889 matches
-
cea mai mare probabilitate de apariție în comunitățile online. Al doilea nivel, al modelului, se referă la cognițiile actorului social în legătură cu scopurile, planurile, valorile, credințele și interesele cu care acesta caută să ajungă în consonanță. Al treilea nivel, al cadrului cogniției ecologice, este constituit din mijloacele senzoriale pe care actorul le are pentru a interpreta mediul și a interacționa cu acesta. Mediul în care se plasează acest cadru este constituit din alți actori sociali, artefacte care iau forma textului sau a
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
actorul le are pentru a interpreta mediul și a interacționa cu acesta. Mediul în care se plasează acest cadru este constituit din alți actori sociali, artefacte care iau forma textului sau a graficii și structuri sub forma aplicațiilor software. Cadrul cogniției ecologice funcționează în baza a trei principii enunțate de către Bishop (2007) după cum urmează: 1. Un actor social este determinat să acționeze de către propriile sale dorințe. 2. Dorința actorului de a acționa este limitată de scopurile, planurile, valorile, credințele și interesele
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
să acționeze de către propriile sale dorințe. 2. Dorința actorului de a acționa este limitată de scopurile, planurile, valorile, credințele și interesele sale. 3. Un actor va acționa pe baza felului în care își percepe mediul. Pornind de la aceste principii, cadrul cogniției ecologice susține că, pentru a participa activ la o comunitate, un actor trebuie să aibă o dorință de a acționa (consistentă cu planurile, scopurile, valorile și credințele proprii) și abilitățile sau uneltele necesare pentru a o realiza. Modelul cadrului cogniției
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
cogniției ecologice susține că, pentru a participa activ la o comunitate, un actor trebuie să aibă o dorință de a acționa (consistentă cu planurile, scopurile, valorile și credințele proprii) și abilitățile sau uneltele necesare pentru a o realiza. Modelul cadrului cogniției ecologice oferă un cadru adecvat pentru explicarea motivației de participare la comunitățile virtuale, însă omite o etapă importantă referitoare la luarea deciziei de participare, decizie care se bazează adesea pe o analiză (mai mult sau mai puțin conștientizată) a costurilor
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
modernă), a circulației ideilor, dar conținutul este organizat în jurul unor teme centrale. Rațiunea sprijină mentalul autorului: ideile fac trimiteri la diferite arte și sunt aplicate apoi la propria persoană. Teatrul, filmul, pictura, muzica, literatura sunt privite din subiectivitate cu o cogniție congenială. Discursul devine astfel o polifonie culturală din pricina amestecului istoriei cu economia, politica, sociologia și cu tot ce presupune receptarea și consumarea artei. Discursul scris poate fi considerat o interacțiune socială, datorită mesajelor literare și ideologice. Dacă în Jurnale se
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
specifice, mai adaptate și un cadru regulator mai eficient. Herbert Simon arată și el că raționalitatea neoclasică furnizează dor o parte din explicarea, sau înțelegerea, comportametului consumatorului, a alegerilor făcute, și nici măcar partea esențială de multe ori. Restul vin dinspre cogniție, dinspre afecete, ponderile diferind de la caz la caz. Avem deci o nouă direcție de cercetare în teoria economică. Cu alte cuvinte, psihologia soră cu economia. Amîndouă sunt vii și evoluează uneori împreună. Economia comportamentală se declară limpede ca fiind o
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
depresivă în remisie (298); - adolescenți cu alt tip de tulburare psihiatrică (54); - adolescenți fără tulburare depresivă în prezent sau trecut și fără alt diagnostic psihiatric (1308). În cadrul tulburărilor cognitive asociate depresiei conform ipotezelor lui Beck, autorii au definit în prealabil „cognițiile negative” și un stil atributiv (Attributional Style) particular. Adolescenții deprimați prezintă particularități ale funcționării cognitive (cogniție negativă, atribuirea evenimentelor negative propriei persoane) ceea ce îi diferențiază de adolescenții în remisie (cei care au fost deprimați) și de adolescenții fără depresie. Întâlnim
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în prezent sau trecut și fără alt diagnostic psihiatric (1308). În cadrul tulburărilor cognitive asociate depresiei conform ipotezelor lui Beck, autorii au definit în prealabil „cognițiile negative” și un stil atributiv (Attributional Style) particular. Adolescenții deprimați prezintă particularități ale funcționării cognitive (cogniție negativă, atribuirea evenimentelor negative propriei persoane) ceea ce îi diferențiază de adolescenții în remisie (cei care au fost deprimați) și de adolescenții fără depresie. Întâlnim în această situație constatări făcute deja la adultul deprimat (în raport cu subiectul non-deprimat). În schimb, adolescenții în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
