1,142 matches
-
a particulei: 3 3 nucleu strat difuz strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă ; În exces de KI, particulele de sol sunt încărcate negativ: strat difuznucleu strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă ; * prin reacții de hidroliză se formează solurile de hidroxizi. Astfel, solul de hidroxid feric se obține prin hidroliza la cald a clorurii ferice: oxihidroxid feric Nucleul particulei coloidale este format atât din oxiclorură ferică FeOCl, cât și din
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
difuznucleu strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă ; * prin reacții de hidroliză se formează solurile de hidroxizi. Astfel, solul de hidroxid feric se obține prin hidroliza la cald a clorurii ferice: oxihidroxid feric Nucleul particulei coloidale este format atât din oxiclorură ferică FeOCl, cât și din oxihidroxidul feric FeO(OH); o parte din moleculele de oxiclorură ferică ionizează în stratul superficial conferind sarcină pozitivă particulei coloidale: strat difuz nucleu strat dublu electric solidar (în mediul de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
hidroliza la cald a clorurii ferice: oxihidroxid feric Nucleul particulei coloidale este format atât din oxiclorură ferică FeOCl, cât și din oxihidroxidul feric FeO(OH); o parte din moleculele de oxiclorură ferică ionizează în stratul superficial conferind sarcină pozitivă particulei coloidale: strat difuz nucleu strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă În laborator, reacția se conduce în prezența carbonatului de amoniu: se formează un precipitat de carbonat feric care în mediul de reacție se descompune formând
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
atât din oxiclorură ferică FeOCl, cât și din oxihidroxidul feric FeO(OH); o parte din moleculele de oxiclorură ferică ionizează în stratul superficial conferind sarcină pozitivă particulei coloidale: strat difuz nucleu strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă În laborator, reacția se conduce în prezența carbonatului de amoniu: se formează un precipitat de carbonat feric care în mediul de reacție se descompune formând aceeași produși ca în reacțiile de mai sus: 3 4 2 3 Dintre
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
prepară o soluție de sulf în alcool etilic (0,2 g sulf la 10 mL alcool etilic). Sulful nedizolvat se filtrează. Se aduce cu picătura filtratul în 50 mL apă distilată. Sulful fiind insolubil în apă, se formează particule mici coloidale de sulf. 2.b. Metoda condensării pe calea reacțiilor chimice * Prepararea solului de iodură de argint În 4 eprubete se introduce un volum de 10 mL soluție KI 0,01N și apoi se adaugă în picături 7 mL; 8 mL
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de anionul acestora; pentru solul de iodură de argint (negativ), obținut în exces de iodură de potasiu, la adaosul de electroliți (LiNO3, Mg(NO3)2, etc), agentul coagulant este cationul. Ionii coagulanți acționează în sensul descărcării sarcinii electrice a particulelor coloidale de semn contrar, când dispare stratul dublu electric protector; prin aceasta, se distruge bariera de tip electrostatic care împiedică contopirea mai multor unități cinetice în agregate cu masă mare, ușor de sedimentat în câmpul gravitațional; solul devine instabil, particulele formate
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de coagulare, se numește concentrație sau prag de coagulare ck. Mărimea inversă, 1 kc , reprezintă capacitatea de coagulare a electrolitului respectiv. Experimental, s-a constatat că procesul de coagulare depinde în primul rând de valența ionului de semn contrar particulei coloidale. Pragul de coagulare al electroliților ce conțin ioni de valențe diferite se supune regulii lui Schultze - Hardy sau regulii valenței: „când valența ionilor coagulanți crește în progresie aritmetică, pragurile de coagulare scad în progresie geometrică”. Deși regula valenței admite că
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
uleiul). Emulsiile concentrate se numesc creme. Emulsiile sunt stabile numai în prezența emulgatorilor sau emulsionanților și prin urmare componentele unei emulsii sunt: lichidul polar (apa), lichidul nepolar (uleiul) și emulgatorul. În practică se folosesc două categorii de emulsionanți (emulgatori): emulgatori coloidali: săpunuri, alchilsulfați și alchilsulfonați, săruri cuaternare de amoniu, substanțe macromoleculare (albumină, gelatină, cazeină) (tabelul din anexa 11); emulgatori solizi: pulberi cu grad de dispersie ridicat. Emulgatorii coloidali se împart în emulgatori hidrofili (servind la prepararea emulsiilor U/A) și lipofili
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
uleiul) și emulgatorul. În practică se folosesc două categorii de emulsionanți (emulgatori): emulgatori coloidali: săpunuri, alchilsulfați și alchilsulfonați, săruri cuaternare de amoniu, substanțe macromoleculare (albumină, gelatină, cazeină) (tabelul din anexa 11); emulgatori solizi: pulberi cu grad de dispersie ridicat. Emulgatorii coloidali se împart în emulgatori hidrofili (servind la prepararea emulsiilor U/A) și lipofili (servind la prepararea emulsiilor A/U). Dintre emulgatorii hidrofili se cunosc săpunurile alcaline, proteinele, cleiurile, polihidroxi-etilen-alcoolii. Ca emulgator lipofil funcționează săpunurile de aluminiu, magneziu, calciu, lanolină, acetil
