dădea o masă și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe mânecile unei cămăși, care se desfășurau În ghirlandă În sus. Cromatica În negru și roșu urma să fie completată cu mărgele care vor realiza În cele din urmă o policromie ce va lua ochii feciorilor, când va ieși la clăci după sărbători. Vara ei, Valonia, tocmai Își Încheia clinii cămășii ale cărei ornamentații erau alese În stative cu ajutorul vergelei, după moda mai nouă. Ursul, care era slobod prin ogradă, le Întâmpină vesel Încă de la deschiderea portiței, gudurându-se pe lângă Anuța
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
adolescență ceva greu de Înțeles. O atracție tainică punea deodată stăpânire deopotrivă pe fecior și pe fetișcană. Delicatețea feciorelnică era ezitare Între copilărie și maturitate, iar râsul ei se transforma Într-un zâmbet Îngăduitor. Și uite așa Începeau micile idile. Clăci aveau loc În mai tot timpul anului. Sentimentul acesta de Întrajutorare era o realitate În lumea satului. Acum Însă lumea a devenit mai egoistă. Despre clăcile de tors și de deșfăcat porumbul am povestit când vorbeam despre muncile de peste an
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
râsul ei se transforma Într-un zâmbet Îngăduitor. Și uite așa Începeau micile idile. Clăci aveau loc În mai tot timpul anului. Sentimentul acesta de Întrajutorare era o realitate În lumea satului. Acum Însă lumea a devenit mai egoistă. Despre clăcile de tors și de deșfăcat porumbul am povestit când vorbeam despre muncile de peste an. Primăvara erau clăcile de arat. Îmi amintesc cu drag, și n-aș putea spune că fără o oarecare nostalgie, de imaginea unui câmp În care, Înșirate
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
În mai tot timpul anului. Sentimentul acesta de Întrajutorare era o realitate În lumea satului. Acum Însă lumea a devenit mai egoistă. Despre clăcile de tors și de deșfăcat porumbul am povestit când vorbeam despre muncile de peste an. Primăvara erau clăcile de arat. Îmi amintesc cu drag, și n-aș putea spune că fără o oarecare nostalgie, de imaginea unui câmp În care, Înșirate câte zece-cincisprezece, plugurile rupeau brazda În pământul reavăn al primăverii. Timp de patru-cinci ore, un câmp Întreg
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zori. Acum flăcăii trăiau fiori ținând strâns mijlocul fetelor și simțindu-le sânii dați În pârgă. În pauză, pe după clăile de fân le mai furau câte un sărut, iar lor nu se poate spune că nu le plăcea. Vara erau clăcile de cosit și apoi cele de secerat. Dacă la primele bărbații se Întreceau trăgând brazde mari până ce puneau jos iarba de pe câteva delnițe, la cele de secerat, lanul de grâu era pus jos de femei. Bărbații le legau snopii și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]