-i diferențieze net de adolescenții martori atunci când simptomatologia depresivă dispare. Această situație este diferită față de constatările efectuate la adult. Autorii găsesc totuși o corelație între scorurile obținute la CESD, superioare valorii prag dar fără criteriile EDM, și factorii cognitivi perturbați (cogniție negativă în special). Problema pe care o ridică o astfel de cercetare se referă la stabilitatea modelelor cognitive interne pe de o parte, și fixarea progresivă a acestor modele cu repetarea sau persistența episoadelor depresive pe de altă parte. Din
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
accepte ajutor. Acest ajutor este adesea asimilat unui discurs al părinților sau în legătură cu valorile parentale și este, deci, respins. Dar acest refuz al oricărui ajutor (calificat de unii autori drept help negation) se integrează mai ales într-un ansamblu de cogniții negative caracteristice depresiei: pesimism, sentiment de disperare, de incurabilitate, aptitudine redusă în ceea ce privește identificarea soluțiilor pentru rezolvarea problemelor sale. Este interesant să constatăm că adolescenții care au apelat deja la o formă de ajutor psihologic, oricare ar fi fost aceasta, sunt
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
suplimentare în funcție de dificultățile constatate pentru a-i facilita învățarea; 4. evaluarea „conștientizată” sau „formatoare”, care este în dezvoltare și are la bază evoluțiile recente din domeniul psihologiei cognitive și pedagogiei privind integrarea evaluării în procesul de învățare. Ea pendulează între cogniție, ca ansamblu al proceselor prin intermediul cărora elevul achiziționează și utilizează cunoașterea, și metacogniție, ca proces de „cunoaștere despre autocunoaștere”. Evaluarea conștientizată/formatoare este o nouă megaconcepție. Ea corespunde unui demers dominant pedagogic ce favorizează participarea activă și autonomia elevului, furnizându
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
consecințelor în mod univoc de efectul raționalității economice. Sau să nu transformăm Economia dintr-un mijloc al existenței (mai întâi al subzistenței) într-un scop al intersubiectivității sistemelor sociale. Sau... sau..., până la... lipsirea de sens a alternativei. Vocația nevrotică a cogniției Economiei de a se fixa în extremitatea parcimoniei numită abuzul de ceteris paribus (pe care matematica prestigiditează cunoașterea ca reducere la absurd!) legitimează externalitățile drept opțiuni raționale. Dacă însă raționalitatea și raționalizarea ca țeluri ale Economiei nu sunt simple vorbe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în legătură cu potențialul cognitiv al Economiei au și nu au temei. Mai ales fizicienii au temei în credința, mereu servită rațional, în experimentalismul funciar al științei lor. Dar toți criticii nu au temei atunci când fac abstracție de demarcațiile categoriale ale obiectului cogniției în Economie. Desfășurarea de forțe în contra specificului demersului teoretic al Economiei se originează fie în libertinajul ideatic permis de confortul redutei adevărului obiectiv, fie din dorința dezertării din teritoriul nisipurilor mișcătoare al certitudinilor subiective. În esență, explicațiile luptei de gherilă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fond, Economia, când vrea să se debaraseze de acuzele utilitariste și consumiste, ar trebui să fie o știință a creării valorilor destinate să facă masa cât mai agreabilă. Astfel se golește de conținut masa de acuze privind inadecvările epistemice ale cogniției economiei pentru că ea are ca știință alte conținuturi decât științele naturii. Obiectul ei este, într-un fel, natura în faza ei de reflexivitate, adică exact ceea ce ține de întâmplările din natura umană. Contextele economice nu sunt și nu pot fi
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fără durerea cărnii înlănțuite de ea și sfâșiată de vultur. Cine poate să spună dacă este suficientă carnea pentru sațietatea vulturului și ce poate să facă stânca pentru a sătura poftele? Teoria bunului-simț Poziția specială a Economiei în raport cu modelele de cogniție este dată de faptul că deși în logica pură pentru a ajunge la adevăr trebuie cumva să ne întoarcem și la simțuri, în logica situațională întoarcerea fiului risipitor al înțelegerii și explicației se face în esență la bunul-simț. Ceea ce semnifică
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pentru Economie. A explica în Economie rămâne o problemă de esențializare a coincidențelor dintre enunțuri și faptele a căror substanțiere înseamnă că au utilitatea lucrului bine făcut. Pe scurt și fără riscul de a deforma complexitatea căreia i se adresează cogniția economică se poate spune așa: a explica înseamnă a exprima bunul simț. Logica situațională la care apelează conceptualizarea Economiei trebuie interpretată dincolo de obiectualism și obiectivismul empirist în sensul că obiectul cunoașterii economice presupune implicarea, conștientă sau nu, și ca subiect
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
explica înseamnă a exprima bunul simț. Logica situațională la care apelează conceptualizarea Economiei trebuie interpretată dincolo de obiectualism și obiectivismul empirist în sensul că obiectul cunoașterii economice presupune implicarea, conștientă sau nu, și ca subiect și ca obiect în procesul de cogniție. Legătura acestui dualism de instanțiere are consecințe de genul problemelor descrise de Heisenberg (Heisenberg, 1971) în legătură cu măsurarea în lumea cuantică. Indeterminismul și incertitudinea (Broglie, 1980) în logica situațională pe care o folosim în studierea substanțierii contextelor în Economie fac regula
