1,523 matches
-
atât de profund redate în fiecare fragment, alineat, capitol al cărții. De ce este vorba despre Orologiul de nisip? Metafora din acest titlu rămâne a fi nesugestivă până în momentul în care Magda, eroina principală, își înaintează o serie de întrebări din cohorta celor de sorginte existențială: La ce bun dragostea la acestă vârstă a ei etc.. Orologiul, dăruit de familia bărbatului, de care se îndrăgostise, Vlad T., este un simbol al maturității și înțelegerii lucrurilor nefirești de către cei din jurul ei, momente, cu
ROMANUL LUI PETRE RĂU OROLOGIUL DE NISIP , UN ROMAN AL CONTRA-TIMPULUI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377496_a_378825]
-
cu durere un alt gol, Când căprioara a căzut ucisă Tristă intră mama în simbol. Vulnerabile stări de lună și de soare, Sub care alunecă fregate de idei, Le dedic mamei, din păcate tot mai rare, Când plâng în mine cohortele de miei. Cuvinte din livezi Soției mele, poeta Titina Nica Țene Când a trecut atâta amar de vreme? Iubito, peste noi zăpezi s-aștern, Cât sunt aici cu tine, nu te teme Chiar dacă în geam ne bate-un frig etern
POEZII DEDICATE MAMEI, DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377584_a_378913]
-
rămân păreri de rău. Te plâng cu disperare, înlăcrimații nori, Ca pe o umbr-a verii, rămasă din apusuri. Mai rătăcesc prin tine miresmele din flori Și aburii câmpiei se leagănă-n urcușuri. In dorul lor... de verde, aleargă-n risipire, Cohortele de frunze, ascunse-n arămiu. Sub fuga lor, pământul, încearcă să respire, Și peste tot prejurul s-a așezat pustiu. Referință Bibliografică: In dorul lor... de verde / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1751, Anul V, 17 octombrie
IN DORUL LOR... DE VERDE de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378352_a_379681]
-
sălcii dese ce se scurg În ploaia caldă, -mbietoare... Doar pescărușii parcă plâng. În zbor obraznic, apăsat, Tot legănându- se, planat, Lăsând șezlongul să se miște Ca de o pală- n vânt ce pare Stafia unui gând, menit să iște Cohorte sinilii de amintiri, - n depărtare. Iubite, nu pot pașii să -mi înving În fiecare vară- n gând, privind, Mă poartă pe al mărilor pustiu Căci e în mine, încrustat și viu Glasul de valuri, ferecat în tainice luciri. Mi- e
POEME PE NISIP de DANIA BADEA în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378462_a_379791]
-
fluvii de cuvinte” Cum se frământă sufletele nude Nu pot să cred în sentimente sfinte Când înfruntăm puterile zălude. Prefer chemări să-și regăsească sensul Nu amintiri ce nu au fost trăite Când spre tăceri va trece universul Vor defila cohorte de ispite Am onorat romanța “către nime” Cu nostalgia clipelor trecute Și-am respectat fidel suave rime Dar eu detest să scriu din servitute! Vibreze coardele de la țambale Răsune grav tubulaturi de orgă Plutească pe cărările astrale Necredincioșii ce-au
ECOU ROMANŢEI “CĂTRE NIME” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380626_a_381955]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > DE TOAMNĂ Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2046 din 07 august 2016 Toate Articolele Autorului Miroase-a vânt, a soare ars, a brumă, În ochi, o lume-ncet mi se destramă, Cohorte de-amintiri mă prind din urmă Pe drumul vieții sângerând în toamnă. Stau lângă-un zid. O iederă-l sugrumă. La poale, mișună furnici flămânde, Miroase-a vânt, a soare ars, a brumă Și aș pleca departe, dar n-am
DE TOAMNĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381527_a_382856]
-
