KorAP: Find »[drukola/base=cogniție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...35 >

871 matches

Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450

au susținere empirică, logică și/sau pragmatică; se mai utilizează și termenii de iraționale/dezadaptative/nesănătoase, dar cu referire la cogniții descriptive și inferențiale se preferă termenul de disfuncționale. Cogniții funcționale - cu referire la cogniții descriptive și inferențiale (cold cognitions - cogniții reci): au susținere empirică, logică și/sau pragmatică; se mai utilizează și termenii de raționale/adaptative/sănătoase, dar cu referire la cogniții descriptive și inferențiale se preferă termenul de funcționale. Cogniții negative - cogniții cu valență negativă; pot fi funcționale sau

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
și inferențiale se preferă termenul de disfuncționale. Cogniții funcționale - cu referire la cogniții descriptive și inferențiale (cold cognitions - cogniții reci): au susținere empirică, logică și/sau pragmatică; se mai utilizează și termenii de raționale/adaptative/sănătoase, dar cu referire la cogniții descriptive și inferențiale se preferă termenul de funcționale. Cogniții negative - cogniții cu valență negativă; pot fi funcționale sau raționale, respectiv disfuncționale sau iraționale. Cogniții pozitive - cogniții cu valență pozitivă; pot fi funcționale sau raționale, respectiv disfuncționale sau iraționale. Ele sunt

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
cu referire la cogniții descriptive și inferențiale (cold cognitions - cogniții reci): au susținere empirică, logică și/sau pragmatică; se mai utilizează și termenii de raționale/adaptative/sănătoase, dar cu referire la cogniții descriptive și inferențiale se preferă termenul de funcționale. Cogniții negative - cogniții cu valență negativă; pot fi funcționale sau raționale, respectiv disfuncționale sau iraționale. Cogniții pozitive - cogniții cu valență pozitivă; pot fi funcționale sau raționale, respectiv disfuncționale sau iraționale. Ele sunt promovate de psihologia și terapia pozitive; a se observa

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
la cogniții descriptive și inferențiale (cold cognitions - cogniții reci): au susținere empirică, logică și/sau pragmatică; se mai utilizează și termenii de raționale/adaptative/sănătoase, dar cu referire la cogniții descriptive și inferențiale se preferă termenul de funcționale. Cogniții negative - cogniții cu valență negativă; pot fi funcționale sau raționale, respectiv disfuncționale sau iraționale. Cogniții pozitive - cogniții cu valență pozitivă; pot fi funcționale sau raționale, respectiv disfuncționale sau iraționale. Ele sunt promovate de psihologia și terapia pozitive; a se observa însă că

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
și/sau pragmatică; se mai utilizează și termenii de raționale/adaptative/sănătoase, dar cu referire la cogniții descriptive și inferențiale se preferă termenul de funcționale. Cogniții negative - cogniții cu valență negativă; pot fi funcționale sau raționale, respectiv disfuncționale sau iraționale. Cogniții pozitive - cogniții cu valență pozitivă; pot fi funcționale sau raționale, respectiv disfuncționale sau iraționale. Ele sunt promovate de psihologia și terapia pozitive; a se observa însă că, uneori, ele pot fi disfuncționale sau iraționale (de exemplu, iluzii pozitive exagerate, optimism

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
pragmatică; se mai utilizează și termenii de raționale/adaptative/sănătoase, dar cu referire la cogniții descriptive și inferențiale se preferă termenul de funcționale. Cogniții negative - cogniții cu valență negativă; pot fi funcționale sau raționale, respectiv disfuncționale sau iraționale. Cogniții pozitive - cogniții cu valență pozitivă; pot fi funcționale sau raționale, respectiv disfuncționale sau iraționale. Ele sunt promovate de psihologia și terapia pozitive; a se observa însă că, uneori, ele pot fi disfuncționale sau iraționale (de exemplu, iluzii pozitive exagerate, optimism nerealist, sănătate

