527 matches
-
Fiicei mele Maria-Lucia, cu toată dragostea CUPRINS Prefață / 13 Cuvânt înainte / 15 Capitolul 1. Divinația. Definiții și delimitări conceptuale / 21 1.1. Definirea divinației / 21 1.2. Clarificări și delimitări conceptuale / 25 1.2.1. Profeția / 25 1.2.2. Clarviziunea / 27 1.2.3. Ghicitul / 28 1.3.4. Auguratul / 30 1.3.5. Astrologia / 30 Capitolul 2. Divinația în societate. Practici, caracteristici și reprezentări sociale / 35 2.1. Divinația în șamanism / 37 2.2. Divinația în Antichitate / 38 2
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
exactă a semnificației lor, pot produce unele confuzii. De cele mai multe ori ei sunt percepuți la nivelul înțelegerii comune și, din nefericire, sunt foarte frecvenți în cadrul literaturii de popularizare, care depășește cu mult producțiile științifice și serioase din domeniu. Noțiuni precum clarviziunea, profeția, auguratul, astrologia, ghicitul sunt un exemplu în această privință. Întrebați despre toate acestea, subiecții chestionați au ales de cele mai multe ori tăcerea sau, în virtutea unei bune tradiții creștine, au pus totul sub semnul demonicului și al păcatului 8. Acești termeni
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Acești termeni definesc principalele practici care se referă la capacitatea de a face previziuni și predicții, și nu la domeniul mai amplu al divinației. La nivelul simțului comun, de exemplu, nu există nici o distincție între primii doi termeni: profeție și clarviziune. Ambii sunt percepuți ca fiind forme distincte ale unuia și aceluiași act: divinația. Profetul este un clarvăzător care poate profeți anumite lucruri de importanță capitală. Există însă și situații rarisime când se constată o delimitare a termenilor la nivel semantic
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ea poate schimba chiar cursul istoriei. Acest fapt ne îndreptățește să afirmăm că profeția este o formă distinctă și superioară a divinației. Ea întrupează, cu alte cuvinte, la modul cel mai desăvârșit cu putință miracolul cunoașterii religioase. 1.2.2. Clarviziunea Fenomenul clarviziunii s-ar situa pe o treaptă inferioară a cunoașterii sacre tocmai pentru că previziunile sale sunt active, provocate, și nu pasive ca în cazul profețiilor. Ea se sprijină deopotrivă pe intuiție și pe "interpretarea metodică", practică, dar și pe
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
schimba chiar cursul istoriei. Acest fapt ne îndreptățește să afirmăm că profeția este o formă distinctă și superioară a divinației. Ea întrupează, cu alte cuvinte, la modul cel mai desăvârșit cu putință miracolul cunoașterii religioase. 1.2.2. Clarviziunea Fenomenul clarviziunii s-ar situa pe o treaptă inferioară a cunoașterii sacre tocmai pentru că previziunile sale sunt active, provocate, și nu pasive ca în cazul profețiilor. Ea se sprijină deopotrivă pe intuiție și pe "interpretarea metodică", practică, dar și pe experiența interioară
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
situa pe o treaptă inferioară a cunoașterii sacre tocmai pentru că previziunile sale sunt active, provocate, și nu pasive ca în cazul profețiilor. Ea se sprijină deopotrivă pe intuiție și pe "interpretarea metodică", practică, dar și pe experiența interioară a persoanei. Clarviziunea este, putem spune, o adeptă a căii de mijloc deoarece îmbină cunoașterea teoretică, practica și trăirea interioară. Dacă analizăm clarviziunea în raport cu auguratul, putem constata că trăirile interioare în cazul clarviziunii sunt mai mult solicitate, spre deosebire de augurat, care nu se ocupă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cazul profețiilor. Ea se sprijină deopotrivă pe intuiție și pe "interpretarea metodică", practică, dar și pe experiența interioară a persoanei. Clarviziunea este, putem spune, o adeptă a căii de mijloc deoarece îmbină cunoașterea teoretică, practica și trăirea interioară. Dacă analizăm clarviziunea în raport cu auguratul, putem constata că trăirile interioare în cazul clarviziunii sunt mai mult solicitate, spre deosebire de augurat, care nu se ocupă decât cu formele, obiectele, lucrurile concrete observabile și exterioare. Prin capacitățile sale, și clarvăzătorul este, în felul său, un ales
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
interpretarea metodică", practică, dar și pe experiența interioară a persoanei. Clarviziunea este, putem spune, o adeptă a căii de mijloc deoarece îmbină cunoașterea teoretică, practica și trăirea interioară. Dacă analizăm clarviziunea în raport cu auguratul, putem constata că trăirile interioare în cazul clarviziunii sunt mai mult solicitate, spre deosebire de augurat, care nu se ocupă decât cu formele, obiectele, lucrurile concrete observabile și exterioare. Prin capacitățile sale, și clarvăzătorul este, în felul său, un ales. El nu reușește însă să dezvolte sau să atingă, asemenea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
