740 matches
-
și alpin Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: albie minoră părăsită a râului Prut, formată din aluviuni recente. b) Aspecte pedologice: c) Aspecte hidrologice: luciul de apă variază în funcție de nivelul apelor râului Prut. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori) iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest au loc ninsori
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
zone umede Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: albie minoră, părăsită, a râului Prut, formată din aluviuni recente. b) Aspecte pedologice: c) Aspecte hidrologice: luciul de apă variază în funcție de nivelul apelor râului Prut. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord, care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori) iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest au loc ninsori
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Repedea reprezintă un etalon biostratigrafic pentru Basarabianul superior din țara noastră. b) Aspecte pedologice: solurile din cadrul rezervației sunt de tip litosol și renzină. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației face parte din subbazinul pârâului Vămeșoaia, afluent al râului Bahlui. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 8°C, temperatura maximă absolută: 28°C, temperatura minimă absolută: -30,6°C, nr. zile cu îngheț pe an: 98 zile; regimul eolian direcția predominantă nord vest, viteza medie anuală: 14,7 m.s-1
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de Crivești. Obiectul ocrotirii îl constituie fauna de moluște salmastre caracteristice începutului Basarabianului. b) Aspecte pedologice: solul din cadrul rezervației este litosol. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este străbătut de un afluent al pârâului Rece și de doi torenți. d) Aspecte climatologice: se încadrează în sectorul de climă continentală în care se simte influența climatului excesiv, dar și influența climatului continental temporar maritim; temperatura medie anuală: 9°C, temperatura maximă absolută: 39,4°C, temperatura minimă absolută: -30,2°C, primul îngheț
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
foarte fosilifere, reprezentând veritabile lumașele. Gresiile și nisipurile lumașelice reprezintă o variație litologică a calcarului oolitic de Repedea. b) Aspecte pedologice: solurile din cadrul rezervației sunt de tip litosol. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este drenat de pârâul Bazga-Bohotin. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 9,7°C, temperatura maximă absolută: 37°C, temperatura minimă absolută: -30,6°C, numărul de zile cu îngheț pe an: 98; regimul eolian direcția predominantă nord-vest, viteza medie anuală: 14,7 m.s-1
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cele expuse, rezultă că și clima, ca element al cadrului fizico-geografic al teritoriul județului Iași, constituie o importantă resursă naturală. Începând cu radiația solară, care este principala sursă energetică a dezvoltării tuturor proceselor din natură, și continuând cu celelalte elemente climatologice - temperatura și umezeala aerului, nebulozitatea, precipitațiile atmosferice, dinamica aerului - toate au implicații în activitățile desfășurate de om în agricultură, transporturi, industrie, construcții, urbanism, balneologie etc. Unele trăsături negative ale climei pot fi ușor ameliorate, printr-o serie de măsuri care
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
în concordanță cu progresele înregistrate pe plan mondial; ... m) participarea la activitățile internaționale științifice și cu caracter organizatoric, prevăzute prin instrumente juridice internaționale și/sau prin acorduri bilaterale încheiate cu instituții similare din străinătate; ... n) realizarea de studii de fundamentare climatologică și avizare meteorologică a amplasamentelor obiectivelor sociale și industriale; o) elaborarea de studii și cercetări privind procesele de transport și dispersie a poluanților și radionuclizilor în atmosferă; ... p) prestarea de servicii specializate, la cerere, pentru diverși beneficiari, pe bază de
LEGE nr. 139 din 24 iulie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind activitatea de meteorologie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129705_a_131034]
-
aspersie și a plantării de perdele forestiere pe o distanță de 500 m în afara zonei de protecție a platformelor meteorologice și a oricăror lucrări care conduc la dezafectarea unei unități meteorologice din rețeaua meteorologică națională; ... r) avizarea studiilor de fundamentare climatologică elaborate de alte persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii; ... s) elaborarea studiilor de impact și de bilanț de mediu; ... t) elaborarea, în colaborare cu Ministerul Educației Naționale, a programelor școlare pentru învățământul meteorologic de toate gradele din România; ... u
LEGE nr. 139 din 24 iulie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind activitatea de meteorologie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129705_a_131034]
-
republicată, cu modificările și completările ulterioare, și celorlalte convenții internaționale în domeniu la care România este parte. ... Secțiunea a 4-a Rețeaua națională de supraveghere meteorologică Articolul 16 (1) Rețeaua națională de supraveghere meteorologică este compusă din stațiile meteorologice sinoptice, climatologice, de sondaje aerologice și observatoarele radar reprezentative pentru evoluția vremii și climatului la nivelul României. ... (2) Rețeaua națională de supraveghere meteorologică cuprinde, de asemenea, mijloacele tehnice utilizate pentru transmiterea și colectarea datelor meteorologice. ... (3) Dimensiunea și componența rețelei naționale de
