655 matches
-
Lu(ger, nu întărise, în Austria, poziția Bisericii Catolice, care nu avea nevoie de proptele, rămînînd o citadelă solidă atît prin averea mănăstirilor, cît și prin influența asupra maselor care rămînea suverană. Însă ea întețise o văpaie de spirit religios combativ, ale cărei speze le plăteau evreii, în discursuri și la mitinguri. Presa, aflată în mîinile finanței israelite, se străduia, folosind cronicile cotidiene, să denunțe activitatea partidului lui Lu(ger, făcînd un caz din cel mai mic incident. S-a produs
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sîrbești în Macedonia. Iar acest inamic era, înainte de toate, bulgarul, după cum sesizasem cîndva, în timpul sejurului meu de la Salonic. Fără îndoială, criza bosniacă trezise un iredentism adormit față de Austria, dar această anexare nu adăuga decît un element în plus la ardoarea combativă a franctirorilor sîrbi ce munceau la realizarea Marii Serbii și al căror prototip exaltat era Spalaikovici. Mai tîrziu urma să se facă și mai cunoscut, ca ministru la Petersburg în timpul războiului din 1914-1918, prin felul curajos în care îi ținea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
întîlnire a tuturor somităților din lumea întreagă, conducători de armate și de state, adunați pentru greaua sarcină de a stabili pacea. În fruntea guvernului francez se afla Clémenceau, Tigrul, pe cale să părăsească puterea definitiv, aproape octogenar, dar încă vioi și combativ, făcînd față negociatorilor țărilor aliate, deja adversare în multe probleme arzătoare. A primit noua delegație română la Conferința de pace care urma celei conduse de domnul I. Brătianu la Ministerul de Război de pe strada St. Dominique. Noua delegație era compusă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu fața-i roză luminată de niște ochi vii mișcîndu-se în spatele unor ochelari de farmacist, delegația franceză se prezenta compactă și emanînd o impresie de forță, stînd gata de luptă, cu președintele ei, Millerand, încordat și gata de atac, Barrère, combativ, Berthelot, concentrat și atent, Foch, calm și senin. Printre englezi, în spatele săltărețului Lloyd George, se înălța, deșirată, silueta nemăsurată a generalului Wilson, șeful Statului Major britanic, gentleman și soldat loial, prieten devotat al mareșalului Foch (urma să moară la scurt
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
manevrelor politice, parlamentare și de culise. Hymans, cu trăsături rafinate, păr argintiu, amintind de unele figuri enciclopediste din veacul al XVIII-lea, cu vechi state de serviciu în diplomație și la S.N., reprezentînd, cu moderația unei educații rafinate, spiritul foarte combativ al laicității de la Universitatea liberă, de a cărei activitate și dezvoltare se ocupa. Paul Emile Janson era o glorie a baroului belgian a acelui barou care acolo are o importanță, o viață proprie și un prestigiu, depășind-o pe a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
una de răspândire sud-est europeană, însă ea se particularizează prin expresivitate în baladele românești. Ca și în cazul lui Dămean, Sâla este caracterizată indirect, prin intermediul descrierii atelajului ei înspăimântător, mijlocul de locomoție, ca simbol al sferei din care vine voința combativă fiind crucial: „Cărucioara Sâliei,/ Coș mare de jidăvoaică;/ Căpățâna de la roată/ Sînt dește de jidăvoaică...”. Impresia sporită „de sinistru și de funebru” se încarcă și de sugestia atemporalității acestei apariții terifiante, știut fiind că pământul a fost mai întâi locuit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
răsfrântă unitar asupra adver¬sarilor, după cum sugerează forma reflexivă a verbului. Determinarea temporală a acțiunii războinice dă o coordonată precisă percepției dilatate a momentului. Reluarea versului Zi de vară până-n seară desfășoară în fața ochilor receptorilor o succesiune hiperbolică de perioade combative. Un alt tip de evoluție repetitivă apare în colinda Voinic căutat prin munți IV, (117): „Părinți de veste-mi prindea/ Și după el că-mi pleca:/ Cată-l părinți în vârf de munți./ ’N vârf de munți, în văi adânci
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de unii pe care i-a ajutat, atât cât putea, fiind el Însuși o persoană dizgrațiată a regimului ceaușist; interesantă și importantă este această reală catastrofă care s-a Întâmplat În lumea intelectualității românești, atât de unită și uneori chiar combativă sub un regim politic, stat ce devenise iute vulgar, brutal, polițienesc, prin cămările căruia bântuiau miasme naționalist-legionare? Cine e vinovat de această fracturare a frontului literar și nu numai de izolarea mea a lui Țepeneag, dar și de „excluderea” până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
