31,146 matches
-
noi neplăcut, asemenea bolii... Sufletului meu slav i se vor prescrie sentințe multilingvistice și globalizante. Nu cunosc răspunsul mântuitor. Eu sunt doar o ljubica cu lj mic în sârbește și liubița cu l și mai mic în românește. Liubița o colecție de păcate. Totuși, speranța mea rămâne pururi aceeași. Spre deosebire de Moscova, Dumnezeu crede în toate limbile în lacrimi. Slavă Domnului.
Orfan de Dumnezeu by Ljubica Raichici () [Corola-journal/Imaginative/4851_a_6176]
-
-i o uzină cu milioane de sclavi, unde tragi și tu la rame pentru ceva mălai, să ai ce ciuguli cu familia și bea cu pretenarii. Lumea-i un cinematograf 3D în care visezi cu ochii deschiși. Lumea-i o colecție de uniforme și de chipie. Lumea-i un hipermarket cu tot ce-ți dorești, dar nu-ți ajung niciodată banii. Lumea-i un megapark de distracții, în care țacanii se sparg în figuri, băieții de băieți o ard la meserie
Lumea by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6302_a_7627]
-
Nicolae Coan Am dat, în schimb (ca să vedeți cum e cu hazardul), de micul roman Zbuciumul inimii al japonezului Natsumo Soseki, cu care mi-am inaugurat, aș putea spune, colecția de ultime cărți. Am luat-o de pe noptiera patului de la Spitalul Fundeni în care a murit Dana Dumitriu. Nu mai știu de ce m-am dus atunci tocmai la Florin Mugur, prietenul nostru, și, răsfoind-o împreună, am descoperit pe pagina
Fochistul negru by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6177_a_7502]
-
alb, dantelat ale lucrului rostogolit, în râset, dincolo, până în mierea nopții. Ocean Una sunt cu-acest evreu triestin, evadat cu bunica lui de 75 de ani peste Alpi. A supraviețuit. Modest, continuă afacerea cu tutun a tatălui, apoi strânse o colecție de tablouri, (îl convinse pe Andy Warhol să-l picteze, neîncrezător la-nceput, socotindu-l un burghez înstărit) târziu a vândut-o, spre a cumpăra o alta (acțiune încă mai provocatoare!) - de sculpturi. Când nu pot să dorm, spunea, mă
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
să dorm, spunea, mă duc în camera lor și mă întrețin cu ele, sunt societatea mea, le mângâi, le mai îndrept puțin ținuta. Știu: nu sunt un evreu bătrân ce va muri curând și de-asta va dona, la rece, colecția, să nu se risipească. Sunt lumea. Pliurile unui ochi infinit, unele după altele-nchise, redeschise iar. Fără mine, ea n-are cum să fie, trăiește prin transparența mea. Iată sculptura ce mi-e mai dragă, una din cele cu banda
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
fluent. Noi facem munca cea mai ingrată cu putință, se amuza să le spună prietenilor la bere. În vreme ca alții au profesii concrete, sunt avocați, economiști, sociologi, istorici, ingineri, profesori, noi suntem neguțători de cuvinte, cei care schimbăm mereu colecția de cuvinte ce se potrivește evenimentului. Și apoi e greu să te pricepi la toate, de la sindicate, și îngrășăminte pentru porci, la asigurări, faianță, până la termeni juridici, politică sau macarale. Dar erau bine plătiți. Uneori lucra ca interpret chiar împreună cu
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
Ion Gheorghe Recviem în memoria lui Aurelius Gavril Bălan, arheolog de Școală Română, asasinat în complot de către colegii bucureșteni, pentru colecția sa de statuete de paste litice și ceramice, tezaur de-o vechime anteneolitică. Ťîți spun, îți vorbesc, și spusele mele sunt numele mele întrucât eu sunt Cuvântul însuși despre Sine Cuvântul, Vorbește lui Unu Oierul Cerului cum ai purces către
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Jumătatea de oră, agățată de-o dimineață cețoasă de aprilie, este ceasul de foc al unui tărâm în care nu există decât întâlnirea din spatele bisericii. Iar din ea, femeia poartă încă în spatele ochilor bucăți foarte importante și de bază în colecția multicoloră, care o ține trează și pe ea, și pe băiatul care scrie de zor teza lui la istorie. Sunt fărâmițe dulci, din dimineața de aprilie, cum ar fi nasturele ei de la bluză, desfăcut cu un singur deget agil. Pare
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
făcute, după 1990, la București. O pagină de istorie vie, în care Bucureștiul trăiește mai multe vieți palpitante impunîndu-se astfel cititorului ca un personaj principal pe care nu poți să nu-l îndrăgești. Romanul este în curs de apariție, în colecția „Biblioteca Polirom“ coordonată de Denisa Comănescu. Sfântul Gheorghe/ Lipscani: acesta este punctul central, din care se poate călători de la noi, cu tramvaiul, spre cele mai circulate piețe.“ - Așa scria tata-mare, la data de 30. VI. 1912, pe spatele unei cărți
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
un plafon împodobit din belșug cu stuc, în care se afla un covor peste care mai erau întinse și alte carpete mai mici, ce estompau pașii și vocile. Pereții erau acoperiți cu litografii, mobilele, mai degrabă puține, din piese de colecție, chiar și Nippes, și întreg salonul era dominat de o atmosferă destinsă, ușor lenevoasă, care, datorită măsuței de fumat și a fotoliilor joase, avea un aer oriental. N-o să vorbim despre afaceri, avem timp destul pentru asta. Tata-mare s-a
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
putea continua, fiind, fiecare, la fel de neașteptat și incitant, stârnind, fiecare, aceeași poftă de a descoperi ce se află dincolo de povestea mereu prea parcimonioasă în amănunte, aproape întotdeauna indiferentă la context și dezinteresată de explicații până la pragul absurdului. Lectura extensivă a colecției pe care o propune, acum, Constantin Eretescu ar putea fi, în acest sens și pe un prim nivel, un fascinant excurs prin labirintul care este imaginarul omenirii de astăzi, mai ales pe traiectul care vizează înțelegerea lucrurilor mărunte ale vieții
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
vorbește despre această serie de colportori ai povestirilor recente ca despre lanțul F.O.M.F, friend of my friend; un adevărat lanț al slăbiciunilor dar și un lanț captivant al încrederii... Grație lui Constantin Eretescu avem, acum, o primă colecție de asemenea texte în limba română. Mă gândesc, pragmatic, că lectura sa ar trebui să fie mai mult decât o chestiune de informare culturală și mai mult decât o problemă de recunoaștere a prestigiului pe care realizatorul său îl are
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
Sân Marino nu este o mică Repubblica oarecare, ea este de fapt o imagine a libertății și democrației reale (17 secole de pace desăvârșită). Andrei Pandrea - Cinci într-un Topolino, Note de drum din Sân Marino, Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, colecția Cartea de călătorie coordonată de Ioan Barbu, 2002, f.p.
Monte Titano by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13158_a_14483]
-
el este cel care „mai mult sau mai puțin” l-a îndemnat pe P. Ispirescu să-și tipărească culegerea de proverbe în „Revista pentru istorie, arheolohie și filologie”, și tot el este „de vină” că Ispirescu și-a tipărit marea colecție de basme; a prefațat colecția lui D. Stăncescu, Basme culese din popor (1885), apreciind că ea conține basme „curat românești și adevărat românești”; a prefațat cartea lui Iacob Psantir, Fermecătorul (1886); este autorul unei excelente ediții a Povestei vorbii, de
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
mult sau mai puțin” l-a îndemnat pe P. Ispirescu să-și tipărească culegerea de proverbe în „Revista pentru istorie, arheolohie și filologie”, și tot el este „de vină” că Ispirescu și-a tipărit marea colecție de basme; a prefațat colecția lui D. Stăncescu, Basme culese din popor (1885), apreciind că ea conține basme „curat românești și adevărat românești”; a prefațat cartea lui Iacob Psantir, Fermecătorul (1886); este autorul unei excelente ediții a Povestei vorbii, de Anton Pann, care a apărut
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
politicului și amenințat de presiunile divertismentului. Dintre cele cinci antologii, patru se prezintă ca selecții ale autorului, deși nu se recomandă în mod explicit ca atare. Cu o singură excepție, ele sunt însoțite de prezentări critice: versuri, Editura Eminescu, 1996, colecția „Poeți români contemporani”, postfață de Ion Bogdan Lefter; poezii, Editura Vitruviu, 1997, „Colecția de poezie românească” fondată de Mircea Ciobanu; poesii vechi și nouă, Editura Minerva, 1999, colecția „Biblioteca pentru toți”, prefață de Eugen Negrici; Poeme alese, 1966-1989, Editura Aula
Un maestru al prozaicului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13164_a_14489]
-
ca selecții ale autorului, deși nu se recomandă în mod explicit ca atare. Cu o singură excepție, ele sunt însoțite de prezentări critice: versuri, Editura Eminescu, 1996, colecția „Poeți români contemporani”, postfață de Ion Bogdan Lefter; poezii, Editura Vitruviu, 1997, „Colecția de poezie românească” fondată de Mircea Ciobanu; poesii vechi și nouă, Editura Minerva, 1999, colecția „Biblioteca pentru toți”, prefață de Eugen Negrici; Poeme alese, 1966-1989, Editura Aula, 2003, cu o postfață de Alexandru Cistelecan. Cea de-a cincea antologie este
Un maestru al prozaicului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13164_a_14489]
-
