2,002 matches
-
o cultivare pe care nu o va putea folosi, și dacă trezim în el pretenții și nevoi pe care locul său în viață nu îi permite să le satisfacă" (cf. Ramirez și Boli, 1987, p. 5). În complicitate cu educatorii clericali care aveau interesul de a promova un conținut moral-religios învățământului primar, autoritățile statale au acționat în deplină consonanță cu preceptul frederician care consfințea rolul educației ca fiind acela de a inculca în sufletele subiecților statali conștiința plenară a obligațiilor de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
țăranii români revoluție? 86 Ziarul și (contra)revoluția 98 Sărbătoare, alteritate și conflict social 105 Capitolul al IV-lea Mentalități, atitudini și sentimente: o istorie scrisă cu inima 116 Dragostea În mentalitatea țărănească din Ardeal 117 Celibat ecleziastic și moravuri clericale 121 Ardelencele, Împărații Austriei și sentimentul național 129 Iubitele unguroaice ale lui Avram Iancu XE "Iancu" 136 Textul ca memorie și sentiment 144 Capitolul al V-lea Prieteni și dușmani din Transilvania: românii, maghiarii și imaginile lor reciproce 147 Preliminarii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
iobagii la robotă. Faptul că avem de-a face cu mărturia unui conflict Între timpul sărbătorii ortodoxe, gestionat de Biserica românească, și timpul „principatului calvin”, ca să-i spunem așa (care combina timpul muncii pe domeniile seniorilor din natio hungarica, timpul clerical raționalizat al Bisericii reformate și timpul statului, administrat de principe), ne este confirmat de unul dintre cele mai celebre texte juridice referitoare la românii din Transilvania. În mod sugestiv pentru extraordinara Însemnătate simbolică a sărbătorilor, articolul respectiv din Approbatae Constitutiones
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a duratei lungi, dând mărturie despre jocul permanențelor și al transformărilor, despre acele elemente ale existenței umane, poate cu mult mai importante, aflate la frontiera dintre lucrurile care se schimbă și cele care nu se schimbă. Celibat ecleziastic și moravuri clericale la românii ardeleni (1750-1850) În viața intimă a românilor ardeleni, instituția celibatului ecleziastic apare ca o problemă reală abia În urma unirii religioase cu Roma. Aflată În vădit dezacord atât cu tradiția ortodoxă, cât și cu mentalitățile matrimoniale țărănești, ea fusese
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În schimb, va plăti un tribut mult mai greu mentalităților ecleziastice În cultul cărora fusese crescut. Deși gândirea sa politică și filosofică se va Îndepărta de spiritul Bisericii, deși va părăsi Blajul ca răzvrătit, scăpând de brațul lung al jurisdicției clericale, Bărnuțiu nu se va căsători niciodată, rămânând o viață Întreagă, ca lider revoluționar, student la Pavìa și profesor universitar la Iași, fidel În existența sa intimă legământului de preot celibatar hirotonit la Blaj. Mentalitatea, care se schimbă cel mai greu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mici nobili secui, din Trei Scaune, de confesiune calvină. Tatăl său, Incze Sámuel, a fost paroh și protopop reformat, Îndeplinind pentru o vreme funcția de preot militar În marina britanică. De altfel, În familia Incze a existat o veche tradiție clericală, numeroși membri ai acesteia fiind preoți calvini sau profesori la colegiile reformate din Cluj-Napoca și din Târgu-Mureș. Străbunicul lui József, de exemplu, preotul Incze Máté (1679-1742), și-a făcut studiile În Țările de Jos și a predat teologia, filosofia și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
recurge la selectarea unor nuanțe. În ceea ce privește ideologia mazziniană, de exemplu, poziția ardelenilor față de componenta ei națională era diferită de reacția la mesajul ei social sau la metodele de acțiune complotise și violente. 8. Reacții românești la mesajul politic italian: cercurile clericale Trecând În revistă societatea ardeleană de la 1850, primul compartiment pe care Îl vom supune analizei (cu sensibilitatea cea mai redusă față de demersul revoluționar italian) este cel al cercurilor clericale de la Blaj sau Sibiu: lideri confesionali și politici, preoți, canonici sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
complotise și violente. 8. Reacții românești la mesajul politic italian: cercurile clericale Trecând În revistă societatea ardeleană de la 1850, primul compartiment pe care Îl vom supune analizei (cu sensibilitatea cea mai redusă față de demersul revoluționar italian) este cel al cercurilor clericale de la Blaj sau Sibiu: lideri confesionali și politici, preoți, canonici sau profesori de seminar. Cazul lui Timotei Cipariu XE "Cipariu" , menționat anterior, om de cultură cu un orizont extrem de larg, este ilustrativ pentru o poziție rezervată În raport cu mesajul italian. El
