719 matches
-
este o carte polemică despre destinul tragic al poetului; un adevărat roman prin tensiunea ideatică și stilistică. Criticul se înarmează cu sabia dreptății și săvârșește un adevărat act justițiar. În mod normal, cartea ar trebui să stârnească spiritele; altfel spus, comandoului antieminescian, e nevoie să i se opună o campanie a adevărului. Deocamdată, însă, din păcate, Theodor Codreanu e lăsat să facă figură singulară, e drept cu o rară vehemență luptătoare. Începutul s-a produs încă din Modelul ontologic eminescian unde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ale lumii, au văzut fotografii foarte rare ce prezintă o colecție de incidente cu adevărat remarcabile. Scriitorul le-a vorbit elevilor despre Atlantida - imperiul pierdut. Atlantida a fost descoperită! Acum 12 000 de ani, uriașa flotă și armatele sale - incluzând comandouri de amazoane stăpâneau Mediterana, Atlanticul și părți din Europa și Africa, precum și din cele două Americi. Fortărețe colosale, arme misterioase, o artă unică în istorie, un imperiu bazat pe comerț și putere maritimă - iată amintirile lăsate de războinicii albi de pe
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Manuela CHIŞLARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93141]
-
alte vagoane erau și morți... Era o echipă de băieți, tot În haine vărgate - noi Încă n-aveam haine vărgate, dar prima dată la ei am văzut haine vărgate -, care, am aflat după aceea, se numea Sonder Kommando, deci un comando special. Ne ajutau să coborâm din tren - n-aveau voie să vorbească cu noi, dar, printre dinți, șopteau un cuvânt: Alesghezum, adică „Toată lumea-i sănătoasă”. Nu știam ce Înseamnă, dar am aflat după aceea. Ce am văzut atunci și mi-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ta, locul tău de dormit... Era de „5 stele”! Și era normal să ni le dea, pentru că trebuia să lucrăm. Ne-am luat imediat locurile În primire și deja a doua zi a Început activitatea. Eu am ajuns Într-un comando, un grup de lucru format din 10 inși care descărcam vagoane. Să știți că acest șantier enorm... Atrebuiau construite căi ferate, pentru că materialele de construcție trebuiau aduse. După aceea, la descărcare, am fost duși la făcut șine, căi ferate. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Birkenau, știam franceza foarte bine și era un kapo francez care zice: „Uite, intră repede În oricare transport care duce la muncă, că aici slăbești și o să intri la crematoriu, și o să te gazeze”. Am intrat, pe stânga, Într-un comando, la lucru, dar m-au arestat. A doua zi am intrat În altul, ne-au dat ceva de mâncare, rece, și ne-au dus la Mauthausen. La Mauthausen ne-au băgat În niște barăci, dar n-am stat mult, numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
După aceea continuam munca și la ora cinci ne Încolonam. În echipa noastră erau 200 de deținuți. Când ieșeam pe poarta lagărului comandantul SS ne număra, când intram - ne număra. Deci, era exclus ca cineva să lipsească. Și În fruntea comandoului, că așa i se spunea, comandoul numărul 200, era un kapo, un șef care conducea grupa și făcea ce voia. Nu-i plăcea de cineva, Îl omora În bătaie, nu era nici o problemă - numai să aducă la numărat cadavrul, să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ora cinci ne Încolonam. În echipa noastră erau 200 de deținuți. Când ieșeam pe poarta lagărului comandantul SS ne număra, când intram - ne număra. Deci, era exclus ca cineva să lipsească. Și În fruntea comandoului, că așa i se spunea, comandoul numărul 200, era un kapo, un șef care conducea grupa și făcea ce voia. Nu-i plăcea de cineva, Îl omora În bătaie, nu era nici o problemă - numai să aducă la numărat cadavrul, să se vadă că nu a fugit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am fost predați nemților, care ne-au pus În tren și, cu o viteză destul de mare, ne-au dus până În Bavaria, la vreo sută de kilometri de granița elvețiană, Într-un lagăr recent Înființat. Aparținea de Dachau și era un comando mare, că era centrul câtorva lagăre dintr-astea, cum era și Turkheim, unde am ajuns pe 2 noiembrie. Acolo ce făceați? Erați singur, fără nici un apropiat, fără neamuri... Nu eram cu familia, eram cu prieteni, cu foști colegi de școală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ne venea să credem; era un fel de secret de lagăr, că nu se spunea exact ce se Întâmplă. Probabil că dumneavoastră ați citit literatură de specialitate, de lagăr, și ați văzut că și acele Sonder Kommando formate din evrei, comandouri speciale care ajutau la descătușarea morților... Asta era o caracteristică a celor gazați, că Încercau să scape - gazele urcau de jos, mai sus, mai sus, și interesant e că cei mai tineri din aceste grupuri gazate erau easupra, iar bătrânii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
acele calorii cu care fuseseră obișnuiți, se duceau foarte repede. Ajungând la Auschwitz, unde am stat trei săptămâni, am fost duși În grup la Buchenwald. Acolo am stat, iarăși, destul de puțin, deoarece am fost repartizați În niște grupuri de muncă, comandouri de muncă, cum se chemau: eu am fost la Magdeburg, unde era o fabrică mare de benzină sintetică pentru mașinăria de război nazistă - se făcea din cărbune brun. A fost o treabă extraordinară... În iunie ’44 am sosit În lagăr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Auschwitz, a fost tatuată. Eu n-am fost tatuat pentru că am stat doar trei săptămâni. În aceste barăci, În care erau totuși niște condiții mai bune decât la Auschwitz sau În lagărul cel mic, lagăr din corturi, de unde plecau aceste comandouri de lucru. În februarie ’45, când am ajuns la Magdeburg, numărul nostru era foarte-foarte scăzut: mulți au murit, alții au fost duși În alte lagăre, pe noi ne-au dus Înapoi pentru că nu mai era nevoie de forță de muncă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Buchenwald? - Aveam 17 ani. La sosire ne-au băgat În niște corturi uriașe, fiindcă În barăci nu mai erau locuri. În ’44 lagărul era foarte aglomerat - dormeam pe pământ, și asta timp de vreo două săptămâni. Buchenwald avea foarte multe comandouri, adică lagăre de muncă alăturate Buchenwaldului care țineau de „lagărul-mamă”. Eu și tata am ajuns la Magdeburg - oraș renumit pentru emisferele din Magdeburg (se Învăța pe vremuri, nu știu dacă și acum, la fizică). Iar aici era o fabrică uriașă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a furat pur și simplu pâinea tatălui. Și invers, am văzut cazuri când tatăl a dat din sărăcăcioasa lui pâine fiului. După cum era fiecare... - Ce s-a Întâmplat după ce ați rămas singur? - În septembrie m-au Încolonat Într-un alt comando de muncă. Am observat că majoritatea sunt tineri. Iarăși, ulterior m-am dumirit despre ce era vorba - era un comando bun, cum se spunea. Adică fără maltratări, fără bătăi, era un singur kapo, munca era În hală, nu afară... Era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fiului. După cum era fiecare... - Ce s-a Întâmplat după ce ați rămas singur? - În septembrie m-au Încolonat Într-un alt comando de muncă. Am observat că majoritatea sunt tineri. Iarăși, ulterior m-am dumirit despre ce era vorba - era un comando bun, cum se spunea. Adică fără maltratări, fără bătăi, era un singur kapo, munca era În hală, nu afară... Era un comando relativ bun și atunci au grămădit mai mulți tineri. Așa am ajuns la al doilea loc de muncă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
muncă. Am observat că majoritatea sunt tineri. Iarăși, ulterior m-am dumirit despre ce era vorba - era un comando bun, cum se spunea. Adică fără maltratări, fără bătăi, era un singur kapo, munca era În hală, nu afară... Era un comando relativ bun și atunci au grămădit mai mulți tineri. Așa am ajuns la al doilea loc de muncă din lagăr, la Niederovschel. Aici se constituiau aripi de avioane. Din primul moment am văzut că e un loc mai special, ne-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
10.000 de oameni. Era oare posibil să nu simți mirosul puternic și pătrunzător emanat din crematorii? E ușor de Înțeles că cei mai mulți au căutat să scape din Birkenau cât de iute s-a putut. Zilnic aproape s-au format comandouri de muncă, la care s-a Îmbulzit lumea... Legat de starea din Birkenau, mai e ceva important de remarcat. În toate lagărele, deci și În Birkenau, nemții au introdus o formă de autoadministrare prin numirea unor deținuți În funcții. Astfel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
bucățică de hârtie cât am putut de mult. În scurt timp Însă, a trebuit să mă despart de ea... Cu prima ocazie după gazarea și arderea fratelui meu, am căutat să plec din Auschwitz-Birkenau și m-am prezentat la un comando de muncă, oriunde, numai să scap din acest loc plin de suferințe și amintiri Îngrozitoare. Am fost admis și, Înainte de transport, conform obiceiului, eram duși la baie. Ne-am dezbrăcat, veșmintele le-am lăsat În vestiar. Hainele scoase de pe noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
spun că sunt strungar, dacă În viața mea poate o dată am văzut un strung? Dacă o să fiu pus să strunjesc o bucată de metal, ce mă fac? Când am ajuns În fața Schreiber-ului am spus că sunt ucenic de strungar. Acest comando a fost relativ mic, În total În jur de o mie de deținuți, poate mai puțini. E vorba de o fabrică În care s-au confecționat o parte din avioanele de vânătoare Junkers: scheletul metalic, aripile din față, precum și montarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ni se distribuia câte o farfurie de supă, mai mult sau mai puțin groasă (dacă ai nimerit să primești ceva cartofi). În definitiv, și Niederorschel a fost un lagăr de muncă nazist ca toate celelalte. Însă deosebirea esențială Între acest comando de muncă ce aparținuse de Buchenwald și altele nu se datora condițiilor exterioare, privind mâncarea și regimul, create de nemți, ci de acei deținuți care aveau funcții de conducere În autoadministrarea interioară a lagărului. - Cum explicați acest lucru? - Lagărul Buchenwald
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
viață mai acceptabile - Înainte de toate, prin faptul că deținuții cu funcții nu numai că nu i-au maltratat semenii lor deținuți, dar au căutat, În măsura posibilităților, să-i ajute. În acest sens, este foarte semnificativ faptul că În acest comando de muncă, Lagerältester, adică comandantul-deținut al lagărului, a fost un oarecare Otto (i-am uitat numele de familie) din Halle, care avea deja cel puțin 6-7 ani de stagiu În diferite lagăre de concentrare. Dacă există pe pământ Înger salvator
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Se arată că tatăl meu a murit la 7 februarie 1945, la nici 45 de ani, vârstă la care, În condiții normale de viață, un bărbat este În deplină putere de muncă. Deci iarăși subliniez faptul că Buchenwald, cu toate comandourile sale de muncă, a fost un lagăr de concentrare nazist cu regimul specific al acestora. Eu nu am vrut să evidențiez că În Buchenwald a fost „mai bine”, ci faptul că În Auschwitz, sub comanda deținuților criminali, a fost de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
seama că s-a produs ceva serios, mai ales când ni s-a Împărțit câte o pâine Întreagă și alte alimente, rația pe mai multe zile. Asemenea „păcăleli” nu făceau nemții În lagărele de concentrare. Ni s-a spus că comandoul nostru se desființează și vom mărșălui spre Buchenwald. De fapt nu era de mirare, deoarece Încă de la mijlocul lunii martie s-au auzit bubuituri de tun care s-au Întețit cu fiecare zi - adică frontul se apropia de lagărul nostru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Încep să se audă zgomote, o hărmălaie de nedescris: deschideau vagoanele și erau țipete, dar țipete infernale - „Heraus, heraus, heraus”, adică „Afară, afară”, ne trăgeau de mâini, ne trânteau, era ceva... Cine făcea acest zgomot? Era așa-zisul grup de comando, În haine vărgate, tot deținuți - era denumit „Canada”. Asta am aflat ulterior. Destul de vânjoși, tineri, ne scoteau din vagoane cu ce aveai pe tine - fără bagaj. Era o hărmălaie că pierdeai orice orientare. Erau și nemți, militari, Îmbrăcați, dar ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
putea supraviețui și În felul ăsta detestabil? - Să furi? Foarte rar. Probabil că În Dachau era chestia asta. Dacă ar fi fost un caz din ăsta la Buchenwald, conducerea ilegală a două zi Îl mutau la mama dracului, Într-un comando, nu știu unde, la capătul lumii, adică În alt lagăr. Așa posibilități avea conducerea asta ilegală, Încât putea să-l sustragă pe un om de la o deplasare, de la un comando prost, să-l rețină și să schimbe fișa numelui, tot, și Îl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
conducerea ilegală a două zi Îl mutau la mama dracului, Într-un comando, nu știu unde, la capătul lumii, adică În alt lagăr. Așa posibilități avea conducerea asta ilegală, Încât putea să-l sustragă pe un om de la o deplasare, de la un comando prost, să-l rețină și să schimbe fișa numelui, tot, și Îl băga În alt bloc sau În altă parte și Îl trimitea unde știau că e bine. - Asta nu Însemna că se puteau face și abuzuri? - Astea se Întâmplau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]