9,031 matches
-
a terminat, i-a arătat cîrciumarului coaja goală a oului. Asta urma să se întîmple. Cum adică? n-a priceput Fănică. Era simplu, totul va fi legal, doar că va lipsi ceva din această legalitate. Apoi judecătorul a scos din coajă și cea de-a doua jumătate a oului și a apăsat cu palma carapacea golită, sfărîmînd-o încet pînă a făcut-o una cu tăblia mesei.
Micul dejun by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6961_a_8286]
-
mai juca, micuțule, cu focul!" 1 martie 2003 Mi-au ucis arborii Oprește-ți, pădurare, toporul ridicat, Nu lemne sunt acelea pe care le-ai tăiat! Nu vezi cum curge sânge, chiar fără încetare? E-al Nimfelor aflate subt aspra coajă tare. ș...ț Adio, codru verde, acum sortit să moară ș...ț2 În 1560, Ronsard plângea arborii doborâți în pădurea Gâtine. La fel, în 2003, eu plâng pădurile care dădeau viață peisajului meu. Nu mi-au lăsat decât trunchiuri goale
Marcel Mathiot - Jurnalul unui amant bătrân by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6958_a_8283]
-
O pisică apare într-un clip video în timp ce joacă alba-neagra cu stăpânul său. Acesta trebuie să fie foarte mândru de abilitățile felinei, a cărei blană este chiar alb cu negru. Foarte atentă la mișcările cojilor de nucă, pisica reușește să ghicească unde este ascunsă biluța albă în două din cele trei cazuri filmate. Clipul a adunat peste 300. 000 de vizualizări pe site-ul de conținut video YouTube.
Pisica care joacă alba-neagra - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/69857_a_71182]
-
vreme. Pe unul din ziduri erau scrijelite, probabil cu un cui, numele a 10 căpitani polonezi, despre care aflase ulterior că fuseseră împușcați în lagărul de la Oranki... Camarazii lui însă mureau de inaniție. Din când în când scotoceau gunoaiele după coji de cartofi, le fierbeau și-și amăgeau foamea. Doctorița îi privea zâmbind. „Sabaki” (câini), le șuiera printre dinți. „Într-una din zile i-au scos la cules cartofi într-un colhoz. La câmp, mai bine de 100 de femei; unele
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
vremea respectivă fiind sub formă de franjuri metalice lucitoare. În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, în Germania, pomii de Crăciun erau luminați de lumânări, dar pentru că ceara era scumpă, acestea au fost înlocuite cu fitile prinse în coajă de nucă și mai apoi în sticluțe. Ghirlandele electrice au apărut abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, în Statele Unite. Printre decorațiunile specifice acestei sărbători se numără și jucăriile din lemn, care au fost realizate pentru prima dată în Germania
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
similară din Oradea. Pentru rezolvarea cazului s-au implicat și structurile de informații. Nu cantitatea stupefiantelor - 42 batoane de hașiș, împachetate în folii de plastic și staniol - scoate în evidență acest caz, ci locul în care au fost ascunse -, sub coaja unui cozonac, într-o pungă de un leu. Cei prinși în flagrant cu acest prilej sunt doi timișeni: Mădălin I. , de 26 de ani, și Sorin S. , de 21 de ani. Oamenii legii au aflat că drogurile pot veni ambalate
Agenda2006-04-06-politie () [Corola-journal/Journalistic/284671_a_286000]
-
flagrant cu acest prilej sunt doi timișeni: Mădălin I. , de 26 de ani, și Sorin S. , de 21 de ani. Oamenii legii au aflat că drogurile pot veni ambalate ca detergenți, dar iată că, mai nou, ele au avut o coajă mai rumenită. Marfa era adusă tocmai de la Marsilia. Primul dintre tineri făcea regulat drumuri până acolo cu autocarele unor firme de turism și aducea atât hașiș cât putea fi vândut în Timișoara timp de o lună. Polițiștii afirmă că gruparea
Agenda2006-04-06-politie () [Corola-journal/Journalistic/284671_a_286000]
-
științele sunt purtătorii sterpi ai mînerelor de lectică, principalul lor defect fiind că, văzînd pretutindeni doar fenomene, reduc superiorul la inferior și fac din cauzalitate criteriul realității. Lor le lipsește sentimentul sublimului, care cere ridicarea în conștiință a contrastului dintre coaja aparențelor și imensitatea numenului transcendent, și de aceea rolul științelor e de nivelator statistic al unor fenomene trecătoare. Rezultatul este preschimbarea oricărui proces într-un mecanism, cu eliminarea programatică a noțiunii de organism. Aici Schopenahuer este bucățică ruptă din Kant
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
