828 matches
-
12 casete să se mai adauge unul, cel mai ciudat: cartea însăși. Straniu este tocmai universul ei, învecinat cu realismul, învecinat cu fantasticul, dar menținându-se permanent în propria-i incertitudine. Povestea Comisionarului e stranie și se încheie straniu, lucrurile colecționate de Arhivar sunt stranii, oamenii pe care-i întâlnește sunt stranii, istoriile lor bizare. Toți și toate încap într-o replică ionesciană, " Ce ciudat, ce bizar, ce coincidență!", cu toate variantele ei, desigur. [...] Andrei Oișteanu a vrut să scrie proză
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
puteau răspunde. Nu era destulă lumină. Prea mult haloimăs. Dar când venea vorba de haloimăs, fiica lui, Shula, era mult mai rău. Trăise cu Shula câțiva ani, puțin la est de Broadway. Avea prea multe ciudățenii pentru bătrânul ei tată. Colecționa lucruri cu pasiune. Mai simplu spus, strângea gunoi. Nu o dată o văzuse la vânat prin coșurile de gunoi de pe Broadway (sau, cum le numea ea Încă, lăzi de gunoi). Nu era În vârstă, nu arăta rău, nu era nici măcar rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Dar am fost mult prea emoționată ca să Îi număr corect. Presupun că sunt mult, mult mai mulți și nu te pot lăsa să păstrezi nimic din ei. N-o să fac asta. Firește că urma să păstreze din ei, era sigur. Colecționară de gunoi, vânător de comori cum era, nu va putea să Îi predea pe toți. — Trebuie să Îi dai lui Widick până la ultimul cent. — Da, tată. Mă doare să fac asta, dar o s-o fac. Îi predau lui Widick. Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
l-am construit noi idealizat, lustruit, prin opoziție cu tot ce voia să ne bage în cap Ceaușescu. Harta din mintea noastră arată cam așa: Vestul, reprezentat pe larg, cu multe detalii (știu oameni care și-au petrecut mulți ani colecționând capace de bere sau cutii goale de țigări Made in West Germany), și undeva, într-un colț înghesuit, restul lumii. Ce știi tu despre teritoriul acela imens de la Moscova la Vladivostok? Pentru mine e o pată albă, deși reprezintă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Sampath împrăștie cât putu din colecție în jurul său, echilibrând articolele cele mai prețioase în sus și-n jos pe picioare, unde ieșeau frumos în evidență în contrast cu pielea sa. După aproape o lună în livadă, ajunsese la concluzia că merita să colecționeze doar dacă trăia departe de ceea ce colecționa, nu și dacă trăia în mijlocul puzderiei de obiecte dorite, nu și dacă trăiai exact unde creștea sau se târa mereu pe lângă tine ceea ce iubea. În orice caz, cum să aduni ceva dacă tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
său, echilibrând articolele cele mai prețioase în sus și-n jos pe picioare, unde ieșeau frumos în evidență în contrast cu pielea sa. După aproape o lună în livadă, ajunsese la concluzia că merita să colecționeze doar dacă trăia departe de ceea ce colecționa, nu și dacă trăia în mijlocul puzderiei de obiecte dorite, nu și dacă trăiai exact unde creștea sau se târa mereu pe lângă tine ceea ce iubea. În orice caz, cum să aduni ceva dacă tot timpul își dorești, de fapt, să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
cunoscusem până atunci: era individul acela tipic care fuma țigară de la țigară, cu tricou scump, pantofi sport retro și păr țepos pe care nu l-ar remarca nimeni niciodată dacă n-ar conduce Porsche-le roșu de rigoare și n-ar colecționa sticle de șampanie. —Doamnelor, domnilor, bine ați venit la Bella, anunță el, deschizându-și cu măreție brațele, principala destinație a Istanbulului pentru viața de noapte. Bella se Înalță, după cum vedeți, pe fluviul Bosfor, chiar la granița Între Europa și Asia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
la o imagine a dirijorului cu Regina Spaniei, entuziasmată după un concert. Pe peretele din 25 față, sus, am văzut o impresionantă poză cu Sergiu având brațele ridicate, ca niște aripi, deasupra orchestrei. În bi blioteci am zărit cărțile rare, colecționate cu pasiune, de-a lungul anilor, de cei doi soți. Pe urmă Ioana ne-a pus sub priviri programul unui concert la Buenos Aires, pe care Maestrul îi scrisese primul autograf. Pereții din salon erau acoperiți cu icoane ortodoxe rusești, pe
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