singură excepție, ele sunt însoțite de prezentări critice: versuri, Editura Eminescu, 1996, colecția „Poeți români contemporani”, postfață de Ion Bogdan Lefter; poezii, Editura Vitruviu, 1997, „Colecția de poezie românească” fondată de Mircea Ciobanu; poesii vechi și nouă, Editura Minerva, 1999, colecția „Biblioteca pentru toți”, prefață de Eugen Negrici; Poeme alese, 1966-1989, Editura Aula, 2003, cu o postfață de Alexandru Cistelecan. Cea de-a cincea antologie este rezultatul selecției unui critic, prieten de tinerețe al poetului, și are titlul cel mai lung
Un maestru al prozaicului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13164_a_14489]
-
arată în mod deschis, în finalul prefeței: „preferința mea merge către primele volume ale poetului”. O informație care explică multe consecințe e aceea că selecția lui Matei Călinescu se bazează în principal pe antologia realizată de autor în 1999 pentru colecția „Biblioteca pentru toți”. O mică neînțelegere (care poate fi numai a mea) provine din stabilirea anului de graniță: 1972 sau 1973? Atât autorul cât și criticul optează pentru 1972 ca limită finală a primei etape, ceea ce face ca numai primele
Un maestru al prozaicului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13164_a_14489]
-
operații estetice etc. La spectacolul la care asist, este invitat un cioclu care a creat la Basel un muzeu de pompe funebre de mare faimă (făcând parte din Uniunea Europeană a muzeelor de pompe funebre). Printre alte comori muzeul deține o colecție de femururi artificiale și „stimulatoare cardiace”, acestea destul de periculoase deoarece pot exploda la incinerare. Aflu că incinerarea este soluția pentru care optează 80% dintre elvețieni. Am curajul să îl întreb, în șoaptă, pe vecinul meu, un domn discret și distins
Un spectacol ciudat by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13172_a_14497]
-
la viața politică sau literară a diasporei românești, în afara derutantei apariții a micii nuvele Magie albă în 1952, tocmai în Argentina. M-am ocupat de activitatea lui Teodor Scorțescu atât pentru realizarea unei ediții noi a celor două romane în colecția „Restituiri” de la Editura Dacia, cât și pentru redactarea articolului pentru Dicționarul scriitorilor români și știu cât este de frustrant și dezamăgitor să te izbești la un moment dat de lipsa informațiilor elementare, măcar de câte ar fi nevoie pentru realizarea
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
Știa prea bine, ca diplomat cu experiență, în 1945-1946, când e rechemat în țară, că Europa de Est era sortită dezastrului, pentru a nu mai risca o revenire acasă. În 1981, când am propus profesorului Mircea Zaciu proza lui Teodor Scorțescu pentru colecția „Restituiri” pe care o inițiase la Editura Dacia, eram amândoi sceptici că volumul va apărea fără probleme. Dar numele prozatorului exilat, ca și necunoscut, nu se afla pe nici o listă de interdicții, așa încât cartea nu a întâmpinat nici o rezistență și
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
fost cu totul ingrată, dacă luăm în seamă faptul că romanele au avut norocul a două reeditări: una în 1982, despre care am vorbit, la Editura Dacia, și alta în 1997, sub îngrijirea lui Aureliu Goci, la Editura Gramar, în colecția „Capodopere ale romanului românesc”. Ultima e o promovare senzațională în elita prozei noastre din toate timpurile, în șirul celor mai bune o sută de titluri. Supralicitarea, evidentă și neconvingătoare, este susținută de Aureliu Goci, plasându-l pe Teodor Scorțescu între
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
artiști și de negustori gata pregătită, alegerea s-a făcut după criterii arbitrare, iar calitatea lucrărilor a fost, de cele mai multe ori, amestecată și chiar îndoielnică. Goana după numele importante ale artei românești și promisiunea unor prețuri mici au umplut multe colecții de falsuri, în timp ce lucrări autentice de mare valoare, aparținînd, însă, unor artiști pe care nici negustorii improvizați, nici marele public nu îi cunosc din pricina carențelor de cultură și de informație, au fost ignorate cu totul. Despre cum se constituie o
Despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13199_a_14524]
-
de falsuri, în timp ce lucrări autentice de mare valoare, aparținînd, însă, unor artiști pe care nici negustorii improvizați, nici marele public nu îi cunosc din pricina carențelor de cultură și de informație, au fost ignorate cu totul. Despre cum se constituie o colecție de artă, despre circulația falsurilor, despre artiștii români cei mai vulnerabili la fals, dar și despre siguranța investițiilor prin cumpărarea unor lucrări adevărate sînt subiecte absolut obligatorii pentru o dezbatere publică și un semn indubitabil de maturitate socială. În afara unor
Despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13199_a_14524]