1,195 matches
-
Vasile Gh. Miron, Mihai-Ștefan Ceaușu, Ioan Caproșu și Gavril Irimescu, București, 1989, nr. 191, p. 316; în continuare se va cita: Suceava file de istorie. • B. P. Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniae, vol. II, p. 393. • Idem, Armenii în România, în „Columna lui Traian“, nr. 30, 1869. • Dimitrie Dan, Armenii orientali din Bucovina, Cernăuți, 1918, p. 22-23. • În portretele datorate lui C. A. Stoide, Un episod din domnia lui Gheorghe Duca. Răscoala lui Hâncu și Durac din 1671-2, în „Arhiva“, Iași, an
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Comparatisme moderne, REVR, 1980, 4; George Muntean, Versurile lui Eminescu traduse în limba lui Pușkin, CNT, 1987, 41; Monica Spiridon, După Babel, R, 1988, 7; Sorina Bălănescu, „Eminescu în limba lui Pușkin”, „Synthesis”, 1988; Mihai Cimpoi, Dialog cu Elena Loghinovski, „Columna”, 1990, 1; Constantin Crișan, Comparatismul textologic, ST, 1990, 2; Cornelia Cârstea, Pagini noi în hermeneutică, ALA, 1999, 559; Carmen Brăgaru, „Pușkin i literatura vecinâh voprosov bâtia”, „Synthesis”, 1999; Ioan Holban, Miracolul traducerii reușite, „Kitej-grad”, 2001, 1-2; Irina Marin, Roman „postdostoievskian
LOGHINOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287847_a_289176]
-
1988; Destin, Chișinău, 1991; Povestirile corăbierului, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, „Meșter și zburător” de M. Garaz, LA, 1981, 1 octombrie; Ion Pop, Mihail Garaz - un poet martir basarabean, TR, 1991, 34; T. Roșca, Fiorul revelației în proza adolescentină, „Columna”, 1992, 3; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 216; Z. Vârlan, O viață sub semnul diagonalei: Mihail Garaz. Biobibliografie, Chișinău, 1998. A.B.
GARAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287165_a_288494]
-
își ia și diploma de rabin și predicator. Pendulând încă din studenție între cele două mari spirite ale timpului, Titu Maiorescu și B.P. Hasdeu (de partea căruia se va situa, în secret, cel puțin o vreme), G. debutează în revista „Columna lui Traian”, condusă de Hasdeu, cu articolul Câteva rectificări la etimologiile grece, turce și maghiare ale lui Rössler (1876). Începe acum o febrilă activitate științifică și literară, risipită cu generozitate prin zeci de publicații periodice de pretutindeni. Revenit în țară
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
IV, Iași, 1682-1686, reed. fragm., București, 1895 și 1903; ed. îngr. Rodica Frențiu, Cluj-Napoca, 2002; Parimiile preste an, Iași, 1683; Gheorghios Chortatzis, Erofili (Prolog), publ. N. A. Ursu, în Opere, I, București, 1978. Repere bibliografice: B.P. Hasdeu, Spice pentru limba română, „Columna lui Traian”, 1870, 10-12, 44, 45, 49, 50, 54, 58, 61; Ștefan Dinulescu, Viața și scrierile lui Dositei, mitropolitul Moldovei, Cernăuți, 1885; Alexandru Apostol, Viața și activitatea lui Dositei, mitropolitul Moldovei, Botoșani, 1897; Ovid Densusianu, Istoria literaturii române, București, 1898
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
nostru primar (1888), analiză documentată și pătrunzătoare a situației școlilor din România la acea dată. M. s-a făcut cunoscut mai ales prin studiile și conferințele sale pe teme științifice și filosofice. Articolele publicate în „Societatea pentru învățătura poporului român”, „Columna lui Traian” sau „Tranzacțiuni literare și științifice”, ca și studiile apărute în volum - Influența luminii asupra vieții (1871), Câteva din siluetele epocei (1874), Industria și rezbelul (1878), Introducere la psihofizică (1892) ș.a. - dezvăluie un gânditor materialist, adept, într-o măsură
MICHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288100_a_289429]
-
