3,298 matches
-
pe care le putea înțepa cu lovituri scurte, căci n-avea răgazul să lanseze la distanță. Nici vîslașii nu stăteau cu mîinile-n sîn, deși erau scutiți acum de munca lor obișnuită; principala lor îndatorire era să zbiere. Ă în lături, comandorule! răcnea un marinar către un dromader colosal, care se ridicase fără veste la suprafață, amenințînd să ne răstoarne. Ă Jos coada, mă, ăla! urla un alt matelot către o altă balenă, care părea să-și facă vînt, liniștită, cu evantaiul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în clipa asta lucrurile de pe fața ta necunoscută, de pe cealaltă față a ta, o, Soare! Privindu-și apoi sextantul și manevrîndu-i numeroasele piese cabalistice, căzu iar pe gînduri și spuse în șoaptă: Ă Jucărie neghioabă! Distracție copilăroasă a trufașilor amirali, comandori și căpitani - oamenii se mîndresc cu tine, lăudîndu-și inteligența și puterea; dar ce poți face tu oare altceva decît să indici punctul jalnic în care se nimerește să te afli tu însuți pe această planetă întinsă, împreună cu mîna care te
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Popescu Tudor, Ioan Dumitrescu; Vă rog să aclamați cu mine pe noi membri: Doamnele Maria Georgescu, Zefira Col. Voiculescu, Lelia Popescu, Alexandrina Mincu, Ana Vasilescu Karpen, Lucreția Amiral Irimescu, Maria D. Soare, Maria G-ral Anastasiu, Eugenia Orghidan, Ana Lahovary, Venera Comandor Darian. Domnul Prof. Savin, Domnul Vasilescu Valjean cărora le urăm izbândă pentru propășirea și mai departe a Societății Ortodoxe. Secția Fostelor eleve ale școalelor Societății Ortodoxe merită o deosebită atențiune căci ele reprezintă viitorul. Societatea Ortodoxă se va rezema pe
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
BĂLĂCESCU, Lucia Dem. (22.I.1895, București - 5.XI.1979, București), prozatoare. Fiică a comandorului Petre Demetriade, B. s-a bucurat de o educație îngrijită. A studiat la Școala de Belle Arte din București și, în particular, cu Gh. Petrașcu și cu Eustațiu Stoenescu, desăvârșindu-și studiile în Elveția și în Franța. La Paris frecventează
BALACESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285559_a_286888]
-
la „Luceafărul”, unde debutează cu versuri în 1972, la „România literară”, „Steaua”, „Tomis” ș.a. I s-au acordat Premiul Asociației Scriitorilor din București (1979, 1984), Premiul Uniunii Scriitorilor (1983, 1992) și Ordinul Al Merito por Servicios Distinguidos în grad de comandor (1987, Republica Peru). Poet manierist, fascinat de civilizația barocului, C. își conturează, încă din volumul de debut, Poezii (1977), un univers livresc, dominat de figurile lui Don Quijote, Pitagora, Tales și Brâncuși. Într-o lume artificială, stilizată de o imaginație estetă
CANTUNIARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]
-
La sosire, familia regală a fost întâmpinată de către primarul Măcinului, domnul V. Constantinescu, și de către prefectul județului Tulcea, domnul Petre Sfetescu. Familia regală era însoțită de către domnii: Ion Lahovary, ministrul Agriculturii și Domeniilor, generalul Mavrocordat, mareșalul Curții Majestății Sale Regelui, comandorul Spiropol, inginerul Râmniceanu, inginerul Ștefănescu, directorul Navigației Fluviale Române, și doamnele Bengescu și Poienaru, doamne de onoare ale Majestății Sale Regina. La Isaccea familia regală a fost întâmpinată de către domnii "subprefect Alexandrescu, primar Cardaș, primarii de prin împrejurimi, cu eșarfele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
unde au vizitat băile de mare"3073. În dimineața zilei de 7 mai 1911 regele Carol I a vizitat Școala de Marină și spitalul comunal din Constanța. După aceea, regele a inspectat flota maritimă de război fiind "întâmpinat de domnul comandor Negru cu toți ofițerii de marină"3074. În dimineața zilei de duminică, 8 mai 1911, regele Carol I "a asistat la slujba religioasă oficiată la catedrala"3075 ortodoxă din Constanța. După slujbă, în după-amiaza aceleiași zile, familia regală a plecat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Horărît să-și ducă planurile la bun sfîrșit și deținînd belșugul de arginți ca s-o poată face după pofta inimii, Salvador Jausá și-a trimis arhitecții trei luni la New York, pentru a studia structurile delirante Înălțate ca locuințe pentru comandorul Vandervilt, pentru familia lui John Jacob Astor, Andrew Carnagie și restul celor cincizeci de familii de aur. Le-a dat instrucțiuni să asimileze stilul și tehnicile atelierului de arhitectură Stanford, White & McKim și i-a avertizat să nu se deranjeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Scoțian al Ierusalimului Ceresc, Venerabil Mare Maestru al Tuturor Lojilor ad vitam, Cavaler Prusian și Patriarh Noahit, Cavaler al Securii Regale sau Prinț al Libanului, Prinț al Tabernacolului, Cavaler al Șarpelui de Aramă, Prinț al Milei sau al Grației, Mare Comandor al Templului, Cavaler al Soarelui sau Prinț Adept, Cavaler al Sfântului Andrei de Scoția sau Mare Maestru al Luminii, Cavaler Mare-Ales Kadosh și Cavaler al Pajurei Albe și Negre. (Înalte grade ale Masoneriei de Rit Scoțian Antic și Acceptat) Străbăturăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