profetului, un nivel maxim al unei singure discipline, fie ea de natură practică, experimentală sau spirituală. "La fel ca și cea a profetului, charisma sa decurge dintr-o experiență autentică, însă mai puțin creatoare"18. Impactul social al divinației prin clarviziune este unul mai redus în comparație cu profeția. El privilegiază o cunoaștere bazată pe experiența simțurilor, care se poate întrepătrunde uneori cu trăiri spirituale de excepție. Există, firește, și eșecuri. Totuși, nu prea se pune la îndoială harul clarvăzătorului (în limbajul disciplinelor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de testare a capacităților clarvăzătoare este cel derulat de fosta URSS în timpul Războiului rece. Grație acestuia, clarvăzătorii erau supuși unor cercetări și analize serioase pentru a li se dezvolta capacități paranormale care urmau a fi utilizate în scopuri specifice 19. Clarviziunea nu presupune o interpretare a semnelor. Informația este accesată diferit. Folosirea abuzivă a termenului, dar și apariția pe piață a unui mare număr de persoane care-și spun clarvăzători (pentru a da cât mai multă greutate pseudopracticilor pe care le
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
diferit. Folosirea abuzivă a termenului, dar și apariția pe piață a unui mare număr de persoane care-și spun clarvăzători (pentru a da cât mai multă greutate pseudopracticilor pe care le utilizează) au creat în jurul termenului o conotație puternic negativă. Clarviziunea nu mai reprezintă astăzi pentru unii dintre noi o garanție a unor capacități cu adevărat neobișnuite, ci doar o formă aternativă de cunoaștere care ridică serioase semne de întrebare. 1.2.3. Ghicitul Practica ghicirii privilegiază în primul rând tehnica
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
experimentală și, nu în cele din urmă, dimensiunea spirituală. În funcție de dozajul fiecăreia dintre ele în actul divinatoriu, am putea schița o ierarhie a lor. Pe primul loc se situează profeția. Aceasta, pentru că relația om divinitate este una directă, neprovocată. Urmează clarviziunea, cea care îmbină cunoașterea teoretică și cea practică, pe fondul unor predispoziții și experiențe interioare Urmează apoi practica ghicitului ca act divinatoriu. Ea cultivă în mod deosebit componenta practică, experimentală și provocată, neexcluzând totuși cunoașterea teoretică. În ceea ce ne privește
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
faptul că, dincolo de cunoaștere, mobilul divinației ar fi acela al întâlnirii cu divinitatea și sacrul. Astfel s-ar putea explica astăzi renașterea acestor practici și prezența lor în cele mai neașteptate locuri: de la colțul străzii până la cabinete de astrologie și clarviziune, de la mass-media clasice până la mijloacele moderne oferite de spațiul virtual. Or, toate acestea se întâmplă într-o societate care jură pe spiritul științific modern, într-o societate în care informația circulă mai mult ca niciodată. Cu certitudine, dincolo de o simplă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sunt cele care ne provoacă la întâlnirea cu absolutul. Căile prin care se produc toate aceasta pot fi discutate. Important este, totuși, că există astfel de posibilități. Divinația este una dintre ele. Prezentându-se într-o varietate de forme (profeții, clarviziuni, augurat, astrologie și tot felul de manții ghicirea cu ajutorul apei, focului, vântului, sunetelor, în bobi, în cafea, în palmă etc.), divinația este și un fenomen social care, dincolo de aparențe, dă seama de aspectul profund al ființei umane. Capitolul 2 DIVINAȚIA
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de scrieri sunt prinse în același sistem explicativ cunoștințe din domenii extrem de variate fizică, medicină, antropologie, etnologie, religii. Aici stau alături divinități și ritualuri incompatibile între ele. Constatăm, de asemenea, folosirea abuzivă și necontrolată a unor termeni cu conotații clare (clarviziune, divinație, magie, vrăjitorie, descântec, șamanism, ritualuri etc.), paralel cu încercarea de afișare a științificității materialelor și a caracterului lor esoteric. Din lucrările de mâna a doua înregistrate în cadrul studiului și care tratează direct sau tangențial fenomenul divinatoriu, am extras o
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
au nimic deosebit. Ceea ce este important pentru analiza noastră este tocmai alăturarea lor. Fiecare dintre termeni numesc realități extrem de diferite, deși se află în contexte explicative unitare. Remarcăm, totodată, repetitivitatea lor la nivelul mai multor lucrări. A vorbi despre Dumnezeu, clarviziune și călătorii spirituale în același timp nu poate crea decât confuzie și provoacă înțelegerea eronată a fenomenului. Ambiția acestor lucrări este aceea de a prezenta într-o manieră științifică, integratoare, cunoștințe de tip esoteric, religios și științific. Rezultatul: compilații jalnice