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
inclusiv sub forma unei contraobiecții. Calea regală pe care se pornește pentru succesul explicației este înțelegerea specificului misiunii unei științe, logica proceselor analizate, arsenalul adecvat al metodelor de analiză, substanțierea și instanțierea adevărului. Întoarcerea criticii Critica pentru întâmplarea că procesualitatea cogniției economice urmează alte reguli decât cele ale fizicii echivalează cu a da verdictul că ceva nu este real pentru că nu seamănă cu imaginea ta despre acel ceva. Or, regula minimală a înțelegerii universului cunoașterii este consistența logică sau, în limbaj
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Economiei sunt vagi pentru că sunt relative înainte de toate, au conținut stabil incert sau, altfel spus, conceptele sunt consistente cu un context sau moment al contextului și doar cu acelea, nu în sens general, atemporal și aspațial. Economia are la baza cogniției sale presupoziții, toate acestea fiind forme ale presupoziției generice a comportamentului rațional. În realitate, nu ne referim la concepte autonome, ci la ceea ce a fost luat în calcul la abstragerea conceptelor, părțile componente ale generalităților din Economie, care ajung până la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
epistemologică în episoade odiseice ale cunoașterii, cu sensul de fixare cu lanțurile simplificării de catargul inexorabil al materialității, a rămas pentru Economie o constantă ce a încurajat pe fizicieni să ceară economiștilor să procedeze ca ei în călătoria pe marea cogniției. Cumva explicabil, fizicienii atrag atenția economiștilor (aș spune economicienilor) că au ales să se ocupe de un obiect ale cărui reguli de comportament au fost decelate deja de ei. Ciudata invitație (Bouchaud, 2008) la conformare epistemică adesea are ecou pe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
esență, nu doar ca orizont, ci și ca nivel (inclusiv al înțelegerii și explicației). Simplu spus, circularitatea este geometrizare a echilibrului, iar acesta nu caracterizează procesualitatea economică. Formalizarea relațiilor cu scopul atestării circularității se știe că este un eșec al cogniției economice. Funcțiile econometrice destinate să formalizeze creșterea sunt ele însele victimele dogmei echilibrului bazat pe omogenitate, reversibilitate și echivalență. Or, analizele empirice dovedesc incontestabil că ceea ce este semnificativ ca volum al consecințelor, bunăoară, nu reprezintă un rezultat ar corelării variabilelor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
consistența consecințelor și se decid orizontul și nivelul de performanță. Predicția este pentru Economie o formă intermediară de cunoaștere, o paranteză a probabilității ipotetice a așteptărilor de a se regăsi în consecințe. În acest sens, predicția nu iese din interioritatea cogniției și nu-și asumă tribuna profetului. Prin predicție în Economie se estimează întemeierea ipotezelor de lucru, gradul probabil de consistență în care proiecțiile noastre mentale, viziunile logistice au corespondență cu stabilitatea reprezentată de bunul-simț. În raport cu esențializarea proceselor cognitive de tip
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
interrelaționări subiective înarmate doar cu discernământ, care se manifestă sau nu se manifestă sau dacă se manifestă s-ar putea să fie incoerent, pentru a provoca stări fluctuante ca sens și volum, adică formule relaționare caracterizate mai degrabă prin instabilitate. Cogniția în Economie operează cu logica bivalentă, dar și polivalentă, cu o logică a contradictoriului, dar și a contextelor sau logica situațională. (Dumitriu, 1971; Lupasco, 1982) Din păcate nu avem încă o schemă de gândire logică care să răspundă substanțierii sistemului
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
însele suspectate de inconsistență în privința mecanismelor de transmisie ale politicilor relevante pentru ceea ce numim mixul de politici. Circularitatea, cum am văzut mai sus, în zona mecanismelor de transmisie ține de epidemia omogenității prin echivalența dintre cauze și consecințe. Chiar strategiile cogniției economice, cum vom concluziona în continuare, născute din obsesia simplificării, până la unicentrarea semnificațiilor, devin surse de distorsiune, de turbulențe (vezi analiza privind tipurile de economie cazinou și autoreglementată). Nici perspectiva socioeconomică asupra proceselor economice, focalizată pe finalitate, nu reușește să
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ceea ce se cheamă centrul privirii. Dar toate aceste constatări sunt provocate de defectele de conceptualizare, a căror corecție rămâne ca o miză deschisă pentru teoreticieni. Soluția ar putea să fie dată, pornind de la aceste constatări, părăsind exemplul configurării metodologice a cogniției din fizică. După cum vom vedea mai încolo, prima operație este fixarea modelului explicativ de o altă reprezentare, diferită de mecanism sau organism. Desigur, sunt multe alte probleme de rezolvat, inclusiv cele care țin de elucidarea căilor cunoașterii, tipurile de conceptualizare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]