785 matches
-
nici decât în formele estetice. A doua tendință este cea inovatoare, care a considerat că arta adevărată are totdeauna un caracter creativ. Arta religioasă s‑a putut îmbina cu noile mișcări artistice care s‑au succedat de‑a lungul se‑ colelor. Conciliul al II‑lea din Vatican (1962‑1965), a venit în întâmpinarea artei religioase, dând indicații, norme și legi clare. În această privință sfântul Con‑ ciliu elaborează documentul Sacrosanctum Concilium nr. 122‑129, care do‑ rește să elucideze importanța și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mare măsură, dacă voi reuși sau voi eșua în viață. Dă-mi te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire, Educă-mă, te rog, ca eu să pot fi o binecuvântare pentru lume.” (CHILD’S APPEAL, MAMIE GENE COLE)
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
calitățile și defectele lor. 40 Majoritatea autorilor consideră că practicienii din domeniul consilierii trebuie să aibă în primul rând capacitatea de a construi și menține relații umane pozitive cu 40 Corey, G. - Theory and Practice of Counseling and Psychotherapy, Books/Cole Publishing Company Pacific Grove, California, 1991, pp. 12-15. cei din jur. Această capacitate presupune o serie de calități pe care le enumerăm selectiv în cele ce urmează:41 se identifică cu persoanele, nu cu lucrurile; sunt confidențiali și sinceri; își
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
și frison (triada Charcot pentru colangită septică); coexistența semnelor de suferință pancreatică. FORME CLINICE 1. acută: durere + apărare + colecist palpabil + semne de infecție; pio(hidroăcolecistul, forma flegmonoasă și gangrenoasă dacă sunt blocate (plastron). 2. supraacută: gangrena, perforația colecistului cu apariția cole peritoneului localizat, generalizat; semne de peritonită toxică. 3. subacută: semne atenuate + puseuri de acutizare care retrocedează incomplet, trecător la antibiotice; piocolecistita scleroretractilă (+/microabcese localizate pericolecistic). COMPLICAȚII Sunt reprezentate de: gangrena; perforația colecistului cu coleperitoneu; abcesul subdiafragmatic sau subhepatic; pancreatita acută
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
un număr destul de mare de substantive, DOOM2 recomandă articularea enclitică (fandango - fandangoul, guru - gurul, hidalgo - hidalgoul, hippy - hippy-ul, libero - liberoul, marabu - marabuul, penny - penny-ul, peso - pesoul, picaro - picaroul), iar pentru altele indică și o formă regulată de G-D (cola - colei, mantra - mantrei, seguidilla - seguidillei, tuia - tuiei). Și chiar dacă, în majoritatea cazurilor, utilizarea acestor forme este rară, prezența lor este semnul clar că articularea ar fi oricând posibilă 45. Articularea este primul semn spre o utilizare (parțial) variabilă. ● În alte situații
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
contestat, există o istorie diferențiată a relațiilor dintre Biserică și Stat, care a condus la identificarea cu administrația statală în cazul Bisericilor Ortodoxă, Anglicană și Luterană, în timp ce Biserica Catolică a solicitat în mod constant libertas Ecclesiae, libertatea de auto-guvernare213. W. Cole Durham consideră că modelele european și american de autonomie sunt diferite, dar cu toate acestea ele împărtășesc o abordare comună: deși în Europa există mai puțină îngrijorare cu privire la pierderea autonomiei ca rezultat al subvenționării de către Stat a vieții religioase, "europenii
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
diferite și unele comunități sunt înclinate să aibă o relație mai formală cu statul, dar chiar și în acest caz, fiecare intervenție a statului este acceptată doar dacă este necesară ori dacă poate fi justificată sub instrumente supranaționale. Potrivit lui W. Cole Durham, există un model comun de autonomie religioasă împărtășit de toate religiile, atât în Europa, cât și în SUA: Biserici și organizații religioase se bucură de o puternică protecție oferită de stat "în domeniile esențiale": în legătură cu probleme de doctrină, formă
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
anume că limitarea contractuală a dreptului la viață privată de către Biserica Catolică nu este contrară drepturilor garantate de Convenție, dacă această limitare este acceptată de angajat. Curtea a concluzionat că a avut loc o încălcare a art. 8. Potrivit lui W. Cole Durham și David M. Kirkham, în acest caz Curtea a stabilit unele criterii pentru a decide un echilibru corect între ingerința legitimă a statului și protecția autonomiei religiilor, criterii care vor fi folosite și în alte cazuri similare: (a) asumarea
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Simeon, "Politicians and Firms in Seven Central and Eastern European Countries", în Policy Research Working Paper Series 1954, World Bank, Washington, D.C., 1998 Cohen John M., Peterson Stephen B., Administrative Decentralization. Strategies for Developing Countries, Kumarian Press, West Hartford, 1999. Cole Durham W., Kirkham David M., European Court Issues Rulings in Two German Church Employment Cases, http://www.strasbourg consortium.org/common/document.view.php?docId=6054 Coman Ramona, Réformer la justice dans un pays post-communiste. Le cas de la Roumanie, Editions
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
the Universal Declaration of Human Rights, University of California Press, Berkeley, 1987, pp. 8-10. 213 Roland Minnerath, "Church Autonomy in Europe", în Gerhard Robbers (ed.), Church Autonomy: A Comparative Survey, Peter Lang, Frankfurt am Main, 2001, p. 384. 214 W. Cole Durham, "The Right to Autonomy in Religious Affairs: A Comparative View", în Gerhard Robbers (ed.), op. cit., pp. 686-714. 215 Merilin Kiviorg, Religious Autonomy in the ECHR, p. 133, http://www.deltapublicaciones.com/derechoyreligion/gestor/archivos/07 10 31 124.pdf, accesat la 19
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Third-Party Intervention, Prof.Dr. Gerhard Robbers on behalf of the Church of Jesus Christ of Latter-day Saints", http://www.strasbourgconsortium.org/common/document.view.php?docId=3956, accesat la19 ianuarie 2015. 223 Axel Freiherr von Campenhausen, op. cit., p. 79. 224 W. Cole Durham, op. cit., p. 697. 225 Merilin Kiviorg, op. cit., p. 136. 226 Roland Minnerath, "Church Autonomy in Europe", în op. cit., p. 90. 227 Liviu Stan, "Despre autonomia bisericească", în Studii Teologice, X (1958), 5-6, pp. 376-393 [retipărit în Biserica și dreptul
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
of the Université Catholiquede Louvain and the American Religious Freedom Program of the Ethics and Public Policy Center", http://www.strasbourgconsortium.org/common/ document.view.php? docId=6050, accesat la19 ianuarie 2015. 259 Nr. 1620/03, CEDO - 2010. 260 W. Cole Durham, David M. Kirkham, "European Court Issues Rulings in Two German Church Employment Cases", http://www.strasbourg consortium.org/common/document.view.php?docId=6054, accesat la19 ianuarie 2015. 261Appl. 40224/98, 30 ianuarie 2001. 262 Despre autonomia religiilor în
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
serviciile de spionaj pakistaneze și cu diferite căpetenii afghane. Numai după trei mari atacuri teroriste - cel de la World Trade Center din New York în 1993, cel împotriva ambasadelor americane din Nairobi și Dar es Salam din 1998 și asupra distrugătorului USS Cole în 2000 - s-au realizat adevărata implicare a lui Ben Laden și gravitatea amenințării Al-Qaeda. Dar, chiar și așa, cele mai grave consecințe neprevăzute ale războiului SUA împotriva sovieticilor din Afghanistan nu se manifestaseră încă. Acest tipar al ambasadorilor americani
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
-și păstreze statutul nealterat sau chiar să și-l crească). Cel mai mare avantaj al acestor structuri îl constituie # combinarea relativei stabilități și eficiențe a unei structuri ierarhice cu flexibilitatea și lipsa de convenționalism a unei structuri de tip organic (Cole, 2000, p. 61). # Structura matriceală se centrează asupra cerințelor și sarcinilor grupului de proiect, îi ajută pe managerii de proiect să conștientizeze necesitatea eforturilor colective în vederea realizării proiectului, contrabalansând astfel tentația șefilor de departamente de a-și „clădi propriul imperiu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
grupurile de proiect și specialiștii pe funcțiuni; relativa diluare a responsabilităților manageriale funcționale la nivelul întregii organizații; riscul de divizare a loialității din partea membrilor echipei de proiect, față de propriul manager de proiect și față de superiorii funcțiunilor de care aparțin (vezi Cole, 2000, p. 61). Unii autori (vezi, de exemplu, Albanese, 1988) consideră că structurile matriceale pot fi extrem de eficiente, dacă sunt bine organizate, dar și extrem de neeficiente, creând multe probleme, dacă funcționează prost. Aceste structuri au două puncte nevralgice: primul îl
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Psychologie sociale de l’industrie, Épi, Paris. BROWN, W. (1960), Exploration in Management, Heinemann, Londra. BURNS, T., STALKER, G.M. (1961), The Management of Innovation, Tavistock Publications, Londra. CHANDLER, A.D. (1989), Strategies et structures de l’entreprise, Éditions d’Organisation, Paris. COLE, G.A. (2000), Managementul personalului, CODECS, București. CORNESCU, V., MIHĂILESCU, I., STANCIU, S. (2001), Management general, Editura Actami, București. CREȚU, R.Z. (2001), „Investigarea efectelor structurilor organizatorice asupra unor indici calitativi ai resurselor umane”, Revista de psihologie organizațională, vol. I
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
prin care o persoană reușește să‑i determine, prin influență, pe ceilalți membri ai grupului să se angajeze de bunăvoie în realizarea sarcinilor sau scopurilor grupului, de‑a lungul unei anumite perioade de timp și într‑un context organizațional particular” (Cole, 2000, p. 66). • „Definiția noastră a conducerii este că aceasta apare ori de câte ori o persoană încearcă să influențeze comportamentul unei alte persoane sau al unui grup, indiferent de motivul pe care îl are. Poate fi legat de scopurile proprii ale cuiva
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o peste ani (1973) și au perfecționat‑o din perspectiva noilor teorii ale conducerii, mai ales a celor contingente. Clasificarea lor are însă și o utilitate practică, unii autori introducând‑o în programele de pregătire/formare a liderilor și managerilor. Cole, de exemplu, se referă la o asemenea posibilitate. El reproduce o schemă în care sunt prevăzute cele patru stiluri de conducere („dispune”; „vinde”; „cere părerea”; „participă”) la care adaugă un al cincilea („deleagă”), stiluri care figurează în materialele de instruire
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la o asemenea posibilitate. El reproduce o schemă în care sunt prevăzute cele patru stiluri de conducere („dispune”; „vinde”; „cere părerea”; „participă”) la care adaugă un al cincilea („deleagă”), stiluri care figurează în materialele de instruire profesională a conducătorilor (vezi Cole, 2000, p. 74). Tipologii bidimensionaletc "Tipologii bidimensionale" Cea mai cunoscută și răspândită tipologie bidimensională a stilurilor de conducere este cea elaborată de Robert R. Blake și Jane S. Mouton (1964). Cei doi autori, pornind de la premisa că în conducerea organizațiilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
asociază însă cu un anumit grad de productivitate, și anume cu cel mediu, în timp ce stilul autoritar binevoitor se asociază cu o productivitate medie spre bună, deși cu un grad considerabil de absenteism și de fluctuație a forței de muncă (apud Cole, 2000, p. 73). Toate aceste date ne atenționează asupra necesității interpretării nuanțate a corelațiilor dintre stilurile de conducere și diferite alte variabile. De obicei, corelațiile nu sunt simple, unilaterale, uniforme; ca urmare, ele trebuie analizate diferențiat. Pe de altă parte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
PUF, Paris. CHALVIN, D. (1971), Autodiagnostic des dirigeants, Éditions Hommes et Techniques, Paris. CHIRICĂ, S. (1996), Psihologie organizațională. Modele de diagnoză și intervenție, Casa de editură și consultanță „Studiul organizării”, Cluj‑Napoca. CLARKE, Liz (2002), Managementul schimbării, Editura Teora, București. COLE, G.A. (2000), Managementul personalului, CODECS, București. CONGER, J.A. (1990), „The dark side of leadership”, Organizational Dynamics, 19 (2). CONGER, J.A.; KANUNGO, R.N. (1988), „Behavioral dimensions of charismatic leadership”, în J.A. CONGER; R.N. KANUNGO (eds.), Charismatic Leadership
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se încadrează undeva între cele patru dimensiuni. De exemplu, cercurile de calitate aparțin nivelului departamental, presupun consultarea în comun, privesc cu precădere metodele de producție și nu necesită neapărat acordarea drepturilor de posesiune angajaților (Strauss, 1998, p. 18). G.A. Cole (2000, 2004) procedează oarecum asemănător cu Strauss, dispunând formele participării pe un continuum cuprins între zona deciziei controlate de management, la un pol, și zona deciziei controlată în comun de participanți, la celălalt pol. Se sugerează că în felul acesta
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
angajații sunt consultați cu privire la deciziile ce le afectează munca, fără ca angajatorii să țină cont de părerea angajaților. Altele, în schimb, presupun o participare totală, controlul fiind deținut în întregime de participanți (în figura 14.2 redăm continuumul formelor participării după Cole). SHAPE \* MERGEFORMAT FIG 14.2 - Continuumul formelor participării (apud Cole) Demnă de reținut este și concluzia formulată de autorul citat: # În climatul actual de concurență acerbă, de cheltuieli publice reduse și de nevoia de a crea organizații capabile de reacție
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
angajatorii să țină cont de părerea angajaților. Altele, în schimb, presupun o participare totală, controlul fiind deținut în întregime de participanți (în figura 14.2 redăm continuumul formelor participării după Cole). SHAPE \* MERGEFORMAT FIG 14.2 - Continuumul formelor participării (apud Cole) Demnă de reținut este și concluzia formulată de autorul citat: # În climatul actual de concurență acerbă, de cheltuieli publice reduse și de nevoia de a crea organizații capabile de reacție se pare că atât organizațiile din sectorul public, cât și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cheltuieli publice reduse și de nevoia de a crea organizații capabile de reacție se pare că atât organizațiile din sectorul public, cât și cele din sectorul privat ar putea profita serios în urma extinderii participării angajaților la procesele decizionale ale corporației (Cole, 2004, p. 373). # Cele trei clasificări ale formelor participării prezentate mai sus nu se suprapun, dar nici nu se exclud reciproc. Dimpotrivă, ele ar putea fi considerate complementare, deci ca prelungindu-se și îmbogățindu-se una pe alta. Trecerea lor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]