spune Roland. „Acum sînt la modă sîrboaicele, româncele, rusoaicele. Pe astea le ochești imediat?!” Eram la el în vizită, jucam șeptic, vorbeam nimicuri și apucasem să-i spun că m-ar tenta să gătesc niște spaghetti à l’italienne, cu coajă rasă de lămîie și parmezan. Atunci Roland s-a sculat de pe scaun și a luat din cămară o sticlă. „Uite, e pentru tine, de la sursă, ulei extra! Însă grecoaicele nu mi-au plăcut, domnule, sînt mici și îndesate, plus că
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
ce or fi discutând în întuneric în dosul cotețului? Cum de nu observă dovleacul-felinar? Evident, Dani îl stinge înainte de-a porni târâș și, din masca mai adineauri înspăimântătoare, aducând cu cele de pe Insula Paștelui, nu rămâne decât o simplă coajă de bostan ce pute a stearină topită. Kovăcioaia răspunde la întrebările șoptite ale cadristului, ea nu pune nicio întrebare, pare speriată, îi tremură glasul. Guraliva noastră vecină o fi înspăimântată sau doar se preface? Un răspuns liniștitor nu putem da
Bogdán László: Blazonul cu două lebede (fragment) by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/4213_a_5538]
-
pantă, străjuită de case și vile boierești vechi de o sută de ani, cu două și trei etaje - ziduri împînzite de iederă și viță sălbatică, terase umbrite de brazi și frunzișuri de platani seculari, cu trunchiuri pătate de hărți de coajă gri-verzulii, curți cu pajiști și fundături cotropite de buruieni viguroase, boscheți tunși în chip de gard viu, bănci și mese de lemn geluit, chioșcuri cu streșini traforate și pereți din rețele de șipci încrucișate. Nemișcarea susținută de uguitul guguștiucilor e
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
în transformarea lumii. Prezența Doamnei-Dumnezeu e invocată și cu ajutorul lui Leibniz, care, „în Theodiceea, spune că Dumnezeu seamănă cu o bucătăreasă. Dacă a copt pâine, a făcut ce se poate mai bine. Și totul ține de ce lucrează. Chiar și arsura cojii”. După Leibniz sau Marguerite Yourcenar, Peter Høeg compară scrisul cu făcutul pâinii.
Peter Høeg () [Corola-journal/Journalistic/4250_a_5575]
-
prea strictă, devine neomenească. Am avut mereu o părere bună despre Leibniz. În Theodiceea, spune că Dumnezeu seamănă cu o bucătăreasă. Dacă a copt pâine, a făcut ce se poate mai bine. Și totul ține de ce lucrează. Chiar și arsura cojii. Într-un fel ar trebui să vină și răul tot de la Dumnezeu. Altfel nu l-am putea răbda aici. Noi, oamenii. Cu greșelile noastre. Leibniz mi s-a părut mereu un mare stareț. Încă nu l-am canonizat. Dar, dacă
Peter Høeg - Fata tăcută by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4251_a_5576]
-
murdară, distrugând copacii din sector, pentru a putea poza ulterior în ”marele salvator al mediului”. ”Săptămâna trecută, Piedone a distrus pur și simplu 25 de arbori perfect sănătoși de pe Bulevardul Dimitrie Cantemir. Le-a tăiat coroana și le-a jupuit coaja. A doua zi dimineață au apărut pe trunchiurile acestor arbori panouri, prinse cu lanțuri de metal, montate în arbore, panouri pe care scria, citez: „Poluarea m-a ucis. Campanie de protejare a mediului inițiată de Cristian Popescu Piedone”, afirmă sursa
Sulfina Barbu: Piedone distruge copaci ca să pozeze în salvator al mediului () [Corola-journal/Journalistic/44521_a_45846]
-
ou fiert, un ardei gras și o felie de pâine și ne spune pe șestache că, dacă ne grăbim, mai putem să găsim pe câmp niște varză și ceva roșii neputrezite. Motanu zâmbește și-mi face cu ochiul, în timp ce înghite cojile de ou și cotorul ardeiului. Timpul a încremenit, moleșit parcă și el de căl dura sfârșitului de septembrie. Nu ne pasă de nimic și nu ne e teamă de nimic. Parcă lumea întreagă are, ca noi, paișpe ani. Mădălin-Eugen Popa
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
vrut, ar fi avut unde, și tot n-ar fi putut pleca nicăieri. Unde să plece? Lumea era pustie fără bărbați. Vântul întărâtat al verii, zburlit de arșiță, neștiutor de umbră și de tihnă, fierbea ca-ntr-un cuptor, crăpând coaja pământului. Sufletul ei subțire și străveziu aștepta noaptea. Singurătatea nopților răcoroase. Atunci se înzdrăvenea ca prin minune. Se punea din nou pe zburdat. Gonea pe câmpuri ca ciutele dezmierdându-și palmele de grumaji mestecenilor. Cum să asculte de bătrână, rămânând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