Eminescu atestă bogate resurse autoscopice, accentuate cu deosebire în prezența erosului, precum și o apreciabilă diversificare, în aceeași direcție, a literaturii epistolare. M. debutează în 1872, la „Noul curier român”, cu două schițe de factură romanțioasă. Și-a publicat versurile în „Columna lui Traian” (1874), iar din anul următor în „Convorbiri literare”, revistă care i-a tipărit cele mai izbutite poezii. A colaborat și la „Familia” (din 1879), la „Revista nouă” și „Revista literară”. Deși în lirica ei se simte influența lui
MICLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288102_a_289431]
-
Interesul acestor scrieri, cu o structură improprie, cam rudimentară, rămâne preponderent documentar. Despre alte vodeviluri și comedii ale lui G. știri sigure nu sunt. O scenetă satirică, Tarafurile cele ce așază domnia (1821) - publicată de B.P. Hasdeu în 1872, în „Columna lui Traian” - dispune de o rezolvare de o uimitoare similitudine cu aceea din finalul piesei O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale. SCRIERI: Băgări de samă asupra canoanelor gramăticești, București, 1840; Tarafurile cele ce așază domnia, în V.A. Urechia, Istoria
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
publice în sectorul privat rezultă cu evidență din lista creditorilor, în forma în care a fost ea acceptată de justiție. În această listă, AVAS și CEC suportă împreună peste 80% din totalul pierderilor produse de falimentul băncii (Adevărul economic, 2005). Columna nu este decât unul dintre cazurile de acest fel, și deloc primul sau ultimul. Modul în care capitalul autohton a folosit instituțiile bancare merită o atenție specială, căci el ilustrează o utilizare specială a unei instituții specifice economiei de piață
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
familiei, cercetările în știință. I-au fost atribuite multă vreme câteva scrieri în proză care îi aparțin lui Boleslav Hâjdeu, fratele său. H. a publicat, în rusește, o singură narațiune, Duca („Vestnik Evropî”, 1830), păstrată și în manuscris. Târziu, în „Columna lui Traian” (1871), apoi în volum (1872), a fost publicată sub numele său nuvela Domnia Arnăutului, după un text aflat de B.P. Hasdeu între manuscrisele de familie, tradus în limba română și stilizat într-o manieră caracteristică de cel care
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
la „Flacăra”, în 1950, an în care câștigă un premiu la concursul de poezie organizat de Editura Tineretului, dar prima carte, Baladă pe rug, îi apare abia în 1971. A mai fost prezent în „Săteanca”, „Femeia”, „Scânteia tineretului”, „Iașul literar”, „Columna” ș.a. Directivele Școlii de Literatură din Șoseaua Kiseleff, unde a fost coleg cu Nicolae Labiș, Al. Andrițoiu, Aurel Rău, Victor Felea ș.a., și-au pus amprenta și asupra versurilor de început ale lui S., când acesta închină, între altele, un
SAIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289436_a_290765]
-
ce glisează de la gluma aparent nevinovată la sarcasm. R. e întotdeauna mare amator să asculte și câte o istorie palpitantă cu haiduci și bandiți. Ar fi scris el însuși un fel de reportaj, Groază, ultimul haiduc român, apărut postum în „Columna lui Traian” (1873). Se încântă de povești și basme, îi plac legendele. De beletristică ține și Holera (1853), o evocare realistă a cumplitei molime care bântuise Moldova pe vremuri. În litigiu de mai bine de o sută de ani, Cântarea
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
1993; Mitul sfâșiat. Mesaje străvechi, îngr. și introd. Petru Bejan, Iași, 1993; Dacia hiperboreeană. Steaua fără nume, București, 1994; Jurnal alchimic, pref. Florin Mihăescu, Iași, 1994; Scrisori crepusculare, îngr. Florin Mihăescu și Roxana Cristian, București, 1995; O icoană creștină pe Columna Traiană, îngr. Roxana Cristian, Florin Mihăescu și Dan Stanca, București, 1996; Dacia hiperboreană. Însemnări inițiatice, îngr. Florin Mihăescu și Roxana Cristian, București, 1996; Meditații, simboluri, rituri, București, 1997; Exerciții de meditație, îngr. Florin Mihăescu și Roxana Cristian, București, 2000. Repere