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
tamponează cu hârtie de filtru pentru uscare. Se cântărește din nou proba la balanța analitică și se notează masa acesteia cu m 2 . Se calculează masa de cupru mp depusă în urma experimentului. ADSORBȚIA UNOR COMPUȘI DIN SOLUȚIE CU AJUTORUL UNOR SISTEME COLOIDALE Principiul lucrării Adsorbția reprezintă concentrarea a unuia sau mai multor componente în stratul superficial al unei componente (de obicei un solid). Materialul la suprafața căruia sunt adsorbite componentele poartă denumirea de sorbent sau adsorbant. Suprafața specifică a sorbentului reprezintă aria
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
depinde de calitatea sfeclei, a spălării, a tăierii și a conducerii produsului de difuzie. Zeama de difuzie este o soluție slab acidă având un pH = 5,86,5. Nezahărul zemii de difuzie se compune din substanțe solubile și din substanțe coloidale și anume: anorganice - cele mai importante fiind sărurile de potasiu și sodiu ale acizilor fosforic și sulfuric; substanțe organice solubile, fără azot - acizii organici, zahărul invertit, rafinoza; substanțe coloidale, fără azot - substanțele pectice, într-o cantitate însemnată (0,1-0,2
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
zemii de difuzie se compune din substanțe solubile și din substanțe coloidale și anume: anorganice - cele mai importante fiind sărurile de potasiu și sodiu ale acizilor fosforic și sulfuric; substanțe organice solubile, fără azot - acizii organici, zahărul invertit, rafinoza; substanțe coloidale, fără azot - substanțele pectice, într-o cantitate însemnată (0,1-0,2%) trecând în zeama de difuzie prin hidroliza protopectinei, care se decompune în celuloză și pectină; substanțe organice solubile, cu azot - aminoacizii, amidele aminoacizilor (sunt prezente în sfecla cultivată pe
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
1-0,2%) trecând în zeama de difuzie prin hidroliza protopectinei, care se decompune în celuloză și pectină; substanțe organice solubile, cu azot - aminoacizii, amidele aminoacizilor (sunt prezente în sfecla cultivată pe timp secetos), bazele organice (betanina și colina); substanțe organice coloidale, cu azot - albumina și peptonele. Mod de lucru Se ia o probă medie de rădăcini de sfeclă și se mărunțește cu ajutorul unei răzători. Din acest material se cântăresc 10 g și se trec cantitativ într-un zaharimetru de 100 ml
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
uscată, aruncând primele porțiuni. Soluția zaharată finală trebuie să fie limpede pentru a fi posibilă măsurarea unghiului de rotație specifică a soluției cu ajutorul unui polarimetru. DETERMINAREA DIMENSIUNII PARTICULELOR ÎN SUSPENSIE ÎN FUNCȚIE DE VITEZA DE SEDIMENTARE Principiul lucrării Particulele dintr-un sistem coloidal având mediul de dispersie lichid sau gazos sedimentează sub acțiunea unei forțe exterioare de exemplu sub acțiunea forței gravitaționale sau centrifugale. Sedimentarea conduce în cele din urmă la separarea sistemului în două straturi: unul în care concentrația fazei disperse este
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
osmotice la fiecare concentrație (atenție la meniscul lichidului). Se reprezintă grafic pe hârtia milimetrică, variația π /c, în funcție de concentrație (pe abscisă concentrația, iar pe ordonată π / c). STUDIUL STABILITĂȚII UNEI SUSPENSII ÎN FUNCȚIE DE MEDIUL DE DISPERSIE Principiul lucrării Suspensiile sunt sisteme coloidale formate dintr un solid dispersat într-un lichid sau într-un gaz. Conform legii Stockes stabilitatea unei suspensii depinde de mai mulți factori: dimensiunea particulei (raza Stockes),densitatea mediului de dispersie și vâscozitatea acestuia.η În lucrarea de față se
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
halogenură alcalină și o eprubetă cu soluție de gelatină sau gumă arabica în soluția de halogenură alcalină. Se măsoară înălțimea lichidului din eprubete. În ambele eprubete se adaugă 2-3 picături de soluție de AgNO 3 . Se va forma un precipitat coloidal de halogenură de argint (AgCl - alb, AgBr -alb gălbui, AgI - galben). Se măsoară, timpul de sedimentare al precipitatelor în fiecare mediu. DETERMINAREA POROZITĂȚII SOLULUI ȘI A CAPACITĂȚII DE REȚINERE A APEI A.Volumul porilor. Porozitatea Porozitatea reprezintă volumul porilor din
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
diferența între masa finală (tub+sol+apă) și masa anterioară (tub + sol), se obține cantitatea de apă reținută, care se recalculează pentru 100 grame soluție. Capacitatea de reținere a apei este determinată de o serie de factori ca: porozitatea, substanțele coloidale ce rețin apa suferind o umflare coloidala (humus) și alte componente minerale care favorizează de asemenea, reținerea apei (nitrați, NaCl). Capacitatea de reținere a apei pentru unele soluri omogene este: pietrișul mijlociu 7%, nisipul mare 23%, nisipul mijlociu 47%, nisipul
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
și masa anterioară (tub + sol), se obține cantitatea de apă reținută, care se recalculează pentru 100 grame soluție. Capacitatea de reținere a apei este determinată de o serie de factori ca: porozitatea, substanțele coloidale ce rețin apa suferind o umflare coloidala (humus) și alte componente minerale care favorizează de asemenea, reținerea apei (nitrați, NaCl). Capacitatea de reținere a apei pentru unele soluri omogene este: pietrișul mijlociu 7%, nisipul mare 23%, nisipul mijlociu 47%, nisipul mărunt 65%, argila 70%. Solul cu o
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
o mare capacitate de reținere a apei este umed, neaerat, rece și insalubru, având capacitate de autoepurare redusă. METODE DE PREPARARE A SISTEMELOR DISPERSE ULTRAMICROETEROGENE ȘI A GELURILOR A. Metode de preparare a sistemelor disperse ultramicroeterogene (solurile) Un sistem dispers coloidal reprezintă un sistem termodinamic eterogen obținut prin amestecarea a două sau mai multor componente nemiscibile. Componentul aflat în cantitate mai mică, se numește dispersoid , iar cel aflat în cantitate mai mare, se numește mediu de dispersie. Dispersoidul este alcătuit din
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
un sistem termodinamic eterogen obținut prin amestecarea a două sau mai multor componente nemiscibile. Componentul aflat în cantitate mai mică, se numește dispersoid , iar cel aflat în cantitate mai mare, se numește mediu de dispersie. Dispersoidul este alcătuit din particule coloidale, numite „unități cinetice”, de dimenisuni mult mai mari decât cele ale mediului de dispersie. De aceea el constituie faza discontinuă, în timp ce mediul de dispersie reprezintă faza continuă a sistemului dispers. Între cele două faze există o suprafață de contact foarte
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
dimenisuni mult mai mari decât cele ale mediului de dispersie. De aceea el constituie faza discontinuă, în timp ce mediul de dispersie reprezintă faza continuă a sistemului dispers. Între cele două faze există o suprafață de contact foarte mare care conferă sistemului coloidal anumite proprietăți specifice. Această suprafață, numită suprafață interfazică, este cu atât mai mare cu cât dimensiunea unităților cinetice este mai mică. O suprafață interfazică mare determină o instabilitate ridicată a sistemului dispers coloidal. Cea mai importantă consecință a prezenței suprafeței
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
de contact foarte mare care conferă sistemului coloidal anumite proprietăți specifice. Această suprafață, numită suprafață interfazică, este cu atât mai mare cu cât dimensiunea unităților cinetice este mai mică. O suprafață interfazică mare determină o instabilitate ridicată a sistemului dispers coloidal. Cea mai importantă consecință a prezenței suprafeței interfazice o reprezintă instabilitatea termodinamică a coloizilor. Dacă particulele celor două componente sunt de dimensiuni mici, de ordinul a 10 -10 m și cu polarități apropiate, atunci amestecarea lor conduce la un sistem
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
comportament particular îl au sistemele obținute prin dizolvarea compușilor macromoleculari în solvenți corespunzători, care deși au un caracter omogen (soluții de compuși macromoleculari), totuși proprietățilelor termodinamice diferă de cele ale soluțiilor micromoleculare. Studiile referitoare la proprietățile fizico chimice ale sistemelor coloidale au condus la observația potrivit căreia, coloizii nu reprezintă oclasă de substanțe chimice, ci o stare în care poate exista orice compus chimic. Potrivit definiției IUPAC, o substanță se află în stare coloidală dacă particulele componente au cel puțin o
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
referitoare la proprietățile fizico chimice ale sistemelor coloidale au condus la observația potrivit căreia, coloizii nu reprezintă oclasă de substanțe chimice, ci o stare în care poate exista orice compus chimic. Potrivit definiției IUPAC, o substanță se află în stare coloidală dacă particulele componente au cel puțin o dimensiune cuprinsă între 10 -9 m (1nm =10 A) și 10 -6 m . Aceste dimensiuni se obțin fie prin unirea prin legături fizice sau chimice a speciilor moleculare (atomi, ioni, molecule), fie prin
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
o dimensiune cuprinsă între 10 -9 m (1nm =10 A) și 10 -6 m . Aceste dimensiuni se obțin fie prin unirea prin legături fizice sau chimice a speciilor moleculare (atomi, ioni, molecule), fie prin divizare a substanței macroscopice. Concluzie: Sistemele coloidale sunt sisteme intermediare între cele grosiere, eterogene, cu grad de dispersie foarte mic și cele moleculare sau omogene cu grad de dispersie ridicat. Solurile pot fi obținute prin două metode: a) prin dispersarea particulelor mari ale sistemelor eterogene în particule
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]