că ai să lupți pentru Mine până la moarte?". Trecând apoi dincolo de pârâul Cedrilor, unde era o grădină, S-a așezat acolo împreună cu ucenicii Lui. Domnul obișnuia să vină adeseori aici. De aceea Iuda cunoștea locul. Iuda, luând câțiva soldați din cohortă, urmat de mulțime, a venit la Iisus. Ca semn de recunoaștere le-a dat sărutarea. Iuda a dat acest semn pentru că de multe ori când au pus iudeii mâna pe El, El a plecat nevăzut din mijlocul lor. Dar acum
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
aveam destul? Că din când în când ne-am mai supărat pe câte unui sau pe altul asta n-a prea contat pentru că și astăzi tot așa continuăm să ne ducem traiul; în inconștiența noastră zăcem pe bogății uluitoare în timp ce cohorte de nesătui din toate colțurile lumii năvălesc încontinuu pentru a se îndestula. Și dragii de ei, toți ne vor binele, chiar și cu forța! Cât s-au chinuit săracii de ei ca să ne ajute, câți ani s-au străduit ca să
APĂ VIE SAU APĂ CHIOARĂ? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374399_a_375728]
-
acestuia, ceea ce nici nouă nu ne-ar fi fost pe plac. -Oh! poate că ai dreptate Gaius, spuse un legionar mai bătrân așezându-se pe o piatră. Îmi aduc aminte în Germania când Flaminus Samnitul a primit porunca decimării unei cohorte care chipurile nu luptase cum trebuie împotriva unor hoarde de cherusci, chauci și chați ori vindelici nici eu nu mai știu. Trupa a fost aliniată și a început numărătoarea din zece în zece. Apoi a început decimarea. Voi putea oare
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
să cuceresc pentru un alt popor libertatea, sperând să-mpart - în al cui nume? - dreptatea sfântă. -Și-ai reușit? se iți sfidator-curios F. -După amare luni de zile, un foc m-a-ndepărtat din rândul celor vrednici. Am căzut silit în cohorta nevolnicilor... -Brrr, brrr, parcă simt miros de boală, tresare fără noimă aparent ascultătorul. Frânele ambulanțelor... vocile sanitarilor... gemetele răniților... Saci cu morți. Și brațul drept mă-junghie până la țipăt... Da, da, am fost lovit... Îmi amintesc perfect! Și, după ce-
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
Cautișanu, atunci coordonator întocmai la resortul cultural al orașului. Anii au trecut ! Ce s-a ales din Buhușiul de altădată? Azi se devoalează nu numai permise, dar și acoperite, imaginile unui un oraș cârciumăresc, dughenizat, cu multe coșmelii la blocuri, cohorte de chiloți expuse pe șufe întinse la balcoane și în spațiile de joacă ale copiilor, dintre blocuri, ghirlande de plastic prin copaci și la ferestre, tuburi de aerisire de la centrale, țășnite prin pereți, terase comerciale pe trotuare, tarabe ambulante, cu
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
în mod convingător la desemnarea câștigătorului întrecerii. Și iată că-n acel moment se iscă din senin un vacarm ce cufundă în zgomot vorbele mesenilor. Ce se-ntâmplase?! s-ar fi-ntrebat orice om cu scaun la cap, privind cum o cohortă de gardieni încercau să pună stavilă intrării unui cetățean înhăimurat într-o uniformă de vânător extraluxoasă, dotat cu pușcă înveșmântată în toc de piele și-ntovărășit de-un splendid ogar... După fața-i stacojie și nasu-i, adevărat ardei capia, după împleticirea
LA... „CONCORDIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373801_a_375130]
-
că ai să lupți pentru Mine până la moarte?". Trecând apoi dincolo de pârâul Cedrilor, unde era o grădină, S-a așezat acolo împreună cu ucenicii Lui. Domnul obișnuia să vină adeseori aici. De aceea Iuda cunoștea locul. Iuda, luând câțiva soldați din cohortă, urmat de mulțime, a venit la Iisus. Ca semn de recunoaștere le-a dat sărutarea. Iuda a dat acest semn pentru că de multe ori când au pus iudeii mâna pe El, El a plecat nevăzut din mijlocul lor. Dar acum