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Invocând motive formale, Blajul le va suspenda bursele, fapt care se datora Însă și disputelor de ordin personal și politic dintre grupul lui Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" și ierarhia de la Blaj. Pe de altă parte Însă, mulți membri marcanți ai cercurilor clericale și profesorale unite par a fi totuși deschiși față de ideea unor studii În Italia. Printre ei se numărau profesorii Ioan Faur XE "Faur" și Petru Papiu XE "Papiu" , mai mult chiar, Însuși rectorul seminarului de la Blaj, Nicolae Maniu XE "Maniu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care a slujit în Vama pe la 1870 îi dedică niște versuri, însoțite de o notiță care amintește de o luptă împotriva tătarilor la 1721. Poezia preotului Ioan Berariu a fost pusă pe note de compozitorul Constantin Șandru, profesor la Seminarul clerical din Cernăuți și de Al. I Zirra, director al Conservatorului din Iași, fiind o melodie pentru coruri mixte <footnote Ibidem. footnote>. De asemenea, când, în 1894, prin grija cantorului Neculai Lucanu și al unor intelectuali din Vama, s-au pus
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
rigoarea nordică. Vocea antichității era din ce în ce mai auzită în Italia. De la repulsia origi‑ nară creștină față de antichitate, creștinismul papal s‑a văzut în situația de a face o curbă completă către reintegrarea acesteia prin simpla identitate între stilul de viață papal, clerical în general, cu cel roman în special. Imediat după arta bizantină în arta occidentală culoarea a fost o excepție însă în impresionism ea a devenit un program. Pictura veche ajungând până la Renaștere nu a putut renunța la volum; însă volumul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
introducerii unei mode al cărei precedent este creat de ipostaza Pariarhului-Regent nu a putut rămâne nesancționat de intelectualitatea interbelică care cerea revenirea la singurul îndreptar de funcționare a Ecclesiei, Tradiția vie, creativă și organică a Părinților Bisericii. Redevabilă unei viziuni clericale "specializate", ierarhia bisericească oscila între un tradiționalism regresiv rural și un ecumenism lipsit de "discernământul duhurilor". Ea nu părea deloc a fi alarmată de faptul că teologia își pierdea verticalitatea Predaniei și eșua în diverse sinteze etnocentrice. Aceste derapaje ar
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
au apărut ierarhi, precum P. S. Roman Ciorogariu, episcopul Oradei, care au cerut preoților să părăsească scena politică, fiind într-o contradicție totală cu misiunea lor harismatică 8. Lumea românească interbelică nu a dus lipsă și de unele aberații, la nivel clerical. Tentația înființării unui sindicat preoțesc nu este nouă, așa cum s-a întâmplat recent în viața Bisericii Ortodoxe, prin crearea unui adevărat haos, ea având rădăcini mai vechi, în perioada interbelică. S-a mers atunci până la ideea bizară a fondării unui
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
înființării unui sindicat preoțesc nu este nouă, așa cum s-a întâmplat recent în viața Bisericii Ortodoxe, prin crearea unui adevărat haos, ea având rădăcini mai vechi, în perioada interbelică. S-a mers atunci până la ideea bizară a fondării unui partid clerical, prin introducerea unui punct de vedere strict catolic - imixtiunea directă a Bisericii în lumea seculară - refuzându-se supunerea la disciplina canonică. De fapt, nimeni nu contesta preoților dreptul la opinie sau la anumite opțiuni, fiindcă, în calitate de cetățeni liberi, nu puteau
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
nu puteau fi indiferenți la problemele cetății. Dar în perspectiva prozelitismului militant, misiunea slujitorilor altarului nu trebuie să se îndrepte decât într-o singură direcție: păstrarea nealterată a credinței și întărirea ei. S-a trecut chiar de la propunerea unui partid clerical la adoptarea unei moțiuni care a circulat prin presa vremii, al cărei punct viza participarea preoțimii la întreaga viață politică a țării, în cadrele legii 9. Viața Bisericii Ortodoxe nu era ferită nici de ispitele cezaropapismului, manifestări destul de grave pentru
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în 4 ani și înlocuite cu licee confesionale ale Bisericii Ortodoxe, adevărate pepiniere pentru academiile și facultățile teologice"3. Discutat în sesiunea Sfântului Sinod din vara anului 1927, proiectul pentru reorganizarea învățământului teologic este receptat cu ostilitate chiar în cercurile clericale din cauza spiritului sever bisericesc în care a fost conceput, el constituind "aplicarea consecventă a statutului Bisericii Ortodoxe". Ideea de la care pornește această lege vizează faptul că "școala teologică, aparținând prin legea de organizare, Bisericii, trebuie să stea dogmatic, pedagogic și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cultura academică actuală, în marea ei majoritate, este redevabilă unui filon al raționalizării protestante, eliminând orice urmă a tradiției ortodoxe. Adevărata Ortodoxie va trebui de aici înainte să făurească instrumente adecvate de cultură. Ținând cont de rutina dominantă în mediul clerical, adevărata doctrină vie și actuală va veni din rândurile laicatului creștin. Numai printr-o seamă de laici, respectuoși față de Biserica adevărată și pătrunși de dreapta credință, în sprijinul cuvântului lui Dumnezeu, câteodată înfruntat tocmai de cei care sunt chemați să
