1,023 matches
-
Europa/Asia Tbilisi georgiana; abhază, oseta; armeana, azerbaidjana Germania Europa Berlin germană; daneză, sorabă, frizonă Ghana (Togo Britanic) Africa Accra engleză; akan (dialectele fanți și twi - subdialectele asante și akuapem), dagbani, ewe, ga-dangme Gibraltar Europa Gibraltar engleză, spaniolă, llanito (spaniolă colocviala din Gibraltar) Grecia Europa Atena greacă (neogreaca dhimotiki) Groenlanda Europa Nuuk inuit groenlandez (kalaallisut), daneză Grenadă America Centrală St. Georges engleză; creola grenadiana cu baza engleză, creola grenadiana cu baza franceză) Guadelupe America Centrală Basse-Terre franceză; creola guadelupeză Guam Oceania Agaña chamorro
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
222, 227, 228, 231, 239, 244, 250, 263, 270, 272, 280, 289, 291, 295, 305, 318, 319, 320, 321, 322, 323, 324, 325, 328, 329, 330, 331, 332, 334, 337, 339, 344, 345, 346, 355, 356, ~ arhaica 305, ~ clasică 305, ~ colocviala din Gibraltar (llanito) 323, ~ medievală 272, ~ primitivă 305, castiliana veche 272, creola ~ 114, 227, 228, 250, 291, 305,324, iudeo-~ (ladino, judesmo/djudezmo) 115, 117, 149, 269, 272, 305, 326 spiranta velara X 120 Sprachbund 116, 117 standardizare 114 stil
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
A. Ferguson, 1975: 135-146, înțelege prin diglosie în sens strict "folosirea alternativă curentă în comunicare, într-o comunitate lingvistică, a doua varietăți ale aceleiași limbi, cu un statut social și funcții diferite: o varietate înaltă (formală, oficială) și una joasă (colocviala). Astfel, poate fi vorba de limbă oficială, națională, si de o limbă regională - de exemplu italiană și sarda în Sardinia - sau de varietatea colocviala și de cea cu prestigiu - de exemplu fazele incipiente ale limbilor romanice și latină; germană vorbită
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbi, cu un statut social și funcții diferite: o varietate înaltă (formală, oficială) și una joasă (colocviala). Astfel, poate fi vorba de limbă oficială, națională, si de o limbă regională - de exemplu italiană și sarda în Sardinia - sau de varietatea colocviala și de cea cu prestigiu - de exemplu fazele incipiente ale limbilor romanice și latină; germană vorbită și germană literară în Elveția; variantele dhimotiki și katharévusa ale limbii grecești; arabă vorbită și arabă literară în lumea arabă; varianta uzuală și cea
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nu are de-a face cu literatura, lucrarea Medicul familiei. Terapie cognitivă (Carte de învățătură pentru toate vârstele) (I-II, 1994-1997) poate fi citită și în registru literar. Umorul (surprinzător) își găsește aici o formă dintre cele mai nimerite. Stilul colocvial, tonul debutonat fac din aride sfaturi medicale nu doar o lectură accesibilă, ci și una foarte agreabilă. În stagiunea 1982-1983 i-a fost reprezentată pe scena Teatrului „Luceafărul” din Iași piesa pentru copii și tineret Comedie cu războinici. SCRIERI: Noaptea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287467_a_288796]
-
aceasta este cuprinsă în proverbe”. Chestionarul aplicat „oferă [potrivit autorului] posibilitatea de a discerne între evaluarea fundamentală și cea superficială a experienței umane”, relevând astfel o „apartenență clară a bătrânilor la cultura orală, față de apartenența tinerilor la cultura scrisă”; „natura colocvială” a bătrânilor diferă aici de „laconismul” tinerilor în răspunsuri (cf. Geană, 2000, 1-13). 3 Gheorghiță Geană include în studiul său din 1987 o seamă de explicații contextuale pentru răspunsurile primite la chestionar (fără a fi vorba în cercetarea respectivă de
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Prozatori, 88-93; Regman, Cronicari, 141-149; Ardeleanu, „A urî”, 105-112; Stănescu, Cronici, 210-218; Cornel Regman, Selecție din selecție, București, 1972, 317-325; Vlad, Povestirea, 110-111; Constantin, Prozatori - critici, 105-108; Ciobanu, Critica, 144-149; Ardeleanu, Opinii, 72-76; Ciobanu, Incursiuni, 166-170; Cristea, Domeniul, 244-248; Regman, Colocvial, 72-74; Titel, Pasiunea, 115-117; Dimisianu, Nouă prozatori, 172-186; Regman, Explorări, 309-325; Simion, Scriitori, I (1978), 647-661; Cornel Ungureanu, Înainte și după apariția șarpelui, TR, 1979, 30; Gh. Catană, Nicolae Velea, ARG, 1979, 12; Fănuș Neagu, Cartea cu prieteni, București, 1979