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
sunt promovate de psihologia și terapia pozitive; a se observa însă că, uneori, ele pot fi disfuncționale sau iraționale (de exemplu, iluzii pozitive exagerate, optimism nerealist, sănătate mentală iluzorie), generând probleme psiho-comportamentale și emoționale. Scheme cognitive - modalitate de reprezentare a cognițiilor în sistemul cognitiv. Gânduri automate - cu referire la cogniții (funcționale și/sau disfuncționale, respectiv raționale și/sau iraționale) care apar automat în situații specifice și generează răspunsuri afectiv-emoționale/subiective, comportamententale și psihofiziologice în situații specifice. Sunt structuri cognitive locale și

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
observa însă că, uneori, ele pot fi disfuncționale sau iraționale (de exemplu, iluzii pozitive exagerate, optimism nerealist, sănătate mentală iluzorie), generând probleme psiho-comportamentale și emoționale. Scheme cognitive - modalitate de reprezentare a cognițiilor în sistemul cognitiv. Gânduri automate - cu referire la cogniții (funcționale și/sau disfuncționale, respectiv raționale și/sau iraționale) care apar automat în situații specifice și generează răspunsuri afectiv-emoționale/subiective, comportamententale și psihofiziologice în situații specifice. Sunt structuri cognitive locale și, dacă sunt disfuncționale/iraționale, pot avea funcție de vulnerabilitate locală

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
funcționale și/sau disfuncționale, respectiv raționale și/sau iraționale) care apar automat în situații specifice și generează răspunsuri afectiv-emoționale/subiective, comportamententale și psihofiziologice în situații specifice. Sunt structuri cognitive locale și, dacă sunt disfuncționale/iraționale, pot avea funcție de vulnerabilitate locală. Cogniții intermediare și centrale - cu referire la cogniții funcționale și/sau disfuncționale cu caracter general care amorsează gânduri automate în situații specifice. Cognițiile centrale disfuncționale - (1) autoevaluare negativă sub aspectul performanței: autodepreciere/neajutorare (de exemplu, „Sunt prost”) și (2) autoevaluare negativă

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
sau iraționale) care apar automat în situații specifice și generează răspunsuri afectiv-emoționale/subiective, comportamententale și psihofiziologice în situații specifice. Sunt structuri cognitive locale și, dacă sunt disfuncționale/iraționale, pot avea funcție de vulnerabilitate locală. Cogniții intermediare și centrale - cu referire la cogniții funcționale și/sau disfuncționale cu caracter general care amorsează gânduri automate în situații specifice. Cognițiile centrale disfuncționale - (1) autoevaluare negativă sub aspectul performanței: autodepreciere/neajutorare (de exemplu, „Sunt prost”) și (2) autoevaluare negativă sub aspectul acceptării de către ceilalți: autoexcludere/neacceptare

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
psihofiziologice în situații specifice. Sunt structuri cognitive locale și, dacă sunt disfuncționale/iraționale, pot avea funcție de vulnerabilitate locală. Cogniții intermediare și centrale - cu referire la cogniții funcționale și/sau disfuncționale cu caracter general care amorsează gânduri automate în situații specifice. Cognițiile centrale disfuncționale - (1) autoevaluare negativă sub aspectul performanței: autodepreciere/neajutorare (de exemplu, „Sunt prost”) și (2) autoevaluare negativă sub aspectul acceptării de către ceilalți: autoexcludere/neacceptare (de pildă, „Nu mă iubește nimeni”) - generează cognițiile intermediare disfuncționale care sunt de trei tipuri

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
care amorsează gânduri automate în situații specifice. Cognițiile centrale disfuncționale - (1) autoevaluare negativă sub aspectul performanței: autodepreciere/neajutorare (de exemplu, „Sunt prost”) și (2) autoevaluare negativă sub aspectul acceptării de către ceilalți: autoexcludere/neacceptare (de pildă, „Nu mă iubește nimeni”) - generează cognițiile intermediare disfuncționale care sunt de trei tipuri: (a) atitudini; (b) asumpții (pozitive - cu rol compensator - și negative); (c) reguli (cu rol compensator). Ele sunt structuri cognitive generale, iar dacă sunt disfuncționale, pot avea funcție de vulnerabilitate generală. Cogniții evaluative centrale și

