10,052 matches
-
Crișan Andreescu Vicepremierul Liviu Dragnea a comis, duminică, o gafă de zile mari la Comandamentul de urgență convocat la Guvern. Pe vicepremierul Liviu Dragnea se pare că l-a luat valul, duminică seara. În momentul în care Remus Pricopie a ajuns la Ministerul Educației, Liviu Dragnea i-a cerut acestuia să-i raporteze care este
GAFĂ. Liviu Dragnea a vrut să închidă şcolile în plină vacanţă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77497_a_78822]
-
Caesar): "Iubesc trădarea, dar urăsc pe trădători." O frază mult mai încurcată decât ne imaginăm la simpla lectură. Ea mobilizează o întreagă retorică a necesității și acțiunii, a oportunității și obligației. La noi, trădarea se face în numele unor presupuse înalte comandamente etice ori de supraviețuire, dar actorii ei sunt blamați pentru micime morală și lașitate. Din acest motiv, ne grăbim să ne acuzăm unii pe alții, frustrați doar că împrejurările nu ne permit să rostim mai devreme faimoasele cuvinte "Și tu
De ce și pe cine trădăm? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7749_a_9074]
-
ultimele zece zile, o creștere neobișnuit de mare a acestor zboruri. "În ultima săptămână, NORAD a identificat vizual avioane rusești care operau în și în jurul zonelor de identificare și apărare americane", a declarat maiorul Beth Smith, purtătoare de cuvânt pentru Comandamentul Nordic American și Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațiala (NORAD), citat de Mediafax. Smith a subliniat că zborurile rusești și-au intensificat activitatea dar a minimalizat amenințarea, afirmând că acestea sunt misiuni și exerciții de antrenament obișnuite. Numeroasele zboruri ale bombardierelor
Bombardiere strategice rusești, în spațiul aerian al SUA by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82142_a_83467]
-
creștere neobișnuit de mare a acestor zboruri. "În ultima săptămână, NORAD a identificat vizual avioane rusești care operau în și în jurul zonelor de identificare și apărare americane", a declarat maiorul Beth Smith, purtătoare de cuvânt pentru Comandamentul Nordic American și Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațiala (NORAD), citat de Mediafax. Smith a subliniat că zborurile rusești și-au intensificat activitatea dar a minimalizat amenințarea, afirmând că acestea sunt misiuni și exerciții de antrenament obișnuite. Numeroasele zboruri ale bombardierelor rusești Tu-95 au determinat
Bombardiere strategice rusești, în spațiul aerian al SUA by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82142_a_83467]
-
Iordachescu Ionut Crucișătorul american USS Vella Gulf, dotat cu rachete de croazieră, a intrat joi în apele Mării Negre pentru a "asigura securitatea și stabilitatea în regiune", a anunțat Comandamentul Flotei a VI-a americane într-un comunicat preluat de RIA Novosti. "Misiunea crucișătorului constă în a îmbunătăți cooperarea operațională pentru îndeplinirea unor obiective comune și în a demonstra angajamentul SUA privind întărirea securității colective a aliaților NATO și a
Crucișătorul american USS Vell Gulf intră din nou în Marea Neagră by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82162_a_83487]
-
abia părăsin-du-l pe cel al "socialismului", ne-am fi strămutat peste noapte. în realitate, ne aflăm, consideră autorul, nu fără o dreptate măcar parțială, în faza celei de-a treia dictaturi comuniste postbelice: ""Una moale, evident, acordată, vezi Doamne, la comandamentele europene ale începutului de mileniu, dictatura soft (cum recent mă amuzam - bilingv - s-o botez), în fapt, dramă a unei țări neieșite încă din buimăceala postdecembristă, girată însă copios electoral de o populație care, la urma urmei, și-o merită
Un observator solitar Un observator solitar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9680_a_11005]
-
din punct de vedere moral și ale unei scriituri rizomatice, cvasi-biologice, senzoriale și afective, în acord cu complexitatea vieții. Scrierile lui M. H. Simionescu sunt, în fine, dovezi ale modului în care sistemul îndrumării de partid, al cenzurii și al comandamentelor ideologice poate fi ros de la rădăcină din perspectiva literarității rizomatice.