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
Victor Hugo, Alfred de Vigny, Thomas Moore, V. A. Jukovski, G. R. Derjavin, A. S. Pușkin, M. I. Lermontov, I. A. Krâlov, I. I. Hemnițer, Ignacy Krasicki, Osip Senkowski], în Muza românească, București, 1967. Repere bibliografice: B. P. Hasdeu, Costache Stamate, „Columna lui Traian”, 1870, 57, 60-61; Theodor D. Speranția, Fabula în genere și fabuliștii români în specie, București, 1892, 91-99; N. Iorga, Un poet basarabean - C. Stamati, „Sămănătorul”, 1906, 27; Apostolescu, Infl. romant., 132-150; Al. Epure, Influența fabulistului rus Krâlov asupra
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
1998; Veninul metafizic, Iași, 1998; Morminte străvezii, București, 1999; Ultimul om, Iași, 1999; Domnul clipei, București, 2000; Pasărea orbilor, București, 2001; Drumul spre piatră, București, 2002; A doua zi după moarte, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Vasile Lovinescu, O icoană creștină pe Columna Traiană, București, 1996 (în colaborare cu Roxana Cristian și Florin Mihăescu). Repere bibliografice: Romanița Constantinescu, Un autor cu un singur cititor, RL, 1992, 39; Eugen Simion, Calea spirituală, L, 1993, 4; Radu Voinescu, „Vântul sau țipătul altuia”, RL, 1993, 15
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
săi. Debutează în 1865 la revista „Aurora română” din Pesta, scriind apoi la „Familia”, ca și Mihai Eminescu, căruia i-a fost prieten și cicerone la trecerea prin Sibiu. Va colabora și la publicațiile de dincolo de Carpați („Albina Pindului”, „Traian”, „Columna lui Traian”, „Revista literară și științifică” ș.a.). O energie deosebită cheltuiește în redacția a două periodice: ziarul „Orientul latin”, editat în 1874 la Brașov de Aron Densușianu (unde semna și cu pseudonimele Narcis și Nouraș), și „Albina Carpaților”, revistă scoasă
LAPEDATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287746_a_289075]
-
scris în colaborare cu P. Dinescu. Mai e prezent în „Flacăra”, „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Analele Universității București”, „Steaua”, „Manuscriptum”, „Amfiteatru” ș.a. În 1985-1986 colaborează la revista „Candela” din Suedia, iar între 1982 și 1986 editează în Finlanda publicația „Columna”, tot aici fiind distins cu o medalie pentru promovarea culturii finlandeze. Lucrările lui S. au o strânsă legătură cu activitatea de la catedră. Anii petrecuți la Paris sunt valorificați și în vederea documentării pentru teza de doctorat, o monografie exhaustivă despre viața
STAVARUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289889_a_291218]
-
să o evoc, totuși pentru a constata răspândirea manierei de a alcătui „cronici incizate”) vezi, între alții: Gr. G. Tocilescu, Viața lui Preda, Radu, și Stroe Buzescu, în „Foaia Societății Românismul”, I. 1870, P. 410; Al. I. Odobescu, Stănești, în „Columna lui Traian”, III, 1873, p. 207-208; V. Brătulescu, Piatra de mormânt a lui Stroe Buzescu de la biserica din Stănești, Vâlcea, în „Studii teologice”, seria a II-a, IV, 1952, p. 612, 615; A.H. Golimas, Istoriografie medievală în piatră, în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acestui dialog, a cărui definiție poate fi libertatea de spirit. Ceea ce explică și dispariția fără urmă a unor scrisori, confiscate de organele de supraveghere polițienească aflate în slujba regimului comunist. SCRIERI: Mihail Sadoveanu. Teme fundamentale, București, 1976; Pelerini români la Columna lui Traian, București, 1979; Conversații critice, Cluj-Napoca, 1980; Anotimpurile criticii, București, 1983; Monahul de la Rohia răspunde la 365 de întrebări incomode adresate de Zaharia Sângeorzan, București, 1992; ed. 2, București, 1998. Ediții: Zaharia Stancu interpretat de..., introd. edit., București, 1972
SANGEORZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289470_a_290799]
-