totul, să vedem... Poftim, Istoria universală a metalelor. Intră și chinezii aici?” „Bineînțeles că și ei”. „Atunci «universală». Nu-i un truc publicitar, e adevărul. Ba chiar Miraculoasa aventură a metalelor.” Chiar În momentul acela, doamna Grazia Îl anunță pe comandorul De Gubernatis. Domnul Garamond ezită un moment, mă privi dubitativ, Belbo Îi făcu un semn ca pentru a-i spune că poate avea Încredere. Garamond ordonă ca oaspetele să fie introdus și-i ieși În Întâmpinare. De Gubernatis purta un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și-i ieși În Întâmpinare. De Gubernatis purta un costum la două rânduri, avea o insignă În formă de poză la butonieră, un stilou la buzunarul de sus, un cotidian Îndoit În buzunarul hainei, o servietă sub braț. „Scumpe domnule comandor, luați loc, iubitul meu prieten De Ambrosiis mi-a vorbit de domnia voastră, om cu o viață Întreagă pusă În serviciul statului. Și cu o vână poetică secretă, nu-i așa? Haide, arătați-ne și nouă comoara aceasta pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
mult, onorați de a vă avea printre autorii noștri. Ați văzut ce-au scris jurnalele despre ultimul dumneavoastră poem epic. Elogii de premiul Nobel. Din păcate, sunteți În avans față de epocă. Cu greu am putut vinde trei mii de exemplare...” Comandorul De Gubernatis devenise palid: trei mii de exemplare rămâneau pentru el un obiectiv la care nu spera. „N-au acoperit cheltuielile de producție. Duceți-vă și vedeți dincolo de ușa aceea cu geam câți oameni am În redacție. Astăzi, ca să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de aceea... Uneori ne simțim umiliți să practicăm profesia asta. Dacă n-ar exista și vocația... Dar să revenim la dumneavoastră. Ne-am spus totul, vă voi scrie, să zicem peste o lună. Textul dumneavoastră rămâne aici, pe mâini bune”. Comandorul De Gubernatis ieșise fără un cuvânt. Pusese piciorul În oficina gloriei. 39 Cavaler al Planisferelor, Prinț al Zodiacului, Sublim Filosof Hermetic, Suprem Comandor al Astrelor, Sublim Pontif al lui Isis, Prinț al Colinei Sacre, Filosof din Samotrake, Titan al Caucazului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
spus totul, vă voi scrie, să zicem peste o lună. Textul dumneavoastră rămâne aici, pe mâini bune”. Comandorul De Gubernatis ieșise fără un cuvânt. Pusese piciorul În oficina gloriei. 39 Cavaler al Planisferelor, Prinț al Zodiacului, Sublim Filosof Hermetic, Suprem Comandor al Astrelor, Sublim Pontif al lui Isis, Prinț al Colinei Sacre, Filosof din Samotrake, Titan al Caucazului, Copil al Lirei de Aur, Cavaler al Fenixului Adevărat, Cavaler al Sfinxului, Sublim Înțelept al Labirintului, Prinț Brahman, Păzitor Mistic al Sanctuarului, Arhitect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Însuflețiți, grăbindu-se cu toții spre un bufet dintr-un salon mare de la intrare, de la care porneau două scări interioare către etajele superioare. Am mai zărit și alte fețe ce nu-mi erau necunoscute, printre care pe Bramanti și - surpriză - pe comandorul De Gubernatis, un ASP deja exploatat de Garamond, dar poate Încă nepus În fața groaznicei posibilități de a vedea toate exemplarele capodoperei sale date la topit, pentru că ieși În Întâmpinarea șefului meu exprimându-și omagiile și recunoștința. Lui Agliè Îi prezentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
uriașă casetă acoperită cu catifea. „Eroismul lui Tintin este o sursă de inspirație pentru tinerii noștri. Am vrea ca ei să aibă curajul său. De aceea, îi decernez lui Tintin cea mai înaltă decorație, Ordinul elefantului alb, în rang de comandor. Cum aș putea să îl uit pe Milou, tovarășul său credincios, căruia i se acordă steaua Azaniei, cât despre căpitanul Haddock, marinarul nostru neînfricat, Azania este mândră să îl ridice la rangul de amiral onorific al flotei noastre, iar Academia
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
sale, toate mobilele din palat erau îngrămădite pentru a fi transportate în cala avionului. „Nu am să las ceva în urma mea. Iau totul, totul. Sunt mareșalul Azaniei”, murmura președintele-mareșal, ce ale sese în ziua fugii sale să poarte uniforma de comandor al aviației din Azania. Un vuiet ce semăna cu izbucnirea unei mări îi ajunse, brusc, la ureche, întrerupând jefuirea propriului palat. Nici o gardă nu mai veghea la porțile salonului său. Ușa masivă se dădu cu putere în lături și o
