607 matches
-
modul cum se realizează educația copiilor ei. Educația familială, școlară și socială nu se poate înfăptui în mod normal fără respectarea unor principii și reguli, fără ordine în toate, fără disciplină. Toate acestea presupun însă și un anumit grad de coerciție, exercitată cu rațională măsură de către părinți și educatori. Practici didactice Atitudinea elevilor față de învățătură și progresele pe care ei le înregistrează la o disciplină sau alta sunt dependente de capacitățile profesionale, intelectuale și moral caracteriale ale dascălului. Profesorul care se
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
și ce urmează după aceea. Pe măsura dezvoltării Relațiilor Internaționale, studierea folosirii forței și a amenințării cu forța între state nu a mai fost decât o parte dintr-un întreg mult mai larg, toate preocupările intelectuale legate de posibilitatea utilizării coerciției între actorii internaționali fiind grupate în subdomeniul Studiilor de Securitate. Prin importanța consecințelor, conflictele interstatale au obligat fiecare dintre curentele teoretice majore din Relațiile Internaționale să propună o explicație generică pentru apariția acestora. Se poate spune că explicația oferită pentru
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
oferă repere care să-l orienteze pe acesta în construirea autonomiei personale. Autoritatea se exercită în forme coercitive îndeosebi în familiile în care mama are studii elementare și în cele în care tatăl este funcționar subaltern; la nivelul claselor mijlocii, coerciția este prezentă în familiile “bastion”. Sociologii elvețieni disting între “tehnici de influență” și “principii educative” ale familiei. În ordinea descrescândă a frecvenței cu care părinții le invocă, principalele principii educative sunt următoarele: 1.securizare afectivă(înțelegere familială, mediu familial cald
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
teritorială bine definită. Trebuie să evităm reducerea politicului la noțiunea de putere, antropologia politicului conducând mai ales la analiza edificării și a modalităților de autoritate legitimă. Dacă anumite societăți precoloniale cunoșteau organizări puternic centralizate, sprijinite pe o administrație și pe coerciție, altele își păstrau coeziunea fără ca puterea să fie măcar aparentă (ceea ce se va numi societăți acefale). Malinowski a descoperit că puterea poate să se exprime printr-un joc de prestații mutuale între șef și membrii grupului. Big men melanezieni colecționează
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
rațiunea publică, principiile morale pe care filosofia politică trebuie să se bazeze în această întreprindere nu sunt acele principii care formulează anumite viziuni comprehensive despre bine sau acele principii care definesc dreptatea ca ideal pur moral, ci principii referitoare la coerciția permisibilă. Chiar și "politizate" în acest mod, aceste principii rămân, totuși, principii morale și - la fel de important - principii morale la care filosofia politică nu poate, cel puțin în condițiile modernității, să renunțe 30. Singurii realiști care și-au asumat sarcina de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
este dreptatea sau care este obiectul dreptății în favoarea transformării acestor chestiuni în întrebări referitoare la legitimitate și la obiectivele fundamentale ale politicii. Din punctul său de vedere, întrebările referitoare la dreptate trebuie să se dizolve, așadar, în întrebările referitoare la coerciția justificabilă (i.e., legitimă) și la asigurarea stabilității, ordinii, protecției, siguranței, încrederii, condițiilor cooperării sociale etc. Întrebarea "ce este dreptatea?" ar trebui să devină subsumabilă, dacă am înțeles bine38, întrebărilor "ce legitimează coerciția politică?" și "cum anume pot fi îndeplinite aici
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
să se dizolve, așadar, în întrebările referitoare la coerciția justificabilă (i.e., legitimă) și la asigurarea stabilității, ordinii, protecției, siguranței, încrederii, condițiilor cooperării sociale etc. Întrebarea "ce este dreptatea?" ar trebui să devină subsumabilă, dacă am înțeles bine38, întrebărilor "ce legitimează coerciția politică?" și "cum anume pot fi îndeplinite aici și acum (ori într-un anume context sau altul) obiectivele fundamentale ale politicii?". Dreptatea trebuie să ajungă să fie tratată drept sinonim al coerciției legitime și al măsurilor coercitive legitime care, într-
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
subsumabilă, dacă am înțeles bine38, întrebărilor "ce legitimează coerciția politică?" și "cum anume pot fi îndeplinite aici și acum (ori într-un anume context sau altul) obiectivele fundamentale ale politicii?". Dreptatea trebuie să ajungă să fie tratată drept sinonim al coerciției legitime și al măsurilor coercitive legitime care, într-un context particular sau altul, pot contribui la realizarea obiectivelor fundamentale ale politicii. Iar această transformare a înțelegerii dreptății este necesară, în opinia sa, pentru că teoriile moraliste nu sunt capabile să ne
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