AFT, 1976, 7; Valeriu Cristea, Un „realism al primordialului”?, RL, 1976, 36; Al. Săndulescu, „Mihail Sadoveanu. Teme fundamentale”, RITL, 1977, 3; Vlad, Lectura, 124-128; Iorgulescu, Scriitori, 343-345; Ulici, Prima verba, II, 219-221; Ungheanu, Lecturi, 228-232; Adrian Popescu, „Pelerini români la Columna lui Traian”, ST, 1979, 12; Dan C. Mihăilescu, „Conversații critice”, LCF, 1980, 21; Florin Faifer, Un critic paradoxal, CRC, 1980, 23; Melania Livadă, „Conversații critice”, RL, 1980, 37; Băileșteanu, Refracții, 49-51; Piru, Debuturi, 29-32; Mircea Popa, Critica la zi și
SANGEORZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289470_a_290799]
-
în iunie 1871, pe Câmpul Cotrocenilor. Participă, de asemenea, la pregătirea serbărilor de la Putna, din august 1871. În 1873 e ales secretarul Societății Didactice și intră redactor la „Ghimpele”. Publică versuri, articole și piese de teatru în „Albina Pindului”, „Viitorul”, „Columna lui Traian”, „Tranzacțiuni literare și științifice”, „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică”, „Foaia Societății «Românismul»”, „România liberă”, „Românul”, „Seara”. A semnat și Vintilă Stroie sau Niță Vintilă Stroie. În 1876 putea fi întâlnit la Junimea. Moare la treizeci și cinci de ani
SCURTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
, Eugen (13.IX.1916, Brăila - 10.VIII.1968, București), eseist și traducător. Este fiul Mariei (n. Demetrescu) și al lui Henri Schiller, medic. Frecventează cursurile Liceului „Nicolae Bălcescu” din Brăila (1930-1934). Scrie la gazetele locale „Columna lui Traian” (1931), „Premergătorul” (1932-1933) și „Tribuna” (1934), probabil că, sub pseudonim, se află între redactorii revistei „Stilet” (1933). Student la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, secția estetică filosofică (1934-1938), urmează, în paralel, cursurile Facultății de
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
poezia Prometeu, iar editorial cu placheta Florile norocului, apărută în 1970. Mai colaborează la „Luceafărul”, „Săptămâna”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Orizont”, „Ramuri”, „Steaua”, „Transilvania”, „România literară”, „Tribuna” ș.a. Două sunt orientările poeziei lui Ș. din volumele Florile norocului, Legenda umanității (1978), Columnele neamului (1982), Triumful vieții (1985) și Doina României (1989), reunite în ediția definitivă Metafizica dorului (2000): lirica de idei, prezentă îndeosebi în Legenda umanității, și lirica de inspirație folclorică, diseminată în toate cărțile. Cea dintâi e apreciată de Al. A
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
imnic teme și motive din cultura universală și din folclorul românesc. Artele poetice pe care le-a scris mărturisesc că ipostaza râvnită a fost aceea de Apollo al Transilvaniei, cântăreț care să celebreze dorul, visul, doina, codrul, cetatea, lumina, izvorul, columna, steaua și grădina de rai, invocate, bunăoară, în Carmen Transilvaniae, poem dedicat lui Ioan Alexandru. Poetul este un tradiționalist, prin sursele de inspirație, prin predilecția pentru lexicul arhaic, regional. Asimilează doina (Doina Iancului, Doina doinei, Doina graiului românesc, Doina timpului
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
Ș. realizează și altă lucrare de un mare profesionalism: Poezia română clasică (De la Dosoftei la Octavian Goga) (I-III, 1970, în colaborare cu Al. Piru). SCRIERI: Florile norocului, București, 1970; Legenda umanității, pref. Al. Philippide, postfață Mihai Beniuc, București, 1978; Columnele neamului, București, 1982; Triumful vieții, București, 1985; Doina României, București, 1989; Metafizica dorului, pref. Al. A. Philippide, cu scrisori inedite de Petru Caraman, București, 2000. Ediții, antologii: Flori alese din poezia populară. Antologia poeziei lirice, pref. Mihai Pop, București, 1960
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]