trăsură ușoară cu două roți, cu suspensie pe arcuri, trasă de un cal. postav făcut din părul castorului. boier care avea în grijă strângerea dării pentru băuturile spirtoase. persoană care conduce sau face transporturi cu căruța. centură. brazi despoiați de coajă, în jurul cărora se înfășura o funie de paie împletite, aclăite în rășină. albastru-închis. conducător al unui cnezatăformă de organizare politică de tip statal în evul mediu, bazată pe autoritatea cneazului). antreprenor. cătun, grup de așezări țărănești care nu constituie o
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
crăcănată gata, cu picioarele ca jugul boilor. A venit colectivul, Chimircan a ajuns mare brigadier la C.A.P., el ponta, el tăia, el spânzura. Și cum fiecare își dorea o văcuță lângă căsuță, tot așa și ai mei aveau o coajă de vacă, dar strânsură mai greu. Combine pentru grâu nu erau pe atunci, grâul se aduna cu secera. Am mers și noi cu mama, adică eu și cu fratele meu, și am prins o bucată de secerat, unde grâul avea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
hăuială”, care consta în tăierea pomilor pe jumătate și dărâmarea lor în serie, ca piesele unui domino. O altă categorie de tehnici era legată în principal de intenția de a crea poieni artificiale. În acest scop, tăiau ca un inel coaja copacilor de pe un perimetru, iar aceștia se uscau, permițând pătrunderea luminii și creșterea ierbii. În final, rădăcinile acestor copaci erau fie scoase, fie arse. O tehnică mai devastatoare era aceea a incendierii pădurii. Atunci când a fost interzisă de către stat, sătenii
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Îi desfăcuse ciocul și-i turnase puțină apă pe gât. Spre surprinderea copiluilui, puiul chiar a Înghițit apa iar el i-a mai dat de câteva ori să-l Întremeze puțin, măcar până va ajunge acasă unde va găsi o coajă de pâine pentru el și bobocul de gâscă. A ajuns acasă pe Înserat cu bobocul Înfășurat În cămașa sa spălacită și decolorată de soare și de prea mult purtat. Aproape că uitase de primirea făcută de unchiul său și se
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
dar, mama le privea cu luare aminte și Încerca să le antreneze și pe ele să facă puțină ordine și curat cât ea lipsea de acasă. Nu era În firea lor să miște măcar un deget. Spărgeau semințe și aruncau cojile pe unde se nimerea. Tot greul rămânea pe Săndica, fetița de patru ani, care manifesta un spirit matern Încă de mică și-l Îngrijea pe mezinul familiei care nu Împlinise Încă un an, ca pe o păpușă și-i plăcea
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
rostite de ele. De unde să știm noi, cine intră În curtea lor? Au un câine... Săndico, tu ce ai mâncat astăzi? Pâine cu zahăr tată, am Înmuiat În apă și i am dat și lui Prâslea. Bineeee! Eu am văzut coji de ouă la gunoi la noi, de unde au apărut? Poate le-au aruncat vecinii tată, spusese una din gemene, ca să dea vina pe noi. Atunci bietul om văzând cu câtă naturalețe mint, Își pierduse de tot firea Își scosese cureaua
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
cu-n ciocan, în fiecare zi, în fiecare an. Din carton se făcuse de tablă ușoară ca un vânt, era tot mai greu la noi pe pământ. Iată că peste literele de atunci se lăsa un verde întunecat ca la cojile de nuci. Le curățam de învelișul transparent, laptele închegat, necopt și smălțat părea deocheat, neliniștit, echilibrat în găoace surpat! Era Echinox și la propriu și la figurat! Am luat foaia acasă; între zi și noapte, lumina se arată cu grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
adevărat, fidel naturii sale profunde, de care nu a avut timp să se ocupe. În mod sigur, preocuparea aceasta secretă debutase ceva mai devreme: în veghea lungilor și geroaselor nopți siberiene, după ce încerca să se încălzească cu supa aceea din coji de cartofi adunate de la groapa de gunoi a comandamentului lagărului. Dus la un moment în biroul comandantului, pentru un interogatoriu, P.H.L. a găsit camera acestuia plină de fum, din cauza unei sobe improvizate. De fapt, paznicii sovietici nu știau să facă
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
solid pentru a încerca saltul în gol. Își amintește cum „zbura” alergând în salturi de pe un picior pe altul, ori ce beție îl copleșea de câte ori, culcat în iarbă, contempla albastrul cerului. Simțea cum este gata „să cadă în sus”, de pe coaja pământului în abisul nesfârșirii cosmice. Era o anume voluptate a spaimei, un potențial frust de transgresare în necunoscut, ceva incomparabil cu plăcerea „liniștită” a surprizei, proprie adultului cu „capital” emoțional modelat prin educație și cultură. „-Mai sus, bunicule!” Strigătul și
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]