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
Convergențe, 276-286; Sasu, Progresii, 119-123; Tudor, Pretexte, 132-137; George, Sfârșitul, I, 343-346; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 230-236; Ungheanu, Pădurea, 257-266; Ungheanu, Arhipelag, 59-67, 412-414; Ciobanu, Incursiuni, 131-138; Cristea, Domeniul, 155-163; Pop, Transcieri, 216-225; Balotă, Universul, 99-114; Regman, Colocvial, 61-68; Geo Bogza interpretat de..., îngr. și pref. Antoaneta Tănăsescu, București, 1976; Cristea, Arcadia, 196-199; Martin, Identificări, 139-153, 201-204; Simion, Scriitori, I, 362-368; Vlad, Lectura, 228-235; Tudor Anton, Ipostaze, 39-44; Ștefănescu, Preludiu, 125-132; Ungureanu, Proză, 239-242; Raicu, Practica scrisului, 191-201
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
pref. trad., Cluj-Napoca, 1975; Comedia Renașterii italiene, pref. trad., București, 1979; Antologia poeziei italiene (secolele XIII-XIX), București, 1980; Giacomo Leopardi, Cânturi-Canti, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 1981; Rolando Certa, Trinacria. Poeți sicilieni contemporani, Timișoara, 1984. Repere bibliografice: Felea, Secțiuni, 222-230, 405-408; Regman, Colocvial, 189-191; Negoițescu, Analize, 299-304; Poantă, Radiografii, I, 208-210; Doinaș, Lectura, 165-170; Felea, Aspecte, II, 161-164, III, 22-26; Lit. rom. cont., I, 401-404; Tașcu, Poezia, 74-78; Grigurcu, Existența, 85-91; Grigurcu, Eminescu - Labiș, 451-456; Grigurcu, Arhaic dinspre modern, CNT, 1991, 24; I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
Aug. Doinaș, Tudor Gheorghe, Mihnea Gheorghiu..., Craiova, 1974; Zalis, Tensiuni, 243-252; Ciobanu, Incursiuni, 52-67; Piru, Poezia, I, 304-315; Ungureanu, La umbra cărților, 149-155; Barbu, O ist., 169-175; Negoițescu, Engrame, 20-54; Fanache, Întâlniri, 24-28; Laurențiu, Eseuri, 84-93; Raicu, Critica, 218-224; Regman, Colocvial, 186-188; Ciobanu, Însemne, I, 169-199; Felea, Aspecte, I, 60-63, II, 39-41; Martin, Acolade, 99-105; Alexiu, Ideografii, 61-65; Manu, Eseu, 298-306; Baltag, Polemos, 167-172; Regman, Explorări, 61-72; Ciopraga, Ulysse, 154-158; Simion, Scriitori, I, 141-152; Nițescu, Poeți, 47-71; Alboiu, Un poet, 14-19
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
limba engleză, "termenul ellipsis este folosit în tipografie și în scriere" pentru a desemna semnul de punctuație numit în română puncte de suspensie [...]. "Acest semn de punctuație poartă și denumirile de suspension point, points of ellipsis, periods of ellipsis sau, colocvial, dot-dot-dot. Elipsa se folosește uneori pentru a indica o pauză în vorbire, un gând neterminat sau, la sfârșitul propoziției, o retragere în tăcere". Ea are aplicații în notația matematică, în limbajele de programare, în informatică, în arta tipografică etc.; s.v.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a fost creat de la forma de genitiv; este cert, pe de altă parte, că nu puteau identifica nici secvența omisă, tographe, care nu înseamnă nimic. Este vorba aici, așadar, de trunchiere, întrucât fragmentarea a avut loc aleatoriu, tot așa cum varianta colocvială ulterioară ciné a fost trunchiată fără să se facă vreo legătură cu radicalul grecesc κινέω "a mișca, a pune în mișcare". De altfel, compusul francez a trecut în scurt timp în diverse limbi, printre care rom. cinematograf, ngr. κινηματογράφος, germ.