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
iubește nimeni”) - generează cognițiile intermediare disfuncționale care sunt de trei tipuri: (a) atitudini; (b) asumpții (pozitive - cu rol compensator - și negative); (c) reguli (cu rol compensator). Ele sunt structuri cognitive generale, iar dacă sunt disfuncționale, pot avea funcție de vulnerabilitate generală. Cogniții evaluative centrale și intermediare - pot fi locale sau generale: trebuie/preferința este o cogniție evaluativă centrală din care derivă cognițiile evaluative intermediare: catastrofarea/non-catastrofarea; toleranța scăzută/crescută la frustrare; evaluarea globală/contextuală. Vulnerabilitate locală - cu referire la gândurile automate; ea

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
asumpții (pozitive - cu rol compensator - și negative); (c) reguli (cu rol compensator). Ele sunt structuri cognitive generale, iar dacă sunt disfuncționale, pot avea funcție de vulnerabilitate generală. Cogniții evaluative centrale și intermediare - pot fi locale sau generale: trebuie/preferința este o cogniție evaluativă centrală din care derivă cognițiile evaluative intermediare: catastrofarea/non-catastrofarea; toleranța scăzută/crescută la frustrare; evaluarea globală/contextuală. Vulnerabilitate locală - cu referire la gândurile automate; ea este și parte a tabloului clinic. Vulnerabilitate generală - cu referire la structurile cognitive generale

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
negative); (c) reguli (cu rol compensator). Ele sunt structuri cognitive generale, iar dacă sunt disfuncționale, pot avea funcție de vulnerabilitate generală. Cogniții evaluative centrale și intermediare - pot fi locale sau generale: trebuie/preferința este o cogniție evaluativă centrală din care derivă cognițiile evaluative intermediare: catastrofarea/non-catastrofarea; toleranța scăzută/crescută la frustrare; evaluarea globală/contextuală. Vulnerabilitate locală - cu referire la gândurile automate; ea este și parte a tabloului clinic. Vulnerabilitate generală - cu referire la structurile cognitive generale (cogniții centrale, intermediare și evaluative generale

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
evaluativă centrală din care derivă cognițiile evaluative intermediare: catastrofarea/non-catastrofarea; toleranța scăzută/crescută la frustrare; evaluarea globală/contextuală. Vulnerabilitate locală - cu referire la gândurile automate; ea este și parte a tabloului clinic. Vulnerabilitate generală - cu referire la structurile cognitive generale (cogniții centrale, intermediare și evaluative generale). Comportament - orice reacție/răspuns observabil și măsurabil al organismului ca întreg. Comportament exteriorizat - orice reacție/răspuns al organismului ca întreg observabilă și măsurabilă, direct sau cu aparatură specifică, independent de cel care îl produce. Comportament

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
discriminat. Comportament respondent - un comportament exteriorizat, înnăscut, experiențiat ca involuntar/automat; dacă este determinat de un stimul necondiționat, se numește și răspuns necondiționat; dacă este generat de un stimul condiționat, se numește și răspuns condiționat. Comportamente adaptative - comportamente asociate cu cogniții funcționale și raționale; se mai utilizează și termenii de raționale/funcționale/sănătoase/adecvate, dar cu referire la comportament se preferă cel de adaptative. Comportamente dezadaptative - comportamente asociate cu cogniții disfuncționale și iraționale; se mai utilizează și termenii de iraționale/disfuncționale

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
condiționat, se numește și răspuns condiționat. Comportamente adaptative - comportamente asociate cu cogniții funcționale și raționale; se mai utilizează și termenii de raționale/funcționale/sănătoase/adecvate, dar cu referire la comportament se preferă cel de adaptative. Comportamente dezadaptative - comportamente asociate cu cogniții disfuncționale și iraționale; se mai utilizează și termenii de iraționale/disfuncționale/nesănătoase/neadecvate, dar cu referire la comportament se preferă cel de dezadaptative. Consecință comportamentală - orice consecință a comportamentului care influențează apoi ocurența acestuia. Ca urmare a evoluției speciei, două

