890 matches
-
permanent mingea sau măcar În momentul aruncării; să urmărească brațul de aruncare, pozițiile și acțiunile apărătorilor și ale adversarilor. * Oprirea contraatacului advers reprezintă un alt aspect al tacticii portarului (portarul iese la 7-8 m În afara spațiului de poartă, urmărește acțiunile coechipierilor și ale adversarilor, anticipează posibilitățile de declanșare a contraatacului advers și când sesizează că se va pasa lung unui jucător plecat pe contraatac, va interveni prompt, ieșind la intercepție; dacă pasa de contraatac este scurtă, portarul este nevoit să se
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
și a lui Mate-Teodorescu (2002, p. 301), „tactica reunește un sistem de principii, idei și reguli de abordare a competițiilor de către sportiv, prin care Își valorifică toate capacitățile tehnice, fizice, psihice, În vederea rezolvării situațiilor problematice (de concurs) create de adversari, coechipieri și ambianță, pentru obținerea succesului”. Cerințele tacticii Autorii I. Motroc, și colab. (1999); C. Ionescu, (2004), evidențiază următoarele cerințe: să fie accesibilă, armonizată cu nivelul pregătirii jucătorilor; să fie maleabilă, permițând manifestarea unor intervenții de adaptare din partea jucătorilor; să facă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
soluții pentru aceeași situație de joc; soluții variabile În funcție de comportamentul adversarului). IV.2. Tactica individuală Tactica individuală cuprinde totalitatea acțiunilor individuale folosite În mod conștient de către un jucător, În contactul cu unul sau mai mulți adversari și În colaborare cu coechipierii, În scopul realizării unei sarcini de joc, atât În atac, cât și În apărare. Pentru prestarea unui eficient joc colectiv este necesar ca fiecare jucător să cunoască rolul și sarcinile pe posturi, să folosească tactic procedee tehnice, să acționeze după
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pasare, de aruncare la poartă sau de pornire și schimbare bruscă de direcție, contribuie la mărirea dificultăților apărătorilor. Fenta trebuie să urmărească un scop tactic și nu trebuie finalizată prin aruncarea la poartă, creându-se posibilitatea de a pasa unui coechipier mai bine plasat. Indicații metodice pentru fentele de aruncare la poartă și a depășirilor: Piciorul drept se duce Înainte; Piciorul stâng se duce În lateral Înainte; Mișcarea de fentă se Începe cu brațul ridicat; Mingea se va pasa, se va
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
4. Atacanții se deplasează de pe o parte a terenului În cealaltă (jucătorii de la semicerc) sau de pe un post pe un alt post (jucătorii de la 9m), fiind marcați și atacați cu corpul de către apărători. Ex. 5. Demarcaj, primirea mingii de la un coechipier, pătrundere pe culoar (Între doi apărători) și aruncare la poartă din săritură. Obs.: Toate aceste acțiunni de tactică individuală se vor consolida În cadrul unor complexe tehnico-tactice specifice fazelor de joc. c. Intercepția mingilor Dacă marcajul de intercepție lasă puține șanse
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
favorabile primirii mingii sau pentru a contribui indirect la succesul acțiunilor celorlalți atacanți (atrăgând și alți apărători, se creează o serie de culoare libere, optime pentru finalizare). Obs.: demarcarea nu trebuie să fie executată spre aceeași zonă În care alt coechipier a Început o acțiune identică; de asemenea, ea nu trebuie să fie realizată nici către un loc pe care se află deja un coechipier demarcat, deoarece jucătorii s-ar incomoda reciproc În acțiune. Ex. 1. Jocurile " Cine ține mingea mai
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
optime pentru finalizare). Obs.: demarcarea nu trebuie să fie executată spre aceeași zonă În care alt coechipier a Început o acțiune identică; de asemenea, ea nu trebuie să fie realizată nici către un loc pe care se află deja un coechipier demarcat, deoarece jucătorii s-ar incomoda reciproc În acțiune. Ex. 1. Jocurile " Cine ține mingea mai mult" și "Huștiuluc" (prezentate În semestrul anterior) nu Își pierd utilitatea nici În aceste faze de consolidare și perfecționare. Ex. 2. Pase În trei
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de trei jucători, doi atacanți, un apărător, rolul de apărător schimbându se după fiecare execuție. Portarul pasează unuia din jucătorii nemarcați, care se va deplasa În dribling spre poarta adversă. Dacă acesta este atacat de apărător, el va pasa la coechipierul rămas liber, urmând ca acesta să arunce la poartă. Dacă apărătorul nu Îl atacă pe cel cu mingea, el va finaliza (fig. nr. 102). Ex. 4. Trei atacanți contra doi apărători: sarcina de joc se rezolvă Întrun mod identic exercițiului
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
formă inițială a ofensivei, cu aplicare temporară (2-4s), fiind condiționată de existența anumitor contexte favorabile. Obs.: -În cadrul acestei faze, declanșarea, deplasările, pasarea mingii și acțiunile jucătorului sunt riguros stabilite; Întotdeauna acțiunile celui care realizează contraatacul trebuie dublate de un coechipier. Contraatacul reprezintă cea mai simplă și eficace modalitate de finalizare dacă jucătorii unei echipe au Însușite foarte bine cerințele tehnicotactice presupuse de situația de joc din momentul respectiv. Acest lucru presupune o bună cunoaștere a modelelor de joc pe posturi