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și germană, ca sufix diminutival și hipocoristic, îndeosebi în limbajul familiar și în argoul tinerilor: engl. comfy < comf[ortable]; indie < ind[ependent]; luny < lun[atic] "nebun"; germ. Fundi < Fund[amentalist]; Gorbi < Gorb[atschow]; Heini < Hein[rich]. Îndeosebi în limbajul familiar, colocvial și argotic francez și germanic se remarcă în ultimele decenii, ca fenomen de modă lingvistică, procedeul formării unor variante scurte prin adăugarea la finala cuvintelor trunchiate a sufixului -o (de origine controversată), care aduce adesea conotații negative, peiorative sau, dimpotrivă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cameristă", bed[room] "dormitor"; bookie < book[maker] (la curse) etc. Astfel de condensări combinate cu derivarea sunt specifice limbajului tinerilor, dar pot dobândi extinderi în limbajul familiar general. De altfel, condensarea sintagmelor și compuselor este trecută uneori printre particularitățile limbajului colocvial, dar și ale stilurilor profesionale: "Sunt de menționat și multe cazuri de scurtare a unor compuse: mașină este utilizat frecvent în locul sintagmelor / compuselor mașină de tocat, mașină de spălat; fierul este utilizat în mod obișnuit pentru desemnarea fierului de călcat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de călcat etc. (C. Maneca). Proporția în care se utilizează una sau alta dintre particularitățile semnalate este în funcție de domeniul pe care vorbitorii îl ilustrează: tendința de scurtare a cuvintelor compuse este manifestată cel mai des în limbajul tehnicienilor." (ELR, s.v. colocvial, stil ~). Cuvintele condensate, ca și cele trunchiate, "unele dintre ele apărute în limbajele speciale (elevi, studenți, militari), sunt folosite în limbajul colocvial" (ELR, s.v. trunchiere). Într-adevăr, condensarea este destul de frecventă în cazul termenilor tehnici, care implică nevoia unei concizii
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
îl ilustrează: tendința de scurtare a cuvintelor compuse este manifestată cel mai des în limbajul tehnicienilor." (ELR, s.v. colocvial, stil ~). Cuvintele condensate, ca și cele trunchiate, "unele dintre ele apărute în limbajele speciale (elevi, studenți, militari), sunt folosite în limbajul colocvial" (ELR, s.v. trunchiere). Într-adevăr, condensarea este destul de frecventă în cazul termenilor tehnici, care implică nevoia unei concizii cât mai stricte, dar și nevoia preciziei semantice. Multe exemple de condensare sunt totuși specifice limbajului familiar, popular urban sau argotic al
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
circular; genitiv în loc de cazul genitiv; antigripale în loc de medicamente antigripale; v. și termenii lingvistici și farmaceutici condensați, provenind din sintagme reduse "la componentul lor semantic esențial", pe care îi citează Dindelegan, p. 3). Altele, dimpotrivă, sunt specifice limbajului popular sau celui colocvial și, poate, celui publicistic (accelerat, curent, circulație, Cluj, fecale, scurt, temperatură "febră", teracotă), în timp ce limbajul oficial sau cel tehnico-științific preferă, de dragul preciziei, bazele sintagmatice sau compuse (tren accelerat, curent electric, circulație sanguină, Cluj-Napoca, materii fecale, scurtcircuit, temperatură ridicată; un teracotist
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
exclamative (Dați-mi ajutor!, Îți doresc să-ți fie (sau să ai) bună ziua!, Stați drepți!, Întoarceți-vă la dreapta!, Treci la muncă!, Să ai poftă bună! etc.), devenite prin condensare propoziții nominale; o reducție suplimentară are loc uneori în vorbirea colocvială, în saluturi ca rom. ' Neața!, Seara!, Bună! sau ca it. Sera! (< [Buona]sera!); locuțiuni și expresii fixe mai complexe de tipul așa ceva mai rar, cum să nu, da' de unde, n-ai decât, n-are încontro, n-am cum, nici gând
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cu acesta, respectiv deosebirea semantică foarte mare, lipsită de cauzalitate, față de omonim. f) Condensarea poate avea loc în oricare variantă stilistică a limbii, dar s-a remarcat că frecvența sa este mai mare în limbajele profesionale, tehnico-științifice, precum și în stilurile colocvial, familiar și argotic ale limbajului popular, neliterar. Ceea ce trebuie remarcat este că niciuna dintre abordările posibile ale cuvântului nu are condensarea lexico-semantică printre caracteristicile sale principale de realizare. Scurtarea cuvintelor și sintagmelor, modificarea funcțiilor sintactice, a valorilor morfologice și a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