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
stimul condiționat prin asociere cu un stimul necondiționat generează un răspuns condiționat, similar răspunsului necondiționat. Condiționare operantă - procesul prin care un organism produce un comportament operant ca urmare a contingențelor sale (stimuli: antecedente și consecințe). Emoții funcționale - emoții asociate cu cogniții funcționale/raționale; se mai folosesc termenii de raționale/adaptative/funcționale/sănătoase/adecvate, dar cu referire la emoții și stări afective se preferă termenul de funcționale. Emoții disfuncționale - emoții asociate cu cogniții disfuncționale/iraționale; se mai folosesc termenii de iraționale/dezadaptative

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
stimuli: antecedente și consecințe). Emoții funcționale - emoții asociate cu cogniții funcționale/raționale; se mai folosesc termenii de raționale/adaptative/funcționale/sănătoase/adecvate, dar cu referire la emoții și stări afective se preferă termenul de funcționale. Emoții disfuncționale - emoții asociate cu cogniții disfuncționale/iraționale; se mai folosesc termenii de iraționale/dezadaptative/disfuncționale/nesănătoase/neadecvate, dar cu referire la emoții și stări afective se preferă termenul de disfuncționale. Mecanisme de coping - cu referire la (a) mecanisme de apărare/defensive (angajate automat și inconștient

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
cresc distresul); alți termeni utilizați sunt raționale/funcționale/sănătoase/utile, respectiv iraționale/disfuncționale/nesănătoase/inutile; cu referire la mecanisme de coping se preferă însă termenii de adaptative, respectiv dezadaptative. II. TEHNICI ȘI PROCEDURI CLASICE COGNITIV-COMPORTAMENTALE Proceduri de restructurare cognitivă - modificarea cognițiilor prin înlocuirea celor disfuncționale și iraționale cu cele funcționale și raționale (de exemplu, prin tehnici empirice, logice, pragmatice, filosofice, metaforice, spirituale, umoristice și ironice etc.). Proceduri de antrenament asertiv și de abilități sociale - modificarea problemei practice prin modificarea comportamentului de

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
cenușiu 1 2 3 4 5 14 Pur și simplu nu merită 1 2 3 4 5 15 Nu pot face nimic până la capăt 1 2 3 4 5 I. Ce măsoară ATQ? ATQ măsoară gândurile automate disfuncționale și iraționale (cogniții descriptive și inferențiale și cogniții evaluative specifice). În instrucțiune, perioda de „patru săptămâni” poate fi modificată pentru a reliefa interesul clinicianului (de exemplu, ultimele două săptămăni); nu se utilizează însă un interval peste patru săptămîni, căci pot apărea erori de

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
5 14 Pur și simplu nu merită 1 2 3 4 5 15 Nu pot face nimic până la capăt 1 2 3 4 5 I. Ce măsoară ATQ? ATQ măsoară gândurile automate disfuncționale și iraționale (cogniții descriptive și inferențiale și cogniții evaluative specifice). În instrucțiune, perioda de „patru săptămâni” poate fi modificată pentru a reliefa interesul clinicianului (de exemplu, ultimele două săptămăni); nu se utilizează însă un interval peste patru săptămîni, căci pot apărea erori de memorie. II. Administrare Scala se

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
2 = sunt în mare măsură de acord 3 = sunt întru câtva de acord 4 = sunt neutru 5 = sunt întru câtva în dezacord 6 = sunt în mare măsură în dezacord 7 = sunt în dezacord total Scala DAS indică măsura în care cognițiile descriptive și inferențiale generale (schemele cognitive) sunt considerate ca fiind proprii subiectului: cu cât scorul total este mai mare, cu atât nivelul lor este mai mare. Administrare Scala se administrează în varianta creion-hârtie, atât individual, cât și în grup. În

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
însumând scorurile la toți cei 40 de itemi ai fiecărei scale. Dacă subiectul omite să dea răspunsuri la un număr mare de itemi, atunci testul nu se ia în considerare. Cu cât scorul total este mai mare, cu atât nivelul cognițiilor disfuncționale generale este mai mare. Interpretarea rezultatelor Etalonul a fost construit pe cinci clase normalizate. Procentele din eșantion incluse în cele cinci clase normalizate se distribuie în felul următor: 6,7%, 24,2%, 38,2%, 24,2%, 6,7%. Prima

[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]