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
momentul respectiv. Acest lucru presupune o bună cunoaștere a modelelor de joc pe posturi și faze, precum și atenție distributiv strategică, adică posibilitatea de alegere a variantei optime de transmitere a mingii, În situația dată raportată la poziția În teren a coechipierilor și adversarilor. Aceste lucruri Își cunosc aplicabilitatea dacă În pregătirea acestei faze de atac ținem cont de următoarele reguli generale: intrarea rapidă În posesia mingii; transmiterea rapidă a primei pase pe direcție optimă (În această situație ,,optim", presupune numai spre
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
liberă, oferind porterului posibilitatea de a angaja În siguranță; * contactul vizual cu portarul; * anunțarea disponibilității de primire a mingii. La ce trebuie să fie atent portarul În faza de desfășurare a jocului După intrarea În posesia mingii, portarul În funcție de acțiunea coechipierilor sau adversarilor va decide: * lansarea unei pase lungi spre vârf; * lansarea unei pase scurte În lateral; * aruncarea din poartă În poartă. Daca portarul nu este sigur (100%) ca mingea ajunge la adresant, atunci fără să ezite, va repune mingea În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
că o echipă care este bine pregătită pentru atac, trebuie În mod obligatoriu să aibă preocupări și pentru sistemul de apărare advers. Structuri de exerciții Ex. 1. O pătrundere cu mingea În spațiul dintre doi apărători induce demarcarea indirectă a coechipierului și stă la baza creării raportului supranumeric (fig. nr. 132). Ex. 2. Jucătorul din linia de la 9 m, aflat În posesia mingii, depășește un apărător și angajează pivotul, centrul sau extrema (fig. nr. 133). Ex. 3. Încrucișare dublă Între jucătorii
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
fig. nr. 142a). Obs.: utilitatea acestui mijloc de tactică colectivă este mare În sistemul de apărare În zonă. (a, b) f. Întrajutorarea sau dublajul constă În faptul că, atacarea adversarului cu minge de către un apărător este Însoțită și de apropierea coechipierilor acestuia (fig. nr. 142b). În situația În care la Întrajutorare participă doi apărători, acțiunea se mai poate numi și dublaj (În limbajul practicienilor). Acțiuni speciale de tactică colectivă În apărare 1. Acțiuni ale apărătorilor aflați În inferioritate numerică: a. un
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Între interi și extremă; finalizarea se poate realiza de către ambii jucători sau se poate angaja pivotul). Crearea raportului suprănumric pentru extremă. Circulația pe semicerc a extremei și a pivotului. Pase pe pătrunderi succesive ale jucătorilor de la 9m și angajarea unui coechipier aflat la semicerc. Deplasare cu Încrucișare, efectuată de centru cu interul stâng, angajarea celuilalt inter, pivotul fixând apărătorul central. Deplasare cu Încrucișare simplă la linia de 9m, cu angajarea extremei de pe partea opusă. Obs.: Se mai pot utiliza: blocajul și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
unei perechi, aflată În deplasare de la o poartă la alta, prin spațiul dintre jucătorii altei perechi antagoniste); când nu mai pot continua urmărirea adversarilor direcți, apărătorii Își schimbă oamenii Între ei; pentru anihilarea unui atacant mai valoros, apărătorii Își ajută coechipierul, efectuând o aglomerare În apropierea porții. Apărarea "om la om" se poate efectua pe tot terenul sau numai pe jumătate de teren și dacă marcarea adversarilor este foarte strânsă, se poate denumi și presing. Acesta dereglează ritmul atacului, Îngreunează pasarea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pe perete). Etapele brainstormingului: I. Etapa luminii verzi - secretarul consemnează, cu fidelitate, fără restricții, ideile formulate de participanți; - se recomandă formularea clară și concisă a ideilor; - când apare tandemul (o idee, prin ricoșare, declanșează pe cale asociativă o nouă idee altui coechipier), acesta are prioritate în intervenție, lucru care trebuie semnalat prin trosnirea degetelor; - unii autori recomandă să i se acorde prin rotație cuvântul fiecărui participant, pentru a nu monopoliza discuția. Rolul conducătorului de grup poate fi delimitat prin următoarele atribuții: - încurajarea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
operează în cadrul unui grup de 6 persoane; - liderul prezintă tema; - fiecare membru răspunde în scris prin 3 soluții (menționate în câte o coloană distinctă); - fiecare participant trece vecinului din dreapta foaia cu propriile propuneri, preluând, la rândul său foaia cu soluțiile coechipierului din stânga pentru a face completări, retușuri, precizări eventuale; - rotirea se face de 5 ori, până ce ideile emise de oricare membru al grupului sunt văzute de toți ceilalți; - la sfârșit, animatorul sintetizează cele mai bune propuneri și le transmite forurilor interesate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
