824 matches
-
se prezintă si o hartă geomorfologică, precum și o hartă a regionării terenurilor după gradul de stabilitate. ( Harta nr.3) Cercetările climatologice Dacă până la al Doilea Război Mondial au fost publicate numai studii cu caracter general asupra climei din Câmpia colinară a Jijiei, după 1950, cercetarea s-a făcut și în studii de detaliu, cu o fundamentare științifică. Un merit deosebit în domeniul cunoașterii climei din Câmpia colinară a Jijiei si inclusiv din zona studiată revine lui I. Gugiuman și V.
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Mondial au fost publicate numai studii cu caracter general asupra climei din Câmpia colinară a Jijiei, după 1950, cercetarea s-a făcut și în studii de detaliu, cu o fundamentare științifică. Un merit deosebit în domeniul cunoașterii climei din Câmpia colinară a Jijiei si inclusiv din zona studiată revine lui I. Gugiuman și V.Chiriac (1956), precum si El.Erhan (1960,1962, 1963, 1965, 1968) . Lucrarea elaborata de I.Donisă (1974) reușește să treacă în revistă, printre altele,tipologiile regionărilor climatice
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
I. Gugiuman și V.Chiriac (1956), precum si El.Erhan (1960,1962, 1963, 1965, 1968) . Lucrarea elaborata de I.Donisă (1974) reușește să treacă în revistă, printre altele,tipologiile regionărilor climatice realizate pentru teritoriul României. Problemele climatice oferite de Câmpia colinară a Jijiei, ce include și teritoriul comunei Șipote au fost abordate și de M. Apetrei și N. A. Roman . Cercetările hidrologice si hidrogeologice În 1943, I. Gugiuman a studiat cauzele inundațiilor din perioada 1921-1937, referindu-se la variațiile de nivel de pe
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
referitoare la fenomenele și procesele specifice geografiei umane sunt cunoscute în studii de sinteză, la nivel teritorial, precum cel al geografului Iulian Rick:, ,Cercetări geografice și antropogeografice în Depresiunea Jijiei”(1933). Valoroase lucrări asupra populației, așezărilor și economiei din Câmpia colinară a Jijiei au publicat: V.Tufescu, care precizează importanța,,odăilor”și a curenților de migrație sezonieră din această parte a țării în lucrările : <<, , Odăile”sau o fază recentă de populare a ținuturilor stepice de la răsărit de Carpați>> (1937) și , ,Migrațiuni
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
asupra deplasărilor de populație în Moldova” (1967), Al.Ungureanu analizează mișcarea migratorie a populației în Moldova . D.Chiriac, în lucrarea, , Câteva aspecte istorico-geografice referitoare la evoluția așezărilor rurale din Câmpia Moldovei”,prezintă aspecte istorico-geografice referitoare la așezările rurale din Câmpia colinară a Jijiei, începând din sec.al XIX -lea, referinduse și la așezările de pe valea Miletinului .Autorul realizează și o hartă a evoluției vetrelor așezărilor rurale din Câmpia colinară a Jijiei. În 1972, I.Șandru, V.Băcăuanu, Al.Ungureanu în lucrarea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
din Câmpia Moldovei”,prezintă aspecte istorico-geografice referitoare la așezările rurale din Câmpia colinară a Jijiei, începând din sec.al XIX -lea, referinduse și la așezările de pe valea Miletinului .Autorul realizează și o hartă a evoluției vetrelor așezărilor rurale din Câmpia colinară a Jijiei. În 1972, I.Șandru, V.Băcăuanu, Al.Ungureanu în lucrarea, ,Județul Iași”, abordează aspectele și problematica populației, a așezările umane și a economiei județului . I.Șandru și P.Poghirc, în lucrarea, , Repartiția geografică a populației județului Iași”(1978
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
-sociale, realizând un studiu de prognoză geografico- economică. Populația Moldovei în ultimele două sute de ani este analizata în remarcabila lucrare de doctorat realizată de I. Muntele (1999), lucrare complexă în care sunt făcute referințe și la populația din Câmpia colinară a Jijiei, din care face parte și zona studiată. In lucrarea „Moldova - populația, forța de munca si așezările umane în tranziție” (2002),coordonată de Al. Ungureanu, O. Groza, I. Muntele se realizează o radiografiere a spațiului moldovenesc, ce vizează utilizarea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
reliefului de acumulare. Astfel, în majoritatea sa,relieful este format prin sculptarea câmpiei de către apele curgătoare și prin modelarea versanților de către procesele denudaționale, distingându-se câteva tipuri genetice: Relieful fluvio-denudațional ( sculptural și de acumulare) este reprezentat prin interfluvii sculpturale predominant colinare (D. Urzicani, D.Budu, D.Balș, D. Solovăț),iar pe alocuri cu aspect de platouri (D. Mitoc, D .Viișoara), versanți (care acoperă aproape 2/3 din teritoriu) deschiși fie în eluvii loessoide și marno-argile sarmatice,fie în luturi coluviale și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
moșia Șipote a trecut în proprietatea statului, iar șipotenii au fost eliberați de obligațiile feudale, ceea ce a determinat o creștere economică și totodată demografică a regiunii. Secolul al XIX-lea reprezintă, de altfel, începutul unei perioade de populare a Câmpiei colinare a Jijiei și sfârșitul etapei de siliștire, ceea ce marchează începutul unei etape noi în evoluția economică de ansamblu a acestei regiuni. În sec. XIX-XX deplasările definitive au fost determinate de rațiuni economice, mai ales. În perioada postbelică, o serie de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
-XX, reminiscențe ale acestora mai păstrându-se chiar și în zilele noastre .Ele au fost determinate de condițiile naturale (climă și hidrografie, în special) nefavorabile unor culturi agricole în alte regiuni. Astfel, cultura cerealelor -marfă extinsă, cu precădere, în Câmpia colinara a Jijiei și partea sudică a Moldovei, în zone slab populate, a creat un gol, un teritoriu de chemare, una din condițiile de bază pentru declanșarea migrațiilor. Numărul cel mai mare de migranți sezonieri a provenit din Bucovina, cu toate
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
populate, a creat un gol, un teritoriu de chemare, una din condițiile de bază pentru declanșarea migrațiilor. Numărul cel mai mare de migranți sezonieri a provenit din Bucovina, cu toate greutățile care decurgeau din prezența graniței cu Austro - Ungaria. Câmpia colinara a Jijiei reprezenta un spațiu privilegiat pentru locuitorii localităților din Bucovina, mai ales Depresiunea Rădăuți, deoarece era situată relativ aproape, acest spațiu având nevoie de forță de muncă substanțială din cauza suprafețelor mari de teren agricol și a densității subzistențiale mici
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
privilegiat pentru locuitorii localităților din Bucovina, mai ales Depresiunea Rădăuți, deoarece era situată relativ aproape, acest spațiu având nevoie de forță de muncă substanțială din cauza suprafețelor mari de teren agricol și a densității subzistențiale mici. (C .Iațu, 2002) Spre Câmpia colinară a Jijiei au avut loc migrații sezoniere și din alte zone ale țării, spre exemplu, migrația,,muntenilor”, dar intensitatea lor a fost diminuată de legarea clăcașilor de moșie, spre deosebire de Bucovina,unde împroprietărirea din anul 1848 eliberase țărănimea de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
mediul rural. În prezent, prin densitatea medie pe care o are comuna Șipote (cca.58 loc/Km ² în 2002), aceasta se încadrează în categoria densităților cuprinse între 50-75 loc./ Km² (V.Nimigeanu, 2001), ce caracterizează spații rurale întinse din Câmpia colinară a Jijiei, Câmpia Română,Podișul Dobrogei, Podișul Getic,puternic afectate de migrația exodinamică până în 1989 și greu de echilibrat în prezent, datorită bilanțului natural redus sau chiar negativ. III.4. Structura populației III.4.1. Structura populației pe grupe de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în cadrul regiunii studiate. Producția medie a ajuns în 2001 la valoarea de cca. 13 t /ha,apropiată de cea a jud. Iași (13,4 t/ha) și mai mare decât media pe țară (10,6 t /ha). Prezența unui relief colinar, cu soluri adaptate culturii viței -de - vie și condițiile meteorologice favorabile determină în sectorul viticol producții medii și totale ce pot fi la nivelul potențialului productiv al zonei în anii buni. În tabelul nr. 17 și fig. nr. 17 se
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Astfel s-a întâmplat și în cazul satului Șipote, care la 1627 sa fost donat Mănăstirii Barnovschi, „cu viile, morile, iazurile și hotarele sale”. În secolele următoare, numărul iazurilor din zona Șipote a crescut, ca de altfel în întreaga Câmpie colinară a Jijiei, fiind condiționate de: creșterea numărului de locuitori și a morilor de apă, a șeptelului și a consumului de pește în alimentație. În comuna Șipote piscicultura este atestată și de toponimele unor sate componente: Iazu - Vechi și Iazu - Nou
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
geniului creator al populației locale: mori de apă, pive, războaie de țesut etc., unele dintre ele mai păstrându-se încă în unele gospodării. Ca meserii erau consemnate cele de croitori, cojocari, zidari, dulgheri, răchitari, țesători etc. Poziția geografică în cadrul Câmpiei colinare a Jijiei, la mijlocul distanței dintre orașele Iași și Botoșani a favorizat relații economice foarte bune cu celelalte teritorii învecinate, existând deja relații bine înrădăcinate, de tradiție. Dar distanța relativ mare (65 km) față de oraș și faptul că pe teritoriul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de protecție. Cap. VI. CONCLUZII La capătul unui constant efort de analiză a raporturilor dintre mediul natural, populație și economie, în cadrul comunei Șipote putem desprinde următoarele concluzii: Condițiile naturale favorabile vieții ( solurile fertile, pășunile bogate, apa Miletinului, formele de relief colinar) au permis constituirea unei comunități umane încă din Preistorie. Descoperirile arheologice atestă o locuire neîntreruptă pe teritoriul actual al comunei Șipote începând din Paleolitic, iar la mijlocul secolului al XV-lea (18 februarie 1445) apare prima mențiune documentară asupra satului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
orizonturi subțiri de gresii, mai rezistente. în cadrul Fermei Ezăreni-Iași sunt prezente următoarele tipuri de relief: 45 1. Relief structural, 2. Relief de acumulare de-a lungul văilor. Relieful structural este reprezentat de suprafețe interfluviale de eroziune, cu fragmentare deluroasă și colinară ce constituie relieful dominant din cadrul fermei. Aceste suprafețe s-au format pe un complex argilo-marnos, puternic fragmentat de rețeaua hidrografică. Versanții afectați de procese geomorfologice actuale, ca: spălări, eroziune liniară în diferite stadii, alunecări, sunt un alt tip de relief
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
porumb, cartofi, legume) sau plante furajere (lucernă). În ultimii 50 de ani s-au înregistrat defrișări de pădure pe suprafețe imense. În unele locuri pădurea s-a regenerat. Pe teritoriul localității, conform Hărții vegetației României, scara 1:10000, întâlnim: - pajiști colinare secundare de iarba vântului și păiuș negru (Festuca agrostietum) și terenuri agricole - în sud, - păduri colinare de fag (Fagus silvatica) și de carpen - în nord și nord- vest, - păduri de gorun (Qvercus petraea) și de gorun cu carpen (Melampyro-polonicocarpinetum), - carpino-
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de pădure pe suprafețe imense. În unele locuri pădurea s-a regenerat. Pe teritoriul localității, conform Hărții vegetației României, scara 1:10000, întâlnim: - pajiști colinare secundare de iarba vântului și păiuș negru (Festuca agrostietum) și terenuri agricole - în sud, - păduri colinare de fag (Fagus silvatica) și de carpen - în nord și nord- vest, - păduri de gorun (Qvercus petraea) și de gorun cu carpen (Melampyro-polonicocarpinetum), - carpino- fagetum - pe soluri sărace (Hieraclo-Luzalo-Fagetumus). În regiune întâlnim o vegetație specifică zonei de deal, cu două
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de Aur. De aici, plini de curiozitate ne-am îndreptat spre templul „Kiyomizu-Dera” despre care prietena mea îmi vorbise foarte mult, spunându-mi că este renumit pentru apa vindecătoare ce curge, permanent, spre bucuria vizitatorilor. „Kiyomizu-Dera” se află în partea colinară a orașului vechi, fiind înconjurat de străduțe cu restaurante și magazine care ajung până la poarta templului. „Kiyomizu-Dera” (Templul zeiței Kanon) ne-a cam solicitat un pic; ca să ajungi până la el trebuie să urci destule trepte. Dar, odată ajunși pe culme
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
științifică au fost: eficiența tehnică în timp a unor amenajări complexe antierozionale și a regularizării cursurilor de apă cu îmbunătățirea concepției de proiectare în acest domeniu; stabilizarea și valorificarea terenurilor agricole afectate de alunecări; dinamica proceselor de colmatare a acumulărilor colinare; conceperea de noi tipuri de lucrări hidrotehnice pentru amenajarea versanților; implementarea Sistemelor Informaționale Geografice în monitoringul proceselor de degradare a terenurilor prin eroziuni, alunecări și inundații. A fost coautor la editarea a șapte cărți de specialitate, dintre care menționăm: Beton
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
valahi, arătînd că fiind oameni liberi fiscal și avînd aceleași drepturi cu secuii aveau și obligația de a participa la expedițiile militare ale regelui. Ori secuii au trăit amestecați cu românii numai în partea de est a Ardealului, în regiunea colinară și de munte a rîului Mureș. Mai găsim amintit în anul 1301 pe cneazul Ursul care conduce în secuime un sat româ- nesc! Odată cu începutul secolului XlV, puterea ungară confiscă pămînturile româ- nilor transformîndu-i în iobagi, adică persoane fără proprietate
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
imaginară care traversează localitățile Bacău - Vaslui - Huși, denumit Podișul Central Moldovenesc și care are o limită nordică bine conturată în teren, dată de Coasta Iașilor. Acest podiș se prezintă ca un ansamblu de poduri interfluviale, cu o fragmentare de tip colinară dar nelipsind nici cea de tip deluroasă. Orientarea generală a rețelei de văi și, in consecință, și a interfluviilor, este de la NNV spre SSE, orientare determinată de ridicarea în bloc a întregului podiș in partea finală a terțiarului si in
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Bazinul hidrografic Bahluieț se suprapune peste două unități fizico-geografice diferite: o unitate de câmpie suprapusă peste partea sudvestică a Câmpiei Moldovei, dezvoltată pe un substrat geologic argilos și marnos, pe care sa format un relief cu aspect vălurit, cu interfluvii colinare și deluroase, sub formă de platouri joase și mai largi; a doua unitate este de podișuri înalte (platouri structurale), dezvoltate pe un substrat geologic mai dur (calcare și gresii), reprezentată prin Coasta Iașilor în partea de sud-vest și Dealul MareHârlău
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]