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
petrolul. Se dă carne varza de Bruxelles, De mămăliga se crucește, Deși avem hemoragie, Garou-i pus pe proteste. În schimb, trebuie s-avem batistă Și unghile tăiate frumos, Fiindcă suntem controlați, La cuțitul de la os! NE PLEACĂ Sunt expatriate cohorte de patrii, Prin capilare și prin atrii. Prin salve de tun de comemorare Și prin prostia, care nu doare. Prin nepăsarea, care nu comentează, Prin filtre care nu filtrează. Ne pleacă materia cenușie, Ne pleacă „Greierele și furnica” din poezie
POEME (1) de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374052_a_375381]
-
a fost după aceea! Cum în doi timpi și trei mișcări ale iluzioniștilor străini au dispărut absolut toate întreprinderile și implicit, economia noastră națională de parcă nici nu ar fi existat iar din bagheta aceluiași vrăjitor au răsărit de nici unde cohorte de paraziți vorace deghizați în politicieni care, în cadrul concursului național „CINE FURĂ MAI MULT?” s-au și apucat cu hotărâre ca să se îmbuibe în disperare de teama firească să nu le ia cineva înainte. Și atunci, suntem lesne de înțeles
A TRECUT ŞI ZIUA ROMÂNIEI... (SCRISOARE ADRESATĂ UNUI PRIETEN DE LA ANTIPOZI) de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371894_a_373223]
-
mulți ani să înflorească, mândra ȚARĂ ROMÂNEASCĂ! ÎMI PASĂ -pamflet de Ziua Națională- Îmi pasă și mă doare starea națiunii, când văd demnitari care se comportă mai lacomi ca străinii și mai răi ca hunii! La ciolan să își adune cohortă. Tăioși în vorbă și înverșunați în ură, nimic nu lasă rivalilor mărunți! Se luptă să le ia și pâinea de la gură, să nu le știe manevre de corupți! Când biata țărișoară înoată-n greutăți, ei fac planuri, de unde să ciupească
LA MULȚI ANI! de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371969_a_373298]
-
fost pe plac. -Oh! poate că ai dreptate Gaius, spuse un alt legionar mai bătrân așezându-se pe o piatră. Toate privirile se întoarseră către el. -Îmi aduc aminte în Germania prieteni, când Flaminus Samnitul a primit porunca decimării unei cohorte care chipurile nu luptase cum trebuie împotriva unor hoarde de cherusci. Eram așezați în formațiile obișnuite. În spate erau veteranii care ne încurajau în luptă. Cheruscii au năvălit cu miile. Dar din spatele nostru se auzeau cuvintele lor de îmbărbătare. Și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
are legătură cu partea întunecată, rea, ocultă a spiritului uman. Ea l-a determinat (a se citi provocat) pe Adam să muște din fructul păcatului, să risipească ororile în viața zilnică, să provoace războaie între coloși, să țină sub ascultare cohorte de nelegiuiri, să compromită președinți, să-și trădeze propriile convingeri partinice în folosul națiunii, să interacționeze cu idei ostile pentru a evita conflicte militare etc. Este femeia victima mentalității beligerante a bărbaților care nu-și pot stăpâni pornirile atavice, violente
CHERCHEZ LA FEMME de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372301_a_373630]
-
și albastru au fost folosite și de strămoșii noștri. Dragonul, strămoșul Tricolorului, era structurat cromatic, în cele trei culori atât în Dacia cât și, ulterior, în provinciile romane, în care dacii au slujit ca ostași. Edificator în acest sens menționăm cohorta de 1000 de daci recrutată, începând din timpul împăratului Hadrianus, denumită „Cohors I Aelia Dacorum”, care a fost trimisă în extremitatea nord-estică a imperiului, în Britania. Aici și-a avut reședința și castrul la „Amboglana (Comboglana)” timp de două secole
