586 matches
-
era bineînțeles cea „nouă”, de unde erau izolate, evacuate, nu numai proprietatea și individualitatea, dar și iraționalitatea, una dintre căile majore ale Înțelegerii tocmai prin „silogismul” metaforeiă Sigur că, prețuindu-mi În primul rând libertatea individuală, am pus-o „deasupra” celei colective, concentrându-mi toate forțele tinereții asupra acestui țel, care era, ca În orice dialectic, veritabilă, conținut În propria-mi ființă. „Alergam spre mine!” și, oricât această afirmație pare de ciudată, ea nu este În nici un fel paradoxală; dar, spre deosebire de alte
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Pedagogică" este asigurată de consiliul de administrație, constituit potrivit legii; regia este organizată și funcționează în conformitate cu regulamentul anexat, parte integrantă a prezentei hotărâri. Articolul 5 Pentru îndeplinirea obiectului de activitate, Regia Autonomă "Editura Didactică și Pedagogică" are în structura sa colective redacționale teritoriale, la Cluj și Timișoara, și colective tehnice la Oradea și Craiova. Articolul 6 Regia Autonomă "Editura Didactică și Pedagogică" își acoperă cheltuielile, inclusiv dobânzile, amortizarea investițiilor și rambursarea creditelor din venituri provenite din activitatea proprie. Articolul 7 Personalul
HOTĂRÂRE nr. 645 din 17 septembrie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind înfiinţarea Regiei Autonome "Editura Didactică şi Pedagogică" pentru editarea manualelor şcolare, a manualelor universitare şi a altor lucrări destinate învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107995_a_109324]
-
formațiunea socialistă, mica producție de marfuri și formațiunea particular-capitalista. Articolul 6 Fundamentul formațiunii social-economice socialiste este proprietatea socialistă asupra mijloacelor de productie care are fie formă proprietății de stat (bun comun al poporului), fie formă proprietății cooperatiste-colectiviste (proprietatea gospodăriilor agricole colective sau a organizațiilor cooperatiste). În formațiunea socialistă a economiei naționale este lichidata exploatarea omului de către om. Formațiunea socialistă, căreia îi aparține rolul conducător în economia națională a Republicii Populare Române, constituie baza dezvoltării țării pe calea socialismului. Statul de democrație
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120983_a_122312]
-
este, în parte, un produs derivat din memoria colectivă. Lucrarea dezvoltată în această secțiune este că mișcările naționaliste recurg la extracția esenței identitare din memoria colectivă. Se subînțelege de la sine, fără a mai avea nevoie de elaborări suplimentare, că memoria colectivă însăși, ca bază pentru construirea identității naționale, este la rândul ei o construcție culturală mai degrabă decât o oglindă fidelă a trecutului ori un rezervor de amintiri factuale comune despre trecutul istoric.Construirea națiunii române și a identității naționale este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prisma grupului, ca membru al unei colectivități sociale. Ca atare, cadrele sociale modelează memoria individului, conferindu-i un caracter perspectival grupal. Teoria cadrelor sociale ale memoriei a lui Halbwachs se referă însă doar la memoria individuală, nu și la cea colectivă. Elaborând pe baza acestor concepții halbawachsiene, poate fi dezvoltată "teoria cadrelor societale ale memoriei colective", construită prin extrapolarea concepției individualiste a lui Halbwachs la nivelul memoriei colective. Liniile de forță ale teoriei cadrelor societale ale memoriei colective enunță faptul că
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
bine înțeles după „Imnul FMTD”cu care trebuia deschis totul atunci.) Vâlceanu, Brăvescu și Chemac (ce destin a avut acesta din urmă...) au asigurat momentele vesele. Un „potpuriu de cântece populare românești” făcea introducerea la tabloul următor, intitulat ”Sărbătoare în colectivă”. Era doar la modă „colectivizarea” Un decor pictat în culori, foarte reușit, reprezentând o casă țărăneasca cu un gard frumos în față , creat de talentata noastră colega Croitoru la care a contribuit și Sorea cu Bradateanu (cred), alcătuia fundalul scenei