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
mai trecuse o dată prin ele înainte. Atunci rana fusese psihologică. Se afla într-un tanc, dincolo de granița libaneză, când au fost loviți de o bombă a Hezbollahului, aruncată de pe marginea drumului. Șoferul și tunarul au fost omorâți pe loc. În calitate de comandor, el ar fi trebuit să fie cel mai vulnerabil: el era cel care scotea capul afară. Dar în mod straniu tocmai asta l-a salvat. S-a lăsat înapoi în tanc, și-a văzut cei doi colegi prăbușiți și nemișcați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ureche. Mormăi oftat: - Bine, am înțeles. Da’ n-am timp acu’. A venit un client. Treci că îți dau paraii, pe la cinci. Privi absent sacoșa bătrânului. Trei pâini, o legătură de praz și o sticlă de bere din asta nouă, „Comandor Günther“, cu gâtul lung, ca un lujer de crin. - Care-i problema? încercă să zâmbească. - Dați găuri? Tânărul ridică din umeri. - O gaură la curea, preciză bătrânul. O mai strâng puțin, că e prea largă. De, mai intră și omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
în aer, peste o găină ce trăgea să scoată o râmă de sub o cioată de salcâm. Femeia de la lumânări ieși din biserică și aruncă apa dintr-o vază de flori. Un fel de vază. O sticlă de plastic de bere „Comandor Günther“, tăiată pe la mijloc. Îl văzu pe popa Băncilă urmărind cum cocoșul acela calcă găina. Se apropie de el. - Mașina asta nu prea o mai umblă părintele. Decât doar la vreun maslu, vreo împărtășanie, când la citirea stâlpilor. Chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Continuăm mâine. Și cu concluzii. Cu fir roșu Stătea la un colț al mesei, cel dinspre calorifer, al lungii mese cu fel de fel de hârtii, cutiuțe, pixuri, petice de ziare. Într-o sticlă de plastic, ciudatele peturi pentru berea „Comandor Günther “, retezată șerpuitor pe la jumătate, se ofilea un smoc de cârciumărese vișinii. În capătul celălalt al mesei, pe o bucată de ziar, rămăseseră câteva cojițe de salam, o bucată de chiflă graham. Două muște se roteau, nehotărâte, pe deasupra resturilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
român ar fi fost matematicianul Grigore Moisil și filosoful D.D. Roșca, la nivel de creiere spirituale (p. 17)!; la nivel militar, conducerea pucistă ar fi fost asigurată de generalii Ion Ioniță, Nicolae Militaru, dar un rol important a avut și comandorul Radu Nicolae; iar la nivel civil, de Virgil Măgureanu și Ion Iliescu, dar și de Vasile Patilineț (ca ambasador în Turcia). Liderii militari și cei civili ar fi pregătit, astfel, două lovituri de stat, una în 1984, alta în 1987
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și Ion Iliescu, dar și de Vasile Patilineț (ca ambasador în Turcia). Liderii militari și cei civili ar fi pregătit, astfel, două lovituri de stat, una în 1984, alta în 1987, dar amândouă au fost dejucate. În depoziția sa, fostul comandor Radu Nicolae indică varianta pucistă a triunghiului Iliescu-Militaru-Măgureanu, acuzând în special manipularea pe care aceștia au izbutit-o cu ajutorul televiziunii, unde a avut loc un spectacol de „circ și teatru”, cu „actori”, „regizori”, „scenografi”, „sforari”, „dorobanți”, fabricanți și făcători de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
al Finanțelor, iar din decembrie 2012 este din nou ministru al Economiei. Lucrările sale includ trei volume de poezie - Șamanul albastru (1994), Ochiul cel alb al reginei (2001), Iisus cu o mie de brațe (2005) -, precum și volumul de nuvele Statuia comandorului (1994), pentru care a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. La Editura Polirom a mai publicat romanul Cartea șoaptelor (2009 ; ediția a II-a, 2012), care a fost distins cu Premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române (2009), Premiul „Cartea anului 2009
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
câteva articole special dedicate operațiunilor militare din acei ani, cum ar fi cele semnate de Niculae Koslinski (1918. Episoade inedite la gurile Dunării, în "Revista de istorie militară", nr. 3/1993, pp. 11-16 și nr. 4-5/1993, pp. 54-66), de comandorul Jipa Rotaru (1918: De ce a trecut armata română Prutul?, în "Revista de istorie militară", nr. 2/1993, pp. 5-10) sau de Marin C. Stănescu (Basarabia. 1917-1918. Sfârșitul unui calvar, patru episoade în "Revista de istorie militară" din 1993). Alte două
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]