am uitat la o imagine a dirijorului cu Regina Spaniei, entuziasmată după un concert. Pe peretele din față, sus, am văzut o impresionantă poză cu Sergiu având brațele ridicate, ca niște aripi, deasupra orchestrei. În biblioteci am zărit cărțile rare, colecționate cu pasiune, de-a lungul anilor, de cei doi soți. Pe urmă Ioana ne-a pus sub priviri programul unui concert la Buenos Aires, pe care Maestrul îi scrisese primul autograf. Pereții din salon erau acoperiți cu icoane ortodoxe rusești, pe
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
într-un tânăr pe care nu l-am mai văzut niciodată. Ochii lui sunt plini de lumină și obrajii îi sunt îmbujorați. Vocea lui are o anumită ciudățenie, e încărcată de speranță și hotărâre. — Bărbatul care m-a măcelărit a colecționat o mulțime de penisuri. Le păstrează conservate în borcane și le ține ascunse. Așteaptă ca noi să avem succes, astfel încât să ne poată vinde penisurile înapoi în schimbul unei sume uriașe. Când o să mor, vreau să fiu îngropat întreg, doamnă. Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Pentru tot restul vieții, mintea îmi va reveni la această scenă de splendoare transformată brusc în mormane sfărâmicioase de zidărie. Miile și miile de flăcări înghițind șase mii de locuințe - palatul meu de suflet, împreună cu comorile și operele de artă colecționate de generații de împărați. Hsien Feng a trebuit poarte rușinea care în cele din urmă l-a măcinat. La bătrânețe, ori de căte ori am obosit de muncă sau m-am gândit să renunț, m-am dus să vizitez ruinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Maimuță al Magiei crede că a scăpat după ce a mers rostogolindu-se pe o roată de căruță mii de mile, el descoperă că a aterizat într-o palmă atotputernică. Capul meu era singurul pe care asasinul nu reușise să-l colecționeze în panoplia sa. Prințul Kung și cu mine ne-am așezat să stăm de vorbă - și așa a început lunga noastră relație de lucru. Era un bărbat cu orizont larg, deși de-a lungul anilor temperamentul său avea să izbucnească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
-o cu gândul de a-mi face o bucurie și nu s-a înșelat. Nu greșesc dacă spun că am savurat cu interes tot mai sporit conținutul documentar din presa timpului nostru. Ca un adevărat Sisif, autorul mărturisește clar: „Am colecționat precum arhivarul, arheologul sau bibliotecarul, manuscrise, materiale de proză, imagini, informații publice, aducându-le la vedere pentru ca dumneavoastră să cunoașteți o dată în plus, să judecați ce a fost comunismul și activiștii cu sarcini speciale - securitatea”. Reușește să prezinte, împotrivirea și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
voi da drumul. Mă țin de titlul meu. Nu voi lăsa ca magia personajului meu să se estompeze. Speranța mă ghidează, iar răzbunarea mă motivează. Kang Sheng este un om al obsesiei. E cunoscut pentru caligrafia sa ambidextră. De asemenea, colecționează sculpturi din jad, bronz și piatră. Odată, a remarcat că tușele marelui poet și caligraf Guo Mou-rou sunt „mai proaste decât ceea ce pot să scriu eu cu piciorul”. Nu este o exagerare. Când Kang Sheng vorbește despre artă, e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Sampath împrăștie cât putu din colecție în jurul său, echilibrând articolele cele mai prețioase în sus și-n jos pe picioare, unde ieșeau frumos în evidență în contrast cu pielea sa. După aproape o lună în livadă, ajunsese la concluzia că merita să colecționeze doar dacă trăia departe de ceea ce colecționa, nu și dacă trăia în mijlocul puzderiei de obiecte dorite, nu și dacă trăiai exact unde creștea sau se târa mereu pe lângă tine ceea ce iubea. În orice caz, cum să aduni ceva dacă tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
său, echilibrând articolele cele mai prețioase în sus și-n jos pe picioare, unde ieșeau frumos în evidență în contrast cu pielea sa. După aproape o lună în livadă, ajunsese la concluzia că merita să colecționeze doar dacă trăia departe de ceea ce colecționa, nu și dacă trăia în mijlocul puzderiei de obiecte dorite, nu și dacă trăiai exact unde creștea sau se târa mereu pe lângă tine ceea ce iubea. În orice caz, cum să aduni ceva dacă tot timpul își dorești, de fapt, să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
pentru a putea gîndi în cunoștință de cauză pe măcar zece ani în viitor. N-au făcut nici una, nici alta. Iar în această privință nu mai este nevoie, cred, de prea multe alte „precizări”... Patrimoniu, tradiție și istorie Oare de ce colecționăm ? De unde ni se trage această pasiune de a ne înconjura de niște obiecte care să ne „reprezinte”, pe care le simțim ca pe un fel de „bogăție” personală și pe care ajungem să le numim, uneori, „patrimoniu” ? James Clifford este