LEGE nr. 139 din 24 iulie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind activitatea de meteorologie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129705_a_131034]
-
de vânătoare, lucrările de evaluare anuală a efectivelor de vânat etc.; ... b) evidentele referitoare la situația administrativă, condițiile naturale din cuprinsul fondurilor de vânătoare (care pot fi preluate cu operativitate din amenajamentele silvice), studii și lucrări tehnice de specialitate (atlase climatologice, studii geomorfologice, studii ale vegetației); ... c) lucrarea de bonitare a fondurilor de vânătoare, întocmită pentru principalele specii de fauna sălbatică de interes cinegetic; ... d) instrucțiunile de aplicare a prezentelor norme și anexele la acestea. Articolul 2 Studiile de specialitate pentru
NORME din 16 octombrie 2002 de întocmire a studiilor de specialitate pentru gestionarea durabila a vânatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145330_a_146659]
-
progresele înregistrate pe plan mondial; 12. elaborarea de prognoze meteorologice și hidrologice de interes general și specializate; 13. elaborarea schemelor-cadru de amenajare și gospodărire a apelor pe bazine sau pe grupuri de bazine hidrografice; 14. realizarea de studii de fundamentare climatologica și de avizare meteorologica a amplasamentelor obiectivelor sociale și industriale; realizarea de studii pentru fundamentarea hidrologica a obiectivelor și a activităților de gospodărire a apelor, precum și a altor activități care necesita asemenea studii; 15. elaborarea de studii, cercetări și prognoze
HOTĂRÂRE nr. 980 din 29 decembrie 1998 pentru înfiinţarea Companiei Naţionale "Institutul Naţional de Meteorologie, Hidrologie şi Gospodărire a Apelor" - S.A. (I.N.M.H.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122733_a_124062]
-
combaterea factorilor de risc etiopatogenici care contribuie la tendințele actuale ale morbidității și mortalității prin boli cardiovasculare; 8.1.5. Dezvoltarea tehnicilor de diagnostic, tratament și recuperare a principalelor boli cu impact social (diagnostic de laborator, radiologic, tratament balneo - fizio - climatologic): - Noi tehnici și metode de diagnostic și tratament în chirurgia reparatorie, microchirurgie, transplant; 8.1.6. Realizarea de aparatură și echipamente medicale: - Realizarea de aparatură medicală și dispozitive de protezare; - Analizor computerizat de potențiale evocate; - Sisteme de monitorizare multivalența a
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
la nivel de comunități și indivizi, proces în care comunicațiile joacă un rol esențial pentru dezvoltarea societății umane la nivel planetar. Impactul acțiunii umane asupra mediului înconjurător, dezvoltarea industrială și tehnologică au atras după sine importante mutații de ordin ambiental, climatologic și de ecosistem cu o multitudine de fenomene periculoase asociate (inundații, incendii, furtuni devastatoare, cutremure de magnitudine mare, tsunami, avalanșe, valuri de căldură, accidente industriale sau nucleare, deversări de substanțe chimice etc.). Acestea generează situații de urgență pentru zonele în
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de ani afectând oamenii, clima și viețuitoarele. Cauza: încălzirea globală. În felul lui, pământul se revoltă: un recent cutremur de 6,5 grade pe scara Richter a zguduit Jakarta, capitala Indoneziei. Un super-taifun va lovi în viitorul apropiat Japonia. Parametrii climatologici din vestul Oceanului Pacific se modifică. Până în 2074 vor fi frecvente taifunurile cu vânturi de peste 288 km/oră. Pe coasta turcă a Mării Negre a apărut o specie de meduze veninoase. Cauza: aceiași încălzire globală a Terrei. Evident, exemplele ar putea continua
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
de Maria Schram, M.Pantazica, I.Ungureanu :, ,Contribuții la studiul geohidromorfologic al teritoriului comunei Șipote, județul Iași”, în care se prezintă si o hartă geomorfologică, precum și o hartă a regionării terenurilor după gradul de stabilitate. ( Harta nr.3) Cercetările climatologice Dacă până la al Doilea Război Mondial au fost publicate numai studii cu caracter general asupra climei din Câmpia colinară a Jijiei, după 1950, cercetarea s-a făcut și în studii de detaliu, cu o fundamentare științifică. Un merit deosebit în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cu observații de lungă durată, am utilizat pentru caracterizarea elementelor climatice datele înregistrărilor de la stația Răuseni (jud. Botoșani), care e situată în apropiere, într-un loc cu condiții asemănătoare, cât și datele oferite de stația Aroneanu (Iași) și de Atlasul Climatologic al României. Astfel, după datele înregistrate la stația meteorologică Răuseni și Iași în perioada 1965- 1974 (El.Erhan, 1969),intensitatea radiațiilor solare globale a oscilat la Iași,între 2,2 Kcal/cm² în luna decembrie(valoarea medie lunară minimă) și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