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
5 Ibidem, p. 466. 6 Nae Ionescu, Școlile confesionale, în "Cuvântul", an V, nr. 594, 25 octombrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 471: Prima prejudecată este că s-ar tinde la introducerea unui spirit clerical în viața publică. E absolut fals. Și proba e în faptul că o mulțime de oameni politici din lumea radicală și radical-socialistă franceză și-a făcut educația la "popi". A doua, că educația din școlile confesionale falsifică sufletul copilului, reducându
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
urmare, doar un răstimp de câțiva ani ne desparte de ruina completă a religiei creștine; vom reuși mai ușor să ajungem la sfârșitul celorlalte religii, însă e încă prea devreme pentru a discuta acest lucru. Vom pune clericalismul și pe clericali în cadre atât de restrânse, încât influența lor va fi nulă în comparație cu aceea pe care au avut-o altădată. Când va veni momentul pentru a distruge definitiv curtea papală, o mână invizibilă îi va arăta poporului această curte. Dar când
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
și studiul ceremonialului. Imaginarul are o "gramatică" proprie, care devine vizibilă pentru că, spre exemplu, "sintaxa" imaginarului este asigurată, datorită dimensiunii lor temporale, de modelele și de narațiunile exemplare din componența unor structuri mitologice (din credințele populare) sau religioase (din discursul clerical); sau pentru că bestiarele (figurile animaliere simbolice), codurile profesionale sau cele ritualice și structurile spațio-temporale (cronotopoï) pot fi încadrate în așa-numitele clase "morfologice". Toate acestea se regăsesc în discurs (text sau imagine) fie inserate pe cele patru nivele majore (câte
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
prin instituția judecății sau alte instituții de control, s-ar putea adăuga la cunoscuta relație spațiu profan − spațiu sacru cea dintre privat și public sau dintre laic și religios (numesc astfel convențional spațiul în care se manifestă de preferință personajele clericale, asceții sau sfinții, în care se desfășoară ceremonialul bisericesc sau a avut loc cândva o faptă canonizată, cu relevanță creștină). De asemenea, pentru că registrul în care se manifestă maleficul este construit prin opoziție cu ceea ce este canonic și pus de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
se combină însă, de la un moment dat, cu cel al "lumii de dincolo", preluând printre altele și reprezentările populare creștine ale demonicului și rafinând mult complexul pedepsei și pe cel al răscumpărării păcatelor. Doar că, în afară de instituția puterii basileice, instituția clericală și puternica, elitista și vehementa instituție monahală din orientul bizantin (Daniel Barbu, Rome, Byzance et le Roumains 25-48, 49-60) a dorit să intre în "guvernul delegat" pentru împlinirea politicii oikonomice. Aceasta ar fi cauza majoră a dislocărilor din politica internă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care optaseră pentru ortodoxie, implicit (sau: posibil și) pentru planul bizantin de guvernare. Efectele activității clericilor se fac resimțite însă mai greu, deși populația avea o istorie proprie în ce privește creștinarea. Acumularea materialelor de prozelitism, a obiectelor de cult, consolidarea ierarhiei clericale, stabilirea raporturilor cu puterea statală, cu populația, răspândirea lăcașurilor de cult au constituit tot atâtea probleme pentru puterea religioasă; ele încep să se rezolve, în mare măsură, abia odată cu domnia lui Ștefan cel Mare în Moldova și a Basarabilor în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
politico-religioasă centrală a lăsat totală libertate domnitorului în a-și impune autocrația prin vocabular politic, coduri ceremoniale și scenografie de inspirație constantinopolitană, apărând ca un "uns" în scaun de către divinitate, în egală măsură stăpân al lumii laice și al lumii clericale (Valentin Al. Georgescu 127; Daniel Barbu, Rome, Byzance et les Roumains 61-75): ... domnilor români le revenea prerogativa de a confirma alegerile de episcopi și mitropoliți, fixându-se asupra unuia din trei candidați și înmânându-i cârja arhierească, decizie care urma
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
constant cu credința "răsăriteană", devenită "ortodoxă", difuzată de imperiul bizantin prin dogmă, dar și prin ideologia basileică. Fără îndoială, exista o tradiție religioasă, așa cum amintește și Brezeanu în același loc (susținută de mărturiile arheologice, de hărțile diocezelor, de documente bizantine clericale sau ale cancelariei imperiale etc.), răspândită și dominantă în teritoriul de la nord de Dunăre, fără să fi fost însă constituite aici și centre ecclesiastice ierarhic superioare. Contextul politic provoacă în secolul XIV și desăvârșirea instituțională a spiritualității religioase a românilor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]