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
decât indirect, nu puteai recita ceva cu vechile hotare, căci te coborau alții de pe scenă. La toate maniestarile tineretuui nu putea începe ceva fără imnul FMTD, nu puteai cântă și dansa ceva cu specific bucovinean, decat spunând și ceva de colectivă sau că s-a aprins un bec în sat. Pentru a prezenta ceva din lumea „vestică” trebuia să găsești „argumente”, ca să se creadă că de fapt defăimezi respectivă societate. Pe vremea ,,tătucului” Stalin, nu se putea face un spectacol fie
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
care să fie în consonata cu cântecul „Să făcut lunina în sat interprete fiind Lia Vișan și Rodica Mănescu, pentru celalt cântec la modă bondite erau destule, orchestră și ansamblul vocal cântă „Semna-vom un nou legământ” Iar presedintel e colectivei M Tomorug recita: “În sat la noi avem lumină Și becu-n noapte luminează, Iar viata-n roade ne e plină Și muncim cu muntea treaza..” Se plângea de colectivă numai babă Râdă care era Croitoru iar pentru a se putea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
ansamblul vocal cântă „Semna-vom un nou legământ” Iar presedintel e colectivei M Tomorug recita: “În sat la noi avem lumină Și becu-n noapte luminează, Iar viata-n roade ne e plină Și muncim cu muntea treaza..” Se plângea de colectivă numai babă Râdă care era Croitoru iar pentru a se putea porni veselia cu dansurile populare colectivistul Nicu Sorea recita: “În satul nostru dintre vai, În strai de sărbătoare, Azi joacă fete și flăcăi Cuprinși în horă mare... S-avanta-n jocul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
prin satele din zonă. Prin asta își păstra și oarecare influențe asupra tineretului și oamenilor din sat. în regiunea Stalin se declanșase încă din 1949, procesul de colectivizare forțată a agriculturii. Reușiseră comuniștii să impună înființarea la repezeală a unei colective la Toderița, dar apoi lucrurile au stagnat, procesul mergea foarte greu. Activiștii veniți cu duiumul de la Făgăraș și Orașul Stalin insistau într-una pentru înființarea de asemenea forme de colectivizare și în alte sate. Rezistența din munți anunțată de oamnii
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
obligatoriu. într-o seară ploioasă de toamnă, doi din acești luptători din munți, au îmbrăcat cojoacele specifice sătenilor din Viștea de Jos și s-au prezentat la localul unde oamenii erau chemați și presați să semneze documentele de înscriere în colectivă. Intrând, și-au exprimat dorința de a se înscrie :-«Da-ți să iscălim !» Bucuroși, tovarășii trepăduși le-au întins registrele. -«Mâinile sus !» Le-au ordonat cei doi, scoțând pistoalele la vedere . -«Și fața la perete, nici-o mișcare !». Cei de față
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
catedra universitară, după un "stagiu" mizerabil de... contabil la un G.A.C., unde fusese exilat pentru ciudata vină (la modă în deceniul 5) de "obiectivism burghez". "Obiectivistul" a ținut ani în șir evidența fătărilor la oi și a zilelor-muncă la colectivă, fără a înceta, de fapt, să trăiască în lumea lui aceea a lingvisticii generale și comparate, în care n-a avut (mă tem că nici acum n-are) egal, darămite rival. Potrivit de statură, arborând mereu același modest și ostenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
început să iscălească pentru intrarea în „Colectivă”. Odată ce problema moșierimii a fost „rezolvată”, prin expropriere; pasul următor era lichidarea gospodăriilor de frunte ale satelor, a așazișilor „chiaburi”. Au început să fie „ridicați”, gospodarii de frunte, care refuzau să intre în colectivă. Și astfel s-a făcut „colectivizarea forțată”... Mulți dintre țărani au luat drumul orașelor... Satele rămâneau pustii de urlau câinii. Se punea întrebarea... „cine va munci pământul ?!” Câmpurile erau brăzdate de șanțuri, tranșee și gropi.. tot ce se vedea în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de a fi abandonat de cei din jur, a temerii de a deveni victima agresiunilor sau a sentimentelor de pierdere a controlului și a propriei individualități (Matsushima, Shioni, 2001). Cînd se analizează procesul afirmării identității individuale, dar și a celei colective, trebuie să avem însă în vedere faptul că un asemenea proces clarificator nu se poate desăvîrși decît într-un climat de comunicare autentică cu alteritatea. "Celălalt" devine așadar oglinda noastră, permițînd validarea personală, influențînd ajustări sau dezvoltări. Pentru ca "celălalt" să
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Moșul s-a sculat, a plecat și nu l-am mai văzut. Burada La o săptămână a apărut altă figură de la Centru. Un tânăr de 25-30 ani, recrutat probabil dintre bătăușii cu care comuniștii convingeau țăranii să se înscrie în colectivă. Se numea Burada. De două trei ori pe săptămână, strângea în curte mulțimea elevilor și, dându-și aere de reprezentant al clasei muncitoare, vorbea despre comunism, URSS, Marx, Engels, Lenin, Stalin în termeni și într-o expunere așa de hilară
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de nebuni". Personal, nu-l dușmănea deloc pe marele sociolog român Dimitrie Gusti, dar făcea remarci sarcastice la adresa acestuia. Respingea și psihiatria, considerînd-o drept absurditatea lui Freud"57, dar aceasta nu înseamnă că nu acorda importanță psihologiei individuale sau celei colective asemenea factori joacă un rol de seamă în scrierile lui Iorga; considera pur și simplu că nu poate exista nici un tratament științific și sistematic în maniera recomandată de Freud. Scrierile sale istorice și politica sa ilustrează și mai bine lipsa
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
plece înapoi de unde-au venit, că n-au ce căuta acolo. Și când au venit autoritățile comuniste, de frică de ce păcate aveau din urmă... s-au înscris imediat cu toții la colectiv. Oamenii ăștia spuneau că se fura tare mult din colectivă... Și cine fura? Veneau activiști de partid, de la Miliție, de la Securitate, din toate părțile și toți cărau cu mașinile de toate: și animale, și carne, și vin, și din tot ce producea Cooperativa... Și ăștia au început să le pună
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
trei... În 1959-’60, a fost perioada în care duceau masiv... Păi erau zile în care duceau câte trei-patru sute de oameni din Gherla înspre Deltă. Veneau sate întregi cu din ăștia de la țară, care nu vroiau să intre în colectivă, da’ numa’ bărbați peste optișpe ani. Și i-aducea cu totu’ în penitenciar, și îi duceau pe urmă pe majoritatea la stuf... Și pe-ormă, după un an, în ’60, s-a înființat spitalul penitenciar din Gherla, că ăia care
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de diseminare a datelor: 31 august 2001 1.7. STATISTICĂ SERVICIILOR 1.7.1. TURISM, HOTELURI ȘI RESTAURANTE CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ 1. Obiectivul, sfera de cuprindere și conținutul cercetării Domeniul statistic: Statistică turismului Obiectivul: stabilirea capacității de cazare turistică colectivă existența (instalată) a structurilor de cazare turistică din România Sfera de cuprindere: totalitatea structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică, care au cel putin 5 locuri-pat Tipul de cercetare: cercetare statistică exhaustiva Numărul de unități cercetate: 3.300
HOTĂRÂRE nr. 540 din 7 iunie 2001 privind aprobarea Programului cercetărilor statistice în anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135338_a_136667]
-
de a lucra. Capitolul 2 Articolul 2 În scopul de a se asigura cultivarea suprafeței de pămînt ce nu va mai fi dat în parte sau arenda și nici lucrat prin exploatarea muncii străine, vor trece în folosință gospodăriilor agricole colective sau altor organizații agricole socialiste, în urma aplicării procedurii prevăzute de dispozițiile art. 3 următoarele terenuri agricole: a) terenurile lăsate în nelucrare mai mult de un an; ... b) terenurile ai căror proprietari nu sînt îndeobște cunoscuți, chiar dacă sînt lucrate de alții
DECRET nr. 115 din 30 martie 1959 pentru lichidarea rămăşiţelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultura, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al ţărănimii muncitoare şi al dezvoltării construcţiei socialiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138626_a_139955]