i.e., puterea, relațiile de putere, legitimitatea, ordinea, interesele politice etc.), care nu ne pot ajuta în niciun fel în obiectivul ghidării practicii politice și care trebuie - din aceste temeiuri - abandonate sau/și reconceptualizate ca probleme "politice", ca probleme referitoare la coerciția justificabilă (i.e., legitimă) și la realizarea "obiectivelor fundamentale ale politicii" (asigurarea stabilității, ordinii, protecției, siguranței, încrederii, condițiilor cooperării sociale etc.); 2) argumentul că filosofia politică autentică este sau trebuie să fie o filosofie a politicii și, de vreme ce politica este o
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
moral, 90 binele social, 32, 140 binele uman, 133 buna guvernanță, 85-86, 142 bunăstare, 32 C cercetare fundamentală, 149 cercetări descriptive și explicative, 97-98, 147 cerința/exigența fundamentală a legitimării, 31, 126, 128 cinism, 99 circumstanțele politicii, 85 civilitate, 94 coerciție justificabilă/legitimă, 73, 124-126, 128-130, 162, 164 coeziune socială, 26, 132, 134 comportament politic, 11, 33-34, 42, 76, 96-97, 160, 165 comunitate, 84, 149 comunitate internațională, 153 concepția moralistă a politicii, 145 concepții morale comprehensive, 73, 87-88, 90-91, 95, 102
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
aceste spații existente În viața socială. Tinerii respectivi trăiesc aici forme particulare de sociabilitatate, care, pentru unii dintre ei, constituie modul principal de deprindere a vieții de grup. Poziția diferită ce se acordă tinerilor și eliminarea metodelor educative bazate pe coerciție ridică probleme schimbării profunde În relațiile dintre generații și ne Îndeamnă sa reflectăm la ocuparea timpului liber și a spațiului public de către adolescenți , mai ales În spațiul urban, deoarece În urma cercetării efectuate a reieșit că băieții din mediul urban au
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
și adolescentului. Ei au obținut rezultate care susțin că practicile parentale din copilăria timpurie sunt un factor important în dezvoltarea precoce a agresivității și conduitei de opoziție. Cu alte cuvinte, agresivitatea manifestată în timpul copilăriei este clar determinată de modelele de coerciție parentală, ce reprezintă un factor de risc important în producerea conduitei antisociale, delicvențiale (Turliuc, N., 2010, p. 211). Practicile parentale Îîn special, duritatea și inconsistența) aplicate conduitei opozante timpurii asigură formarea comportamentului agresiv viitor prin intermediul creșterii interacțiunilor coercitive dintre părinți
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
al Sindicatelor, mai degrabă favorabil revendicărilor muncitorilor, Mihail Tomski, care se va sinucide în 1936. Acesta este înlocuit de Nikolai șvernik, care, din 1930 în 1966, va face din sindicate cabietul de înregistrare a deciziilor PCUS* și un instrument de coerciție asupra salariaților. De atunci începând, dacă aderarea la sindicat nu este obligatorie, ea este puternic recomandată acelora care doresc să obțină gratificații - locuință, vacanță, creșteri salariale, bilete la spectacole etc. - sau chiar să facă carieră. Este instituită o imensă birocrație
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Irakului, europenii erau dispuși (sau cel puțin declarau că sunt dispuși) să recurgă la constrângere economică, acordând sau refuzând accesul la piețele lor, în funcție de disponibilitatea Iranului de a accepta inspectarea internațională a programului său nuclear. După cum a remarcat Reinhold Niebuhr, coerciția implică provocarea de daune, prin mijloace militare sau prin sancțiuni economice, iar viața politică se desfășoară aproape tot timpul prin constrângere. Chiar și când este adoptată o definiție mai restrictivă a coerciției, limitând-o la acțiuni militare, există exemplul demonstrației
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
programului său nuclear. După cum a remarcat Reinhold Niebuhr, coerciția implică provocarea de daune, prin mijloace militare sau prin sancțiuni economice, iar viața politică se desfășoară aproape tot timpul prin constrângere. Chiar și când este adoptată o definiție mai restrictivă a coerciției, limitând-o la acțiuni militare, există exemplul demonstrației armate a Chinei pentru afirmarea drepturilor asupra insulelor Spratly, presupuse a fi bogate în petrol. Dacă Vietnamul, Taiwanul, Malaysia, Brunei sau Filipine ar fi dorit să conteste aceste pretenții, ar fi trebuit
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a fost înființată o mașinărie elaborată în vederea aplicării lor succesive și graduale, natura acțiunii întreprinse a fost astfel încât să sugereze că măsurile represive au fost adoptate mai degrabă ca o manifestare a dezaprobării morale decât ca un mijloc eficace de coerciție”27. Putem, prin urmare, să rezumăm încercările de a înființa un sistem centralizat de aplicare a legii prin articolul 16 al Pactului, spunând că în majoritatea cazurilor în care s-ar fi justificat aplicarea sancțiunilor, ele nu au fost aplicate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
balanță a puterii viabile și pentru o destindere reală, avem o moralitate națională bazată pe credința că guvernul deține monopolul adevărului și al virtuții și că cetățenii sunt doar niște copii care au nevoie de îndrumare, dacă nu chiar de coerciție, pentru a îndeplini ordinele guvernului. Mai mult decât atât, Uniunea Sovietică a adăugat practicilor tradiționale ale despotismului de tip țarist instrumentele totalitarismului modern. Aceste instrumente mențin aproape toată populația într-o stare de ignoranță în legătură cu ce se întâmplă în propria