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
-su, Vova, era cuminte și rușinos, dar avea mania de-a povesti oricui despre vaporul Titanic, care, zicea el, era mai înalt decât trei blocuri puse unul peste altul și avea o mie de elice. Mimi creștea un arici și colecționa cutii de țigări străine, unele făcute din plastic subțire. Era cei mai mare dintre noi și ne putea bate pe toți. De asta era șeful, cu toate că era cam țigănos. Pe cât era Mimi de mare, pe-atât era frati-su Lumpă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cu un cap mai mic decât mama și probabil că a luat-o mai mult pentru colecția ei de timbre, care cred că valorează enorm. Nici nu-l țin bine minte, îl chema Augustin Bach, era sas de lângă Brașov și colecționa și el, cu înfrigurare, timbre. Așa arată amintirile mele din copilărie: doi nebuni răsfoind, răsfoind și iar răsfoind pagini negre de album, în care se înșirau pătrățele colorate de hîrtie.Soră-mea s-a născut în '37, iar eu abia
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
tovarășa Sanda Irineu, explică Năstase. A studiat patru ani, la Facultatea de Chimie din Moscova. Specializată în aniline și cerneluri. În noiembrie 1967 a fost trimisă la un congres la Stockholm și nu s-a mai întors. Actualmente în Uganda. Colecționează cărți poștale ilustrate, din lumea întreagă. Năstase rezumă apoi convorbirile lui cu Ulieru și cu Pantelimon răsfoind dosarul și citind adesea fraze întregi sau, la cererea lui Pantazi, deschizând magnetofonul și lăsîndu-l să vorbească. După un sfert de ceas, ascultând
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de vreo 12 ani, care nu ne ajută. Dar mai e și altceva. Emil e un alt soi de ani mal. Deși poate fi generos, ți-o servește cu o condescendență neplăcută. E plin ochi cu arii de operă și colecționează timbre rare, iar În familia lui se vorbește frecvent despre ascendentul astral și despre presopunctură. Îmi amintesc foarte bine cum poate să arate o duminică În jurul mesei ovale din livingul lor, cu tacîmuri care par pescuite dintr-un muzeu și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și se manifestau prin zgomote surde, ca de șoarece, ce încetau de îndată ce se apropia și se uita Alex la ele, anumite umbre dense pe care le ocolea, tresărind de spaimă, și care se mistuiau când făcea ea o mișcare. Alex colecționase întotdeauna diverse obiecte, dar s-ar fi spus că, acum, toate acestea se întorceau, treptat, împotriva ei. Într-un fel, știa că totul e un nonsens și, cu toate că era speriată, nu se temea prea tare, datorită unui fior de complicitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ba chiar și noile cunoștințe, cărora Gabriel le spune „turiștii“, inclusiv succesorul părintelui Bernard, un preot tânăr cu o chitară. Îi face plăcere să primească mici cadouri, orice o bucură, flori, șocolată, sau mici animale de ghips pe care le colecționează. Nu citește prea mult, nu se uită la televizor, dar ascultă tot timpul radioul, chiar și programele de muzică clasică, pe care altădată nu le agrea. Când are musafiri, niciodată nu inițiază ea conversația, dar răspunde și discută subiectele abordate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
instruire și agrement al publicului"4. În înțelesul Legii 311 / 2003 Legea muzeelor și colecțiilor publice termenul de muzeu este definit astfel: "instituție de cultură, de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, aflată în serviciul societății, care colecționează, conservă, cercetează, restaurează, comunică și expune, în scopul cunoașterii, educării și recreerii, mărturii materiale și spirituale ale existenței și evoluției comunităților umane, precum și ale mediului înconjurător". Muzeul este o instituție aflată în serviciul societății și "posedă elemente specifice care îi
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
natura, de a produce bunuri cu rol utilitar, mai tîrziu bunuri cu funcții estetice compensatorii și treptata abstractizare a realității, a reușit să adune un număr impresionant de obiecte. André Leroi-Gourhan nota existența la omul preistoric a instinctului de a colecționa, instinct rezultat din îngemănarea "instinctului de a poseda și ideea de a crea plăcere"14. Picturile rupestre sînt semne ale transformării materiei, ale luării în posesie și ale rezistenței în timp ca o necesitate a permanenței acțiunii umane prin imaginea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]