totuși judecățile mai severe, de pildă când vorbește despre romanul Kremlin ca despre „punctul cel mai de jos al literaturii lui Cezar Petrescu” sau când consideră că în Memoriile sale E. Lovinescu e „un excelent portretist”, dar „un psiholog nul”. Combativă și febrilă, critica practicată în R.l. a deviat extrem de rar în denigrare pamfletară și a căutat să se mențină la nivelul argumentației lucide, întemeiată pe criterii pur estetice, așa cum enunța Liviu Rebreanu într-un articol: „când e vorba de opere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
țării vecine a regelui Carol I al României, precum și câteva documente secrete ale diplomației țariste privind această proiectată uniune care, bineînțeles, nu convenea deloc imperiului rus. Am inclus, de asemenea, în Addenda, articolul antidinastic Omul periculos de George Panu, foarte combativ om politic și publicist liberal radical, articol care a declanșat un destul de mare scandal în epocă, precum și extrase dintr un volum de informare generală (Annuaire de Roumanie, 1885) sau din publicații oficiale privind monumentele și străzile orașului, locuitorii lui, meseriile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mai mult vanitos decât ambițios, iar în ultimul timp al guvernării lui Lascăr Catargiu a intrigat spre a-i lua locul în fruntea partidului și a guvernului. Petre Mavrogheni era un om cult, o capacitate financiară, dar o fire puțin combativă și fără pasiune politică. Dovadă e faptul că, după căderea guvernu lui conservator, în 1876, n-a mai luat o parte prea activă la luptele politice, ceva mai mult, a primit de la guvernul Brătianu postul de ministru plenipotențiar. Dimitrie Ghica
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lui cultură juridică, Vasile Boerescu făcea impresia unui mosafir străin în lumea boierească lângă care venise să se așeze. Dacă nici numele, nici opera lui n-au rămas, este pentru că Vasile Boe rescu, deși avea cunoștințe, inteligență, talent și temperament combativ de om politic, n-avea, însă, idei. Nu se poate spune care erau convingerile și idea lurile sale politice și sociale. Boerescu a trecut de mai multe ori din tabăra li berală în cea conservatoare și înapoi, și întotdeauna spre
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mai mic. (Id., ibid.) Pagina 198 Urmează: în politică (Id., ibid., LVI, AD., nr. 11 985, 25 februarie 1923, p. 1.) Pagina 200 Informații despre Eugeniu Stătescu și alți fruntași liberali: Eugen Stătescu, ministrul Justiției, este unul dintre cei mai combativi și trece drept un om foarte veninos. Lui i se datorește epitetul „colectiviști“ dat liberalilor. Într-o zi, la Cameră, răspunzând unei interpelări, a spus că membrii partidului liberal formează o colectivitate care lucrează pentru țară. De a doua zi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
anual la Timișoara sub coordonarea Prof. Cristea Sandu Timoc și la Herculane cu sprijinul guvernului român. Perspective Încurajatoare au fost expuse la Simpozioanele de la Iași de către Dimitrie Crăcinovici și Pătru Iancu Iancovici ziarist, poet și militant. Nu putem uita spiritul combativ a lui bădia Pătru care nu mai este printre noi și până la moartea sa În anul 2000 a condus Filiala „Ginta Latină” de la Bor și revista „Curcubeul Timocean”. Vocea lui a răsunat mobilizatoare dezvăluind piedicile oficialilor În acordarea drepturilor pentru
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ideologia burgheză exercită asupra frontului nostru ideologic o presiune continuă, proteică, insinuantă, prin care caută să provoace diversiune, să slăbească forța noastră revoluționară. Este clar că această presiune poate deveni extrem de primejdioasă în măsura în care, în loc de a găsi un front ideologic ferm, combativ, ar afla o atitudine «comprehensivă» liberalistă, predispusă la flexibilitate oportunistă. Presiunea ideologiei burgheze s-a izbit însă de un front unit care nu i-a îngăduit să-și realizeze planurile. Trebuie să fim însă sinceri și realiști și să constatăm
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
încât nu putem trăi fără s-o urmărim.” Nu întâmplător, un român din exil - Eugen Ionescu, a detestat în viață cel mai mult indiferența, adică pur și simplu nepăsarea egoistă. Românii au nevoie pe viitor de mult spirit civic și combativ. Presa și justiția trebuie lăsate de politicieni să-și facă datoria cu profesionalism și să-și aleagă oamenii cei mai capabili. Ele sunt garanți ai adevăratei democrații. Dacă oamenii ar fi perfecți și democrația ar fi ireproșabilă, desăvârșită. De aceea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Sărat ca să-și potcovească caii etc. Astfel, germanii n-au întâlnit în realitate o opoziție rusă în câmