352 matches
-
peste mâinile Crăciunoaiei și acestea cresc la loc. Sărbătoarea Crăciunului este anunțată prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul și cu Steaua, pentru a vesti Nașterea Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiție este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoții comunității locale cu icoana Nașterii Domnului, binecuvântându-se casele și creștinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului și Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului român. Evocând momentul când
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
colindul "„Steaua sus răsare...”", purtând cu ei o stea. Ajunul Crăciunului începe cu colindul "„Bună dimineața la Moș Ajun!”", casele frumos împodobite își primesc colindătorii. Aceștia sunt răsplătiți de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri și chiar bani. Unele cântece de colindat au fost realizate de compozitori de muzică cultă, cum ar fi: "„Iată vin colindătorii”" de Tiberiu Brediceanu, "„O, ce veste minunată”" de D.G. Kiriac, "„Domnuleț și Domn în cer”" de Gheorghe Cucu. Scriitorul Ion Creangă descrie în "„Amintiri din copilărie
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
tradiție, știind să accepte și obiceiuri mai recente. Întâmpinată cu bucurie, Nașterea Mântuitorului aduce cu ea și o sumă de practici foarte vechi prin care se celebra Solstițiul de Iarnă, momentul în care natura dă speranțe că va renaște. Obiceiul colindatului a înglobat în el nu numai cântec și gest ritual, ci și numeroase mesaje și simboluri ale unei străvechi spiritualități românești. El s-a păstrat asociindu-se câteodată cu celebrarea marelui eveniment creștin care este Nașterea Domnului Iisus Hristos. Există
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
asociindu-se câteodată cu celebrarea marelui eveniment creștin care este Nașterea Domnului Iisus Hristos. Există de asemenea cântece de stea (sau colinde creștine), care au ca subiect Nașterea Domnului. În ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele din țară, începe colindatul. Copiii cu steaua vestesc Nașterea Domnului și sunt primiți cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci și colaci. În Maramureș, cei care colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la fiecare casă iar apoi
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
primiți cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci și colaci. În Maramureș, cei care colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la fiecare casă iar apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit, să continue colindatul. Postul Crăciunului ia sfârșit și fiecare se poate bucura de mâncărurile rituale: preparatele din porc, sarmalele, colacii și cozonacii, prăjiturile și vinul. Cele trei zile de sărbătoare ale Crăciunului aduc liniște și pace în case. Pomul de Crăciun, așa cum îl
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
în cadrul grupului, ajutând de asemenea la eliminarea ectoparaziților. Mandrilii consumă fructe, frunze, rădăcini, semințe, insecte, ouă și mamifere mai mici. La puțin timp după răsărit, pornesc în căutarea hranei. Procesul este condus de masculul adult ce alege și locul de colindat. Majoritatea hranei o găsesc pe sol. Asemeni celorlaltor maimuțe, precum și omului,degetele mâinii mandrilului se mișcă coordonat, atunci când animalul sapă, pigulește și când își pregătește hrana sau și-o introduce în gură. Atunci când se coc fructele, vine și vremea culesului
Mandril () [Corola-website/Science/320207_a_321536]
-
responsabilități: aceea de secund al Vătafului Mare, și cea de responsabil cu distracția, nu doar pentru membrii Cetei, ci în general pentru tot tineretul din sat. Vătaful Mic este cel care joaca toate fetele în ziua de Ajunul Crăciunului, la colindat. Tot el este cel care "bagă fetele în joc" - în zilele cu joc (horă) Vătaful Mic are drept responsabilitate ca nicio fată prezentă "să nu stea nejucată". Dacă o fată stă pur si simplu pe margine și se uită la
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
extrem de important, deoarece în timpul jocului (horă), dacă o fată stă pe margine, lisenii consideră acest lucru ca un afront atât la adresa fetei cât și la adresa părinților acesteia. Motivația este simplă - părinții fetei au contribuit material (bani, carne, pâine) în ziua colindatului la existența Cetei și ca urmare la asigurarea distracției de sărbători - este firesc așadar ca o de o parte din această distracție să se bucure și familia respectivă, prin intermediul fiicei. Tot în sarcina Vătafului Mic cade și organizarea Gătitului Steagului
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
evidența cheltuielilor, notează suma cu care a contribuit fiecare gazdă și în general este responsabilul cu aspectele financiare ale Cetei. Alături de Sameșul Mic, au rolul foarte important de a păzi Gluga atunci când aceasta este "lăsată" în casa vreunei fete în timpul colindatului. Ceata colindă după un set de reguli stricte. Până și ordinea în care sunt colindați oamenii din sat este cunoscută și păstrată de generații, fără să mai vorbim de formația în care feciorii din ceată se deplasează. În dimineața zilei
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
îndreaptă către casa preotului din sat, pe care îl colindă și de la care primesc binecuvântarea. La casa preotului se cântă întotdeauna Nașterea. De la casa preotului, ceata merge la casa primarului, după care urmează dascălii și notarul comunei. Urmeaza 'rândul satului' - colindatul din casă în casă, în care feciorii iau la rând ulițele satului, mereu în aceeași ordine. Prin sat, feciorii se deplasează întotdeauna în aceeași formație - doi câte doi, în rând, în ordinea gradelor. În față, vătaful mare și vătaful mic
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
un acordeonist și/sau un saxofonist, și un toboșar), după care urmează ajutoarele cetei: părinți sau prieteni ai feciorilor din ceată, care îi ajută pe aceștia să care bucatele ce le sunt puse pe masă ca și compensație pentru colindă. Colindatul se termină aproape de dimineața zilei de Crăciun, întotdeauna la același gospodar, după care feciorii merg la Gazdă pentru a se pregăti pentru mersul la biserică la slujba de Crăciun. Ceata din Lisa, spre deosebire de majoritatea cetelor de colindători din zona Făgărașului
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
Este o mare cinste ca unei fete să îi fie lăsată Gluga, și de aceea de obicei feciorii poposesc mai mult în casa respectivă, mănâncă și închină un pahar înainte de a porni mai departe la drum. Prin excepție de la regula colindatului, fata căreia i se lasă Gluga nu joacă cu Vătaful Mic, ci cu Vătaful Mare. Dacă mai sunt și alte fete prezente (surori sau prietene) Vătaful Mic sau dacă este cazul și ceilalți cetași le joacă - tradiția spune ca este
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
tradiție, știind să accepte și obiceiuri mai recente. Întâmpinată cu bucurie, Nașterea Mântuitorului aduce cu ea și o sumă de practici foarte vechi prin care se celebra Solstițiul de Iarnă, momentul în care natura dă speranțe că va renaște. Obiceiul colindatului a înglobat în el nu numai cântec și gest ritual, ci și numeroase mesaje și simboluri ale unei străvechi spiritualități românești. El s-a păstrat asociindu-se câteodată cu celebrarea marelui eveniment creștin care este Nașterea Domnului Iisus Hristos. Există
Crăciunul în România () [Corola-website/Science/324897_a_326226]
-
asociindu-se câteodată cu celebrarea marelui eveniment creștin care este Nașterea Domnului Iisus Hristos. Există de asemenea cântece de stea (sau colinde creștine), care au ca subiect Nașterea Domnului. În ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele din țară, începe colindatul. Copiii cu steaua vestesc Nașterea Domnului și sunt primiți cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci și colaci. În Maramureș, cei care colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la fiecare casă iar apoi
Crăciunul în România () [Corola-website/Science/324897_a_326226]
-
primiți cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci și colaci. În Maramureș, cei care colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la fiecare casă iar apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit, să continue colindatul. Postul Crăciunului ia sfârșit și fiecare se poate bucura de mâncărurile rituale: preparatele din porc, sarmalele, colacii și cozonacii, prăjiturile și vinul. Cele trei zile de sărbătoare ale Crăciunului aduc liniște și pace în case. Există și o perioadă de
Crăciunul în România () [Corola-website/Science/324897_a_326226]
-
sau în curte un brad cu diferite globuri,cu beteală ori cu bomboane de ciocolată numite saloane.Cele trei zile de Crăciun sunt 25,26 și 27 decembrie.În aceste zile sfânte se respectă tradiții vechi de sute de ani.Colindatul este unul dintre aceste obiceiuri.Atât grupuri de copii cât și grupuri de adulți se strâng laolaltă și merg să colinde la casele vecinilor sau la casele altor oameni. Atunci se cântă "O ce veste minunată",o melodie foarte veche
Crăciunul în România () [Corola-website/Science/324897_a_326226]
-
și adus în țară pe 8 ianuarie 2016. Dosarul se judecă la Tribunalul Iași. Vasile Miron este considerat un criminal sadic, el fiind inculpat în anul 2002, după ce a violat și ucis o fată de 17 ani, care venise la colindat de Crăciun. Anchetatorii au stabilit că el a invitat-o pe adolescentă în locuința sa din localitatea Tunari de lângă București, unde a încercat să o violeze. Pentru că fata s-a opus, bărbatul a omorât-o și a ascuns cadavrul în
Criminalul sadic acuzat că a ucis un copil de 10 ani, trimis în judecată () [Corola-website/Journalistic/101368_a_102660]
-
piftia (răcitura), cârnații de porc, caltaboșul și vinul roșu. Există și obiceiul de a se mânca mămăligă de Crăciun, obicei cu conotații magice. A doua zi de Crăciun este prăznuit "Soborul Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu". Un obicei de Crăciun este colindatul, practicat de obicei doar de băieți. Crăciunul (poloneză: Boże Narodzenie, Narodzenie Pańskie) în Polonia este o sărbătoare principală anuală, la fel ca în majoritatea statelor creștine. Crăciunul a fost introdus odată cu apariția creștinismului în Polonia, sărbătoarea dezvoltându-se treptat de-
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
de Crăciun, cum ar fi figuri sezoniere (de exemplu, Moș Crăciun, oameni de zăpadă sau reni), obiecte asociate cu Crăciunul cum ar fi lumânări, frunze de laur , globuri și pomi de Crăciun, precum și activități de Crăciun, cum ar fi cumpărături, colindat, petreceri și/sau alte aspecte ale sezonului, cum ar fi zăpada și faună sălbatică caracteristică nordului înghețat. Unele felicitări laice descriu scene nostalgice din trecut, cum ar fi cumpărători în crinoline pe străzile secolului al XIX-lea; altele sunt pline
Felicitare de Crăciun () [Corola-website/Science/333185_a_334514]
-
demersuri pentru aducerea în țară a lui Vasile Miron din Germania. Un criminal sadic Vasile Miron este considerat un criminal sadic, el fiind inculpat în anul 2002, după ce a violat și ucis o fată de 17 ani, care venise la colindat de Crăciun. Anchetatorii au stabilit că el a invitat-o pe adolescentă în locuința sa din localitatea Tunari de lângă București, unde a încercat să o violeze. Pentru că fata s-a opus, bărbatul a omorât-o și a ascuns cadavrul în
Cel mai căutat criminal din România a fost adus în țară by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101512_a_102804]
-
de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oțelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul și la mulți ani!", ating ritmic cu Sorcova ușa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agățată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei. REVELION 2016. TRADIȚII ȘI OBICEIURI. În ceea ce privește vremea, tradiția populară are numeroase interpretări. Conform tradiției, cum
REVELION 2016. Tradiții și obiceiuri de Anul Nou by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101534_a_102826]
-
bogate etc. Sfântul Vasile. De 1 ianuarie, există mai multe obiceiuri pentru bunul mers al lucrurilor. Astfel, țiganii au obiceiul să colinde cu o căpățână de porc, împodobită cu panglici și mărgele, tradiție denumită "Colindul cu Vasilica" (Siva). După terminarea colindatului, ceata se strânge la o cârciumă pentru a chefui. Apoi, se despart, dezgătind căpățâna și luându-și fiecare ce a pus, iar din ea fac un prânz, pentru ca obiceiul să fie închis pentru anul respectiv. În Mehedinți, în Ajunul noului
Sfântul Vasile. De ce trebuie să bei cât mai mult vin în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101531_a_102823]
-
stabilite. În seara de Ajun colindă doar copiii, simboluri ale purității. În ziua de Crăciun colindă flăcăii. Împărțiți în cete conduse de un vătaf, trec din casă în casă strigând: „Bună-dimineața la Moș Ajun/ Ne dați, ori nu ne dați”. Colindatul diferă de la o zonă la alta. În Transilvania, ei sunt primiți în case și trebuie să ațâțe focul, fiind priviți ca aducători de noroc. În Oltenia, poartă o prăjină, care are în vârf o basma cu un ban de argint
Colindăm în Sfânta Noapte de Crăciun. Crăciun fericit, Merry Christmas, Joyeux Noel, Feliz Navidad, Buon Natale, Froehliche Weihnachten! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105890_a_107182]
-
cu un ban de argint, fire de busuioc și tămâie, iar gazdele le dau boabe de grâu și de porumb pe care trebuie să le arunce prin casă ca să aducă noroc. Colindătorii primesc colindețe (colaci), mere, pere, nuci. În sate, colindatul este foarte prețuit, oamenii crezând că și Iisus a fost cu colinda când era copil. Colindelor le sunt asociate și măștile, de capră sau de urs, în mod obișnuit, după cum povestea etnograful Irina Nicolau, o mare iubitoare și cunoscătoare a
Colindăm în Sfânta Noapte de Crăciun. Crăciun fericit, Merry Christmas, Joyeux Noel, Feliz Navidad, Buon Natale, Froehliche Weihnachten! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105890_a_107182]
-
a călăuzit pe cei Trei Regi Magi, copiii merg din casă în casă cântând Steaua sus răsare.... “Stelarii” au pe cap corone de hârtie poleită. Colindele de iarnă sunt texte rituale, cântate, închinate Crăciunului și Anului Nou. Unele cântece de colindat au fost realizate de compozitori de muzică cultă, cum ar fi: Iată vin colindătorii de Tiberiu Brediceanu, O, ce veste minunată de D.G. Kiriac, Domnuleț și Domn în cer de Gheorghe Cucu. Scriitorul Ion Creangă descrie în „Amintiri din copilărie
Colindăm în Sfânta Noapte de Crăciun. Crăciun fericit, Merry Christmas, Joyeux Noel, Feliz Navidad, Buon Natale, Froehliche Weihnachten! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105890_a_107182]