documentelor descrise anterior, șefilor de proiect, finanțatorului și beneficiarului. Definirea corectă a obiectivelor trebuie să utilizeze criteriile SMART și CARTE. Acronimele înseamnă: SMART : obiectiv specific, măsurabil, acceptat, realist, timp. În variantă lărgită SMARTIES : obiectiv specific, măsurabil, acceptat, realist, timp, implicând coechipieri adecvați, ecologic și susținând orientarea spre succes. CARTE semnifică : cuantificabil, adoptat, realizabil, timp, explicit. Cap. III Planificarea proiectului Planificarea este demersul care guvernează managementul de proiect. Un plan bine structurat este folosit drept instrument pentru eficientizarea planificării. Lipsa unui plan
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
de genul: se îmbolnăvește grav un membru al echipei cu o contribuție importantă în proiect, a fost distrusă din greșeală o parte a proiectului, s-a defectat computerul când se printa lista activităților, etc. Cauzele sistematice sunt de genul: alegem coechipieri neadecvați obiectivelor noastre, greșim estimările de timp și de costuri, etc. Analiza riscului constă în compararea alternativelor cu rezultatele certe, cu alternative ale căror rezultate nu prezintă siguranță. Managementul riscului se definește drept totalitatea metodelor sau mijloacelor prin care este
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
b) sfera financiară: fluctuațiile ratelor de schimb pot denatura estimările realizate la începutul proiectului, falimentul băncilor pot închide cu totul un proiect, imposibilitatea de a găsi sponsori, etc c) sfera tehnică: unele tehnologii sunt foarte scumpe, -nevoia de pregătire a coechipierilor pentru a face față noilor tehnologii, etc. d) sfera managerială: leadership neadecvat, slabe capacități de planificare, etc. Identificarea riscurilor reprezintă un proces ce se derulează în mai multe etape, după detalierea activităților ce se supun analizei: identificarea proiectelor similare cu
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
riscurilor reprezintă un proces ce se derulează în mai multe etape, după detalierea activităților ce se supun analizei: identificarea proiectelor similare cu cel la care echipa lucrează și obținerea documentației despre acestea, realizarea unei liste a riscurilor posibile, respectiv consultarea coechipierilor implicați în derularea proiectului asupra factorilor care ar putea contribui în mod direct sau indirect la influențarea negativă a activităților. evaluarea gradului de pericol asociat fiecărui risc, prin modalități ca: brainstormingul prin care se identifică riscurile de orice fel, după
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
prin modalități ca: brainstormingul prin care se identifică riscurile de orice fel, după care se elimină riscurile cu probabilitatea mică de a se produce sau care influențează nesemnificativ proiectul, interviurile individuale, tehnică ce utilizează un set de întrebări speciale pentru coechipieri sau persoane dinafara proiectului despre riscurile ce pot apare, utilizarea profilului de risc, când managerii pot folosi experiența acumulată în cadrul unor proiecte precedente, pentru a identifica factorii de risc specifici ce se regăsesc și în structura proiectului. Se utilizează chestionare
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
clar definite, ca la CARTE sau SMART, conform cu obiectivul principal al echipei. Trebuie identificate sarcinile membrilor echipei și studiile arată că : aceștia prezintă nivel ridicat de satisfacție în urma realizării unor sarcini complexe, cu cât sunt mai complexe sarcinile, cu atât coechipierii cooperează mai bine. Managerii trebuie să fie atenți în alcătuirea echipei proiectului, corelând sarcinile cu competențele : cine organizează, cine relaționează, cine inovează, cine are spirit critic, cine e motorul echipei si fiecare cu rol vizibil. Ambiguitatea rolului fiecăruia apare când
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
celorlalți sau manifestarea superiorității. voința de a împărți cu ceilalți informațiile și expertiza și de aplica decizii. -voința de a căuta alternative cu care să fie toți de acord, de a sprijini pe ceilalți și de a învăța de la ceilalți coechipieri. Un bun coechipier este capabil să se adapteze repede și să lucreze performant, cu conștiinciozitate, autocontrol și flexibilitate. La nivelul liderului de echipă, acesta trebuie să transmită o viziune, să împartă puterea și responsabilitățile, să asculte pe ceilalți, să învețe
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
superiorității. voința de a împărți cu ceilalți informațiile și expertiza și de aplica decizii. -voința de a căuta alternative cu care să fie toți de acord, de a sprijini pe ceilalți și de a învăța de la ceilalți coechipieri. Un bun coechipier este capabil să se adapteze repede și să lucreze performant, cu conștiinciozitate, autocontrol și flexibilitate. La nivelul liderului de echipă, acesta trebuie să transmită o viziune, să împartă puterea și responsabilitățile, să asculte pe ceilalți, să învețe să arbitreze conflictele
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]