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
credeți? Ce e aceea dezonoare? De unde vine acest cuvânt? El a fost născocit tot de oameni, mai ales de cei care, acoperindu-și faptele cu artificii și banalități, au declarat că tot ce fac ei, inclusiv crimele, sunt porunci ale comandamentului onoarei. Sunt legi nescrise ale acestui pământ pe care vrem, nu vrem, trebuie să le respectăm. Ei bine, eu nu vreau să mă supun unor astfel de legi, care mă pot conduce la schilodirea sufletului și a trupului. Și dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
singura vinovată era ea. Va trebui să găsească, cu toate riscurile ce se vor ivi, o soluție care să-i însorească sufletul înnegurat. Pentru ea fericirea copilului său era ca un crez, o rugăciune, o poruncă a celor mai adânci comandamente ale forului său intim. Nopți la rând și zile întregi, mergând către școală, venind către casă, privindu-și odorul, frământa gânduri, țesea idei, care de care mai năstrușnice, toate tinzând către acel țel ce trebuia atins, aducerea tatălui lângă copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
și cred că se cade ca voi toți să fiți alături de mine. O să vedeți, va fi minunat!... Alex și Ina aveau acum, mai mult decât oricând, deplina convingere că nu puteau schimba ordinea lucrurilor, acestea erau probabil orânduite de alte comandamente. Oare ce legi neștiute ne guvernează!? se întrebau ei. * Deși Mihăiță le spusese alor lui că nu e nevoie să-l însoțească la conservator, că prezența lor i-ar spori emoțiile fiindcă oricum, el este cel care va apărea în fața
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
sunt raportate la subiectul acestei voințe preponderente ca la centrul lor comun, la o personalitate juridică. Această personalitate constituie o ființă care nu se confundă cu personalitatea fizică și care posedă o existență sui generis, invizibilă, dar reală, ca și comandamentele care emană de la ea: ea constituie statul”. Statul este deci organul dreptului, e centrul și subiectul pozitiv. Noțiunea statului rezultă astfel din chiar examenul posibilității dreptului. Ar fi foarte greu de conceput un Stat nepozitiv, subliniază Mircea Djuvara În exegeza
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
subiectivate, adică sunt raportate ca la un centru comun, la subiectul acestei voințe predominante. Acest subiect, neputând fi identificat cu o persoană fizică dată, constituie În mod necesar o ființă sui generis, invizibilă și totuși reală, la fel de reală ca și comandamentele pe care le emană. Acest subiect este, Într-un cuvânt, Statul. Noțiunea de Stat decurge astfel dintr-o analiză - chiar dacă sumară - din caracterul pozitiv al dreptului, fiind dat atunci când acest caracter pozitiv devine, la un anumit moment dar al evoluției
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În cele din urmă, la dreptul natural sau, după cum se exprimă legiuitorul, la „principiile generale de drept”. Un caracter foarte important și esențial al normelor juridice e imperativitatea. Nu ne putem Închipui o normă care să nu aibă caracter imperativ. Comandamentul pozitiv, nau negativ, e un element integrant al conceptului de drept, fiindcă acesta, după cum am văzut, pune Întotdeauna față În față două subiecte, dând unuia o facultate sau pretenție și impunând celuilalt o datorie, o obligație corespunzătoare. A impune o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
E sigur Însă că, atunci când dreptul impune o anumită atitudine, el interzice o atitudine incompatibilă cu cea dintâi, și invers. Ceea ce e important de lămurit este că dreptul nu conține numai interziceri, nu se mărginește la prohibiții, ci cuprinde și comandamente pozitive, impune a se Împlini anumite acte, după cum am remarcat când am vorbit despre raporturile dintre morală și drept, În orice caz, În drept există Întotdeauna o datorie pozitivă, datorie genetică de supunere la ordinea juridică. Aceasta poate cuprinde, de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
adică acelea care desființează sau limitează efectul normelor preexistente. Norma abrogativă nu are Înțeles În ea Însăși, ci numai Întrucât se referă la o alta, pe care ea o desființează. E ușor de observat că și normele abrogative conțin un comandament adevărat și propriu, deoarece obligă recunoașterea desființării În anumite Împrejurări a unei norme preceptive sau prohibitive (În toate efectele sale sau numai parțial); de aceea, Întotdeauna ușor pot fi transformate Într-una din aceste norme. Deci această categorie Își Însușește
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
contractului (cfr. În special art. 1123), interzice uneia din părți de a renunța la contract din propria sa voință. Tot astfel, permisiunea juridică de a nu plăti datoriile rezultate din jocul de noroc (cfr. art. 1102 din Cod. civ.), presupune comandamentul general de respecta pactele; unde acesta ar lipsi, adică nici o normă n-ar impune această obligațiune, permisiunea de mai sus ar fi de prisos și chiar nici nu s-ar putea Înțelege. E vorba, deci, de negări sau abrogări parțiale
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
raporturi, și privilegia sau constitutiones personales (quae personam non egrediuntur), care privesc persoane, lucruri sau raporturi determinate În mod individual. Și În aceste cazuri, atât În timpul, cât și În celălalt gen, dacă Întâlnim o permisie, ea e Întotdeauna În raport cu un comandament sau cu o interzicere anterioară și mai generală; afirmarea permisiei nu e niciodată de sine stătătoare, ci are Înțeles din punct de vedere juridic numai atunci când limitează sau definește Într-un mod oarecare, printr-o excepție determinată, o obligație, un
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sau cu o interzicere anterioară și mai generală; afirmarea permisiei nu e niciodată de sine stătătoare, ci are Înțeles din punct de vedere juridic numai atunci când limitează sau definește Într-un mod oarecare, printr-o excepție determinată, o obligație, un comandament sau o interzicere preexistentă. În concluzie, putem afirma din nou că, caracterul imperativ este, În chip mijlocit sau nemijlocit, propriu tuturor normelor juridice. Să amintim, În sfârșit, o altă distincție care se face după un criteriu divers, Între normele juridice
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
caz. Filosoful observă cu profunzime: Adevărul este, În schimb, că izvorul nesecat al Dreptului e constituit de natura lucrurilor, așa cum poate fi apreciată de Rațiune”. C. Imperativitatea. Nu ne putem imagina o normă care să nu aibă caracter imperativ. Deci: Comandamentul pozitiv ori negativ este un element integrant al conceptului de Drept. Astfel, a impune o datorie (obligație) Înseamnă a ordona. În Drept, nu există modul indicativ, iar când este folosit În Coduri, are un Înțeles imperativ. Toate formulele atenuate de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cere de la debitor Îndeplinirea obligației luate”. Sunt negări sau abrogări parțiale ale unui imperativ juridic. De asemenea, când se consideră special așa-numitul „drept excepțional”: când limitează sau definește Într-un mod oarecare, printr-o excepție determinată, o obligație, un comandament sau o interzicere preexistentă. După un criteriu diferit, se face distincția dintre: 1. Norme taxative (de drept strict sau jus cogens) sunt acele norme care comandă independent de voința părților, astfel Încât nu este licit a deroga de la ele, fie În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
facultate nu există decât În relație cu o normă; iar norma, la rândul ei, nu e decât o delimitare a facultăților. Astfel se Înlătură contradicția aparentă, prin care Dreptul, sub aspectul său imediat, se prezintă ca o impunere, ca un comandament, În timp ce În efectul său intrinsec, reprezintă o garanție a libertății. Cel dintâi e momentul obiectiv, al doilea e momentul subiectiv. Dar amândouă aceste momente se unesc În realitate și formează un singur lucru. După toate aceste considerațiuni, putem defini și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
decât să-i scadă, numărul funcțiilor sale”, teoriile negativiste neglijând un element de o importanță capitală, „anume că dreptul individual de libertate poate și trebuie să se formeze ca factor determinant În structura Statului. Legea, rațional concepută, nu este un comandament arbitrar, emanând de la cineva care deține o putere absolută, ci este expresia egalei libertăți a tuturor celor care aparțin aceleiași ordini juridice și care, În consecință, sunt capabili de a o respecta, tocmai pentru că ea este «registrul voințelor Înseși ale
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
adevărat, dă forma și caracterul propriu al Statului. „Toți indivizii unui Stat sunt uniți, legați de o serie de drepturi și datorii reciproce, determinate de o putere supremă unitară, care e tocmai subiectul ordinii juridice”. Dacă Dreptul implică Întotdeauna un comandament, se pune Întrebarea: cine e cel care comandă? Și cine exercită coercițiunea (constrângerea)? Se răspunde: Statul este acela care Îndeplinește aceste funcții, fiind subiectul ordinii juridice. De la el, emană normele juridice, deoarece el reprezintă puterea supremă, adică e Înzestrat cu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
întrecându-le ca număr chiar și pe cele ale marelui pictor. * Întorcându-se într-o seară de la serviciu, văzu lumină în toată casa părinților Inei. Ezită un timp dacă să intre sau nu, dar ceva inexplicabil, o pornire dintr-un comandament interior, o îndemnă totuși să bată la ușă. Îi ieși în întâmpinare tatăl Inei, care o invită cu o politețe reținută să treacă peste prag. De cum intră, Olga roti ochii în căutarea prietenei sale, dar cum aceasta se vădi a
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
scrisoarea era neterminată. Era posibil ca ea să se fi gândit și la alte lucruri pe care ar fi vrut să le scrie, dar le punea grijulie, cu bună știință în tainițe numai de ea știute. Cine știe din pricina căror comandamente nu găsise calea de a-și duce gândurile până la capăt!? Nu reușea cu nici un chip să-și mărturisească fărădelegea ce o săvârșise. Bătea la ușa ei o teamă surdă care închidea toate zăvoarele, ba chiar mai punea un lacăt în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]