-
îndeplinesc cerințele dispozițiilor art. 1, alineatul ultim, se va face de către comitetul executiv al sfatului popular comunal sau orășenesc în raza căruia este situat terenul. Capitolul 3 Articolul 5 Folosință terenurilor, intrand în prevederile prezentului decret, trece la gospodăriile agricole colective sau alte organizații agricole socialiste, liberă de orice sarcini. Articolul 6 Datoriile față de stat, în bani sau în natură, ale proprietarilor de terenuri a caror folosință a trecut la gospodăriile agricole colective sau alte organizații agricole socialiste, prin aplicarea prevederilor
DECRET nr. 115 din 30 martie 1959 pentru lichidarea rămăşiţelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultura, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al ţărănimii muncitoare şi al dezvoltării construcţiei socialiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138626_a_139955]
-
în prevederile prezentului decret, trece la gospodăriile agricole colective sau alte organizații agricole socialiste, liberă de orice sarcini. Articolul 6 Datoriile față de stat, în bani sau în natură, ale proprietarilor de terenuri a caror folosință a trecut la gospodăriile agricole colective sau alte organizații agricole socialiste, prin aplicarea prevederilor art. 2, se anulează, pe data trecerii folosinței și proporțional cu valoarea acesteia, daca datoriile s-au nascut în legătură cu acele terenuri. Proprietarii terenurilor a caror folosință a trecut la gospodăriile agricole colective
DECRET nr. 115 din 30 martie 1959 pentru lichidarea rămăşiţelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultura, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al ţărănimii muncitoare şi al dezvoltării construcţiei socialiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138626_a_139955]
-
colective sau alte organizații agricole socialiste, prin aplicarea prevederilor art. 2, se anulează, pe data trecerii folosinței și proporțional cu valoarea acesteia, daca datoriile s-au nascut în legătură cu acele terenuri. Proprietarii terenurilor a caror folosință a trecut la gospodăriile agricole colective sau alte organizații agricole socialiste, prin aplicarea dispozițiilor art. 2, vor primi în bani o sumă corespunzătoare. Orice alte sarcini, în afară de datoriile față de stat, ce grevau terenurile prevăzute de alineatul precedent sînt strămutate, fără îndeplinirea vreunei formalități asupra sumei de
DECRET nr. 115 din 30 martie 1959 pentru lichidarea rămăşiţelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultura, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al ţărănimii muncitoare şi al dezvoltării construcţiei socialiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138626_a_139955]
-
aibă un caracter profund aplicativ 3 puncte - explicarea conceptului de realitate socială 1 punct - explicarea teoriei faptului social 3 puncte - menționarea principalei lucrări elaborate de E. Durkheim 1 punct - definirea conceptului de morfologie socială 2 puncte - explicarea conceptului de reprezentare: colectivă și individuală 2x1p=2 puncte - precizarea faptului că sistemul sociologic al lui E. Durkheim are un caracter abstract 2 puncte Total:31 puncte Total test: 90 puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu. Notă finală se stabilește prin împărțirea la
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
cu clauză de regularizare ulterioară, modalitatea de plată a prețului (integral la termen sau în rate), volumul investițiilor necesare pentru asigurarea profitabilității societății comerciale și pentru îndeplinirea de către această a obligațiilor de mediu, măsurile de restructurare ce conduc la concedieri colective etc., se determina de instituția publică implicată, de la caz la caz. Achiziționarea de acțiuni în schimbul unor obligațiuni sau al altor instrumente garantate de stat 3.65. Acceptarea obligațiunilor sau a altor instrumente garantate de stat în schimbul acțiunilor se face cu
NORMA din 10 iunie 1999 de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141875_a_143204]