coincide cu perioada vegetativă maximă a plantelor (chiar și în luna septembrie s- au înregistrat 211 ore) constituie un aspect climatic pozitiv, diverse cereale, fructe și legume având posibilitatea de maturizare și coacere la timp. Precipitațiile atmosferice Față de celelalte elemente climatologice, precipitațiile atmosferice se reflectă cel mai bine atât în peisajul geografic în ansamblu, cât și în economia agricolă. Ca urmare, cunoașterea regimului lor are o deosebită importanță, atât teoretică,climatologică,precum și practică, pentru diverse sectoare economice. În această regiune, precipitațiile
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
maturizare și coacere la timp. Precipitațiile atmosferice Față de celelalte elemente climatologice, precipitațiile atmosferice se reflectă cel mai bine atât în peisajul geografic în ansamblu, cât și în economia agricolă. Ca urmare, cunoașterea regimului lor are o deosebită importanță, atât teoretică,climatologică,precum și practică, pentru diverse sectoare economice. În această regiune, precipitațiile atmosferice au un regim anual specific climatului temperat continental de natură excesivă caracterizat prin cantități reduse, cu o inegală repartiție, atât în timp cât și în spațiu. Cele mai bogate
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de NV se resimte și iarna, masele de aer generând importante căderi de zăpadă. Vânturile de E au o frecvență mai mare iarna, când împreună cu vânturile din NE se fac cunoscute prin gerurile puternice pe care le provoacă .În termeni climatologici,aceste vânturi poartă denumirea de crivăț. În unele veri, aceste vânturi dau naștere la stări de vreme cu aer foarte cald și perioade lungi secetoase. În ultimele două decenii s-a constatat o creștere a vitezei medii a vânturilor din
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
acestor lucrări rezultă apelul privind necesitatea și importanța de actualitate a cercetărilor de climatologie, în special, a celor de climatologie a orașelor, areale cu o suprafață activă deosebit de complexă, capabilă să influențeze și să modifice, ca atare, valorile unor elemente climatologice generate de factorii la scară mare și să determine, în final, o serie de particularități climatice locale, specifice acestora, în comparație cu împrejurimile. Într-o alta serie de lucrări a adus contribuții importante la cunoașterea rolului pe care-l au condițiile fizico-geografice
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
este preocupat de problema regionării climatice, așa cum rezultă din următoarele lucrări: „Unități și subunități climatice din partea de est a României”, lucrare care pentru conținutul ei științific valoros a și fost premiată, în anul 1962, de Ministerul Învățământului și Culturii, „Regionarea climatologică a Regiunii Suceava”, „Regionarea climatologică a regiunii Bacău” ș. a. În urma cercetărilor de climatologie urbană, a mai elaborat o schemă reală de clasificare a orașelor din România, din punct de vedere climatologic, după care orașele sunt grupate în cinci categorii. Ca
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
climatice, așa cum rezultă din următoarele lucrări: „Unități și subunități climatice din partea de est a României”, lucrare care pentru conținutul ei științific valoros a și fost premiată, în anul 1962, de Ministerul Învățământului și Culturii, „Regionarea climatologică a Regiunii Suceava”, „Regionarea climatologică a regiunii Bacău” ș. a. În urma cercetărilor de climatologie urbană, a mai elaborat o schemă reală de clasificare a orașelor din România, din punct de vedere climatologic, după care orașele sunt grupate în cinci categorii. Ca geograf de mare vocație, a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în anul 1962, de Ministerul Învățământului și Culturii, „Regionarea climatologică a Regiunii Suceava”, „Regionarea climatologică a regiunii Bacău” ș. a. În urma cercetărilor de climatologie urbană, a mai elaborat o schemă reală de clasificare a orașelor din România, din punct de vedere climatologic, după care orașele sunt grupate în cinci categorii. Ca geograf de mare vocație, a studiat influența reliefului asupra diversificării climei din România, demonstrând pe baza datelor plurianuale ale temperaturii aerului, precipitațiilor și dinamicii atmosferice că distribuția temporală și spațială a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
premiul „Gheorghe Munteanu Murgoci” al Academiei Române, pentru realizarea, în colaborare, a lucrării „Geografia municipiului Iași”. Considerăm că, pentru tot ce ne-a lăsat scris, pentru întreaga sa activitate metodico-didactică și științifică, prin originalitatea tratării problemelor geografice, în general, a celor climatologice, în special, PROFESORUL ION GUGIUMAN ocupă un loc important printre personalitățile de seamă ale geografiei românești. Pe lângă acestea, pentru cei care l-au cunoscut mai îndeaproape - elevi, studenți, colaboratori - profesorul și mentorul meu rămâne pentru, totdeauna, un talentat și neîntrecut
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
colaborare cu Eugenia Petrașă, în „Analele științifice ale Universității din Iași”, tomul IX, Iași, 1963; Contribuții la cunoașterea climei din zona orașelor Galați și Brăila, în revista „Studii și cercetări de geografie”, tomul II, București, 1964; Câteva probleme privind studiul climatologic al orașelor din România, în „Analele științifice ale Universității din Iași”, tomul XIII, Iași, 1967; Profesorul-geograf Mihai David (1886 1954ă, în revista „Terra”, nr. 2, București, 1969; Câteva observații referitoare la durata de strălucire a soarelui pe cer în partea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]