26 IUNIE – DRAPELUL NAŢIONAL NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM O ŢARĂ DE APĂRAT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371069_a_372398]
-
morții uscate, în verzi lumini roiesc sub soare. Ca neam din neamul cel ales, frunzele de om se țin, Neavând un zbor, de recules, nu plâng, ci tremură puțin, Ca firele de viață scurtă, în lunga lor desfășurare, Înmuguresc noua cohortă, luând a pomilor culoare. În ploaie regăsesc o frunză, căzută e în apa vie, Învăluindu-mă pe mine, în viața ei de sihăstrie, Rămân în apa curgătoare, în cercul frunzelor mirate De-atâta cer, ce se prelinge, într-un oftat
ÎNTR-UN OFTAT DE LIBERTATE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344842_a_346171]
-
e monstruos, insă AZI se știe că „ revoluția” a fost făcută de unii din securitate și alții din sericiile secrte ale Armatei, olaltă cu activiștii de țeapă lui Iliescu- Brucan Bruckhăr), Petre Român ( Neulander), gen. Militaru, Gușe, etc. și o cohorta întreaga de alții. Cui îi mai pasă că personajele obsedante ale Ligiei, ale noastre, s-au metamorfozat cameleonic, ca niște ventriloci ai Râului ? Istoria o scriu mereu cei care trădează chiar cauza pe care , vezi Doamne, o pledează demagogic. Iar
UN ITINERAR AL VIETII SI CARTII CRESTINE de EUGEN EVU, ACADEMICIAN, MEMBRU AL USR DIN ROMANIA în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344928_a_346257]
-
cetate sunt un opaiț executat dintr-o pastă cărămizie, fără decor, o piesă de bronz de la o apărătoare nazală a unui coif, un cuptor pentru copt pâinea, din pamânt ars la roșu, țigle cu inscripția ( COH) ORS III care indică cohorta a III-a a Legiunii aV-a Macedonia, monezi de bronz, furcă de tors, multe obiecte ceramice care au fost conservate. Primele cercetări științifice au debutat în anul 1901 sub îndrumarea lui Grigore G. Tocilescu. Din anul 1936 până in
CETATEA SUCIDAVA SI FANTANA MIRACULOASA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344951_a_346280]
-
acum, de milenii. Dar astăzi cântă de brodează cu melodii, Georgeta Nichifor! E o solistă de muzică populară la Ansamblul folcloric „Baladele Deltei”. Broderia aceasta e din borangic sufletesc și de aceea-i un mare avut. Sunt împrăștiate peste tot cohorte de cântăreți, dar Georgeta Nichifor este dintre cei rari și cu har! A fructificat talentul ei încă de la doisprezece ani, când a câștigat la Târgu Jiu concursul „Pe fir de balade”. A cântat mai târziu ca solistă profesionistă la Casa
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
de criză, Scot dolarii de hârtie Din război cu mare miză. Cei ce zic că-s o Putere Sunt doar niște bieți faliți, Prea zeloși să facă-avere Băncilor sunt arvuniți. Iar au pornit să omoare, Au pornit un alt război, Cohortele militare Sunt armate de strigoi. Chiar de ne-a lovit furtuna Nu se sinchisesc bancarii, Ei atâta știu, știu una: Să falsifice dolarii. Practică reguli păgâne Dar vorbesc de Dumnezeu, Crescuți după legi haine N-au nici minte de plebeu
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347921_a_349250]
-
mult mai logică decât cea în care am transformat cuceritorul cu legionarii lui în profesori de latină vulgară din Latium. Bună explicație, la care vreau să mai adaug că în Dacia Inferioară nici nu au staționat legiuni romane, doar câteva cohorte și centurii romane, și urmașii geto-dacilor de acolo vorbesc aceiași limbă precum dacii tăi liberi din Maramureșul tău drag. Da, de suflet îmi este Maramureșul meu drag, i-am dat trei ani din tinerețea mea. Vorbind de tinerețe, se știe
DATORIA DE A CĂUTA ADEVĂRUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347295_a_348624]