că "în asemenea situații nu se poate stabili cu siguranță în ce limbă anume a avut loc această izolare". 58 Vezi FCLR I, p. 135. 59 Vezi Wikipedia.engl., s.v Abbreviation. 60 Acest mod de formare a unor variante colocviale, familiare și argotice se aplică și cuvintelor întregi (dan. festo în loc de fest "petrecere"; engl. cheapo în loc de cheap "ieftin", Johno în loc de John, sado în loc de sad "trist"; fr. crétino în loc de crétin; sued. fetto în loc de fet "gras", slappo în loc de slapp "leneș" etc.). 61
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
bibliografice: Petroveanu, Pagini, 238-246; Simion, Orientări, 353-363; Vlad, Convergențe, 48-53; Piru, Varia, I, 384-387, II, 453-459; Tomuș, Răsfrângeri, 197-202; Petrescu, Scriitori, 61-65; George, Sfârșitul, I, 201-208, 268-271; Nițescu, Repere, 58-63; Ciobanu, Critica, 268-271; Bălan, Artă, 208-212; Cristea, Domeniul, 365-367; Regman, Colocvial, 101-111; Ștefănescu, Preludiu, 233-238; Vlad, Lectura, 108-115; Ungheanu, Lecturi, 239-244; Pillat, Itinerarii, 348-351; Dimisianu, Opinii, 194-205; Mihăilescu, Conceptul, II, 120-126; Șerban, Ispita, 134-138; Paleologu, Ipoteze, 201-209; Grigurcu, Critici, 70-80; Felea, Prezența, 132-139; Simion, Scriitori, III, 583-599; Raicu, Fragmente, 437-446; Marcea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
prin descrieri ale unor insuportabile torturi mai mult sau mai puțin simbolice (Drumuri, Fântâna, ciclul Marea). Aici C. se apropie uneori de paroxismul din câteva poeme ale lui Emil Botta, de la care pare să vină și alternarea solemnului și a colocvialului, a lamentoului cu imprecația sau accesele de umor negru, macabru. Circumscrisă, în fond, aceleiași angoase zguduitoare este și lirica iubirii ce se destramă, din ciclul Tei tăiat, reluată, amplificată și rafinată într-o expresie personală în volumele Plopi fără soț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
chiar, dacă e necesar, nu sînt scutiți de critici; astfel, bolnăvicioasa invidie a lui Ieronim este evocată în cap. 36. La nivelul conținutului, opera se înrudește cu viețile marilor asceți (Antonie și Pahomie) și cu apoftegmele. Stilul e simplu, viu, colocvial; în special capitolele despre pustia Nitriei sînt bogate în detalii concrete și colorate, izvorîte în mod evident din experiența directă a autorului. Partea consacrată deșertului Sceti e mai dramatică; regiunea era renumită pentru severitatea ascezei practicate acolo. Palladius povestește că
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
află persoană care vorbește", ca de exemplu: Ici îl pleut, là îl fait beau.84 În schimb, construcția "être là" se traduce "a fi prezent". Prin urmare, "Emanou este aici!" constituie traducerea propoziției "Emanou est là!". În plus, în stilul colocvial al limbii franceze, "être un peu là" înseamnă "a se face remarcat", în franceză vorbită fiind adesea întâlnite construcții de tipul "Îl est là et un peu là". Probabil, la nivelul de adâncime, "être un peu là" există și în
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
poeticii, semioticii și retoricii, discipline în vogă în epoca formării lui P., dar și din arsenalul filosofiei și al altor discipline umaniste), împănat imprevizibil și savuros cu arhaisme, regionalisme (moldovenești), vocabule și ziceri proprii registrului familiar ori caracteristice pentru exprimarea colocvială și necenzurată, frustă sau buruienos-colorată, uneori propriu-zis licențioasă. Multe dintre paginile lui P. sunt dotate cu un bogat corp de note, hipererudite și ludice deopotrivă, asemănătoare într-o oarecare măsură celor din Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu. În pofida diversității tematice, dat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]