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sau fără o televiziune care să-l țină prezent în fața publicului, probabil fără un oficiu poștal care să-i transmită epistolele și, în mod cert, fără un permis cu care să treacă granițele naționale? Așa cum am arătat deja, instrumentele de coerciție, în trecut, erau în mare măsură nonmecanice și întotdeauna individualizate și descentralizate. Fondatorul potențial al unui imperiu mondial era aproximativ egal cu viitorii săi supuși, cu excepția unei capacități superioare de organizare și pregătire. Fiecare parte avea aproape aceleași arme cu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
atunci când aceasta este pusă în practică în condițiile politice ale lumii contemporane. O forță de poliție internaționalătc "O forță de poliție internațională" Ideea unei forțe de poliție internaționale reprezintă un pas în plus față de securitatea colectivă, în sensul că aplicarea coerciției colective împotriva unui agresor real sau potențial nu mai este controlată de statele naționale. Poliția internațională ar putea opera sub comanda unei agenții internaționale care ar decide când și cum s-o folosească. Nici o forță de poliție de acest tip
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
întemeiată pe principiul egalității suverane a tuturor membrilor ei”. Acest principiu este întărit de articolul 2, paragraful 7, care scoate „chestiunile ce țin în mod esențial de competența internă a unui stat” de sub jurisdicția Națiunilor Unite, excepție făcând măsurile de coerciție prevăzute în capitolul VII2. Totuși, întreaga structură a Națiunilor Unite, așa cum este concepută în partea principală a Cartei, se bazează pe ceea ce poate fi numit în mod paradoxal „inegalitatea în suveranitate” a membrilor săi. Am arătat deja că, dacă Națiunile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de aceasta. Pacea unei societăți ale cărei conflicte între grupuri nu mai sunt limitate, restricționate și neutralizate de loialități superioare, ale cărei procese de schimbare socială nu mai corespund așteptărilor tuturor grupurilor majoritare privind dreptatea și ale cărei forțe de coerciție neorganizate nu mai sunt suficiente pentru a supune aceste grupuri - pacea unei astfel de societăți nu poate fi salvată de stat, oricât de puternic ar fi el. Forțele de distrugere care iau naștere în societate sub forma luptelor de clasă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Nici unul dintre grupurile sale constituente nu s-ar supune benevol votului majoritar al unei adunări legislative astfel constituite. Amenințarea și iminența unui război civil ar plana asupra acestor instituții, care ar trebui să înlocuiască un consens politic și moral cu coerciția. Să analizăm două probleme concrete care duc la cereri tradițional conflictuale din partea diferitor națiuni: imigrația și comerțul. Un stat mondial, ca orice alt stat federal, nu ar putea lăsa reglementarea migrației și a comerțului între state la discreția părților sale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nici să fie interesate de beneficiile comparative. Problema argumentului este totuși că, deși problema înșelăciunii ar fi rezolvată, statele tot ar trebui să se preocupe de câștigurile relative, deoarece diferențele de profit pot fi transpuse în avantaje militare, utilizabile pentru coerciție sau agresiune. Iar în sistemul internațional, statele au uneori interese conflictuale care conduc la agresiune. Există dovezi empirice că în timpul Războiului Rece considerațiile legate de câștigurile absolute au contat chiar și în relațiile economice dintre democrațiile industrializate dezvoltate din Organizația
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
respectă regulile, deși nu ar fi în interesul lor imediat să facă acest lucru. Dar, după cum sugera Hurrell, reprezentanții școlii engleze oferă diferite motive pentru a justifica respectarea legilor internaționale. El a sugerat că normele se impun datorită „puterii și coerciției, propriului interes și beneficiilor reciproce, obiceiurilor instituționalizate sau inerției, existenței unui sentiment al comunității, legitimității procedurale a procesului de creare a regulilor sau convingerii morale derivate dintr-un sentiment împărtășit al dreptății”. Dar autorul a recunoscut și că școala engleză
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de tema dominării și supunerii. Unul ia poziția de dominant, lăsând celuilalt poziția de dominat. Se pretinde o supunere/obediență totală, netolerându‑se nici autonomia, nici inițiativa partenerului. Acesta este universul dominatorilor și supușilor (servitorilor), al superiorității și inferiorității, al coerciției și subordonării. O altă formă este cea în care persoana aflată în poziția de inferioritate manifestă o personalitate concomitent pasiv‑agresivă, deci o ambivalență. Nevrând să se arate deschis în dezacord, o asemenea personalitate inventează diferite maniere de a rezista
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]