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de Cristina Dinescu și Raluca Popescu, București, Ed. Symposion, 1999. 7 Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, Ed. Paideia, 1998, p. 90. 8 Practic nu s-a putut face o operaționalizare a rezultatelor care privesc distincția dintre clarviziune, profeție, augurat, astrologie și ghicit. Ponderea foarte mare a non-răspunsurilor la chestionar, puținele răspunsuri, ezitante și profund marcate de doctrina creștină, ne fac să punem fenomenul divinatoriu sub semnul necunoașterii și al confuziei. În ciuda acestui fapt, apelul la astfel de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Ibidem. 14 Joachim Wach, Sociologia religiei, traducere de Florin Iorga, studiu introductiv de Nicu Gavriluță, Iași, Ed. Polirom, 1997, p. 220. 15 Ilie Bădescu, op. cit., pp. 195-196. 16 Joachim Wach, op. cit., p. 220. 17 Ibidem. 18 Ibidem, p. 223. 19 Clarviziunea a fost și probabil încă mai este un subiect de studiu extrem de interesant pentru antropologi, medici, psihologi, fizicieni, dar și pentru cei care, aparent, nu au nici o legătură cu fenomenul. În practica manipulării, fenomenul clarviziunii este unul extrem de cercetat Ernst
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
18 Ibidem, p. 223. 19 Clarviziunea a fost și probabil încă mai este un subiect de studiu extrem de interesant pentru antropologi, medici, psihologi, fizicieni, dar și pentru cei care, aparent, nu au nici o legătură cu fenomenul. În practica manipulării, fenomenul clarviziunii este unul extrem de cercetat Ernst Meckelburg, în lucrarea Agenții PSI. Manipularea conștiinței noastre (București, Ed. Nemira, 1996), înscrie clarviziunea în tehnicile de manipulare a conștiinței. Concret, medium-ul poate percepe obiecte sau situații reale din prezent sau din trecut în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pentru antropologi, medici, psihologi, fizicieni, dar și pentru cei care, aparent, nu au nici o legătură cu fenomenul. În practica manipulării, fenomenul clarviziunii este unul extrem de cercetat Ernst Meckelburg, în lucrarea Agenții PSI. Manipularea conștiinței noastre (București, Ed. Nemira, 1996), înscrie clarviziunea în tehnicile de manipulare a conștiinței. Concret, medium-ul poate percepe obiecte sau situații reale din prezent sau din trecut în mod direct, nemijlocit. Coordonatele în care se poate mișca clarvăzătorul sunt spațio-temporale. Astfel, Puthoff și Targ, fizicieni la Institutul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
inclusiv). Gravitatea acestei judecăți este ignorată, de obicei, sau pur și simplu nu prezintă interes în momentul săvîrșirii păcatului. Se ascunde aici un viciu de formă care nu poate fi însă ignorat: zeii au dăruit-o pe Cassandra cu darul clarviziunii de a spune omului ce îl așteaptă, dar i-au luat în același timp harul de a fi crezută. Și atunci, oamenii vor trece pe lîngă prevestirile ei, luîndu-le în derîdere. Drept care ne întrebăm: de ce nu au crezut protopărinții cuvîntul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mondială a spiritelor. Despre toate culturile putem spune că sunt mai mult sau mai puțin obscurantiste, dacă nu putem face lumină asupra principiului lor de vizibilitate. Cum să vedem ceea ce ne orbește? Însă toate cultivă virtutea intelectuală și fizică a clarviziunii, căci au ca ideal să vadă, dincolo de ceea ce apare, ceea ce este (chiar dacă pot nega această capacitate ochilor de carne). Este mai ușor de stabilit dialogul între filosofii decât între lumini, între guri decât între ochi. Spiritele își pot vorbi, de la
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cum s-a întîmplat), ci în Mediterana de Est, dar Stalin a respins această idee, iar Roosevelt, din păcate, a fost de acord cu Stalin care i-a înșelat permanent buna credință și a profitat din plin de lipsa de clarviziune pe termen lung a președintelui american. Este adevărat că, intoxicați cu informații false de agenți dubli controlați de serviciile secrete britanice, OKW era convins că debarcarea Aliaților va avea loc în Balcani și poate în Norvegia, nu în Normandia. 6
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
de tifos exantematic, în anul 1564, lăsând în urmă o operă viabilă, o concepție unitară sistemică despre organismul uman, o metodă a cunoașterii prin demonstrații directe, analitică până la cele mai mici detalii, sprijinită pe observație și intuiție, pe muncă și clarviziune. Vesal e considerat un real reformator al cunoașterii anatomice, un corifeu al anatomiei moderne, deschizător de drum în fiziologie, fiziopatologie. Alți medici vestiți îl vor completa, în sec. XVII. În Renașterea pasionată de anatomie, au strălucit și alte nume: Fallope
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
genuri literare, căci se lovește de obiceiurile publicului și de educația artistică a comedianților. El este convins că acesta va muri dacă nu se va schimba. Teatrul va fi naturalist sau nu va fi deloc", proclamă el. Zola, a cărui clarviziune este uneori imensă, s-a înșelat magistral în acest caz. Teatrul, cu generația care a urmat, s-a îndepărtat de naturalism, pentru a regăsi un alt suflu. Capitolul IV Trecerea spre modernitate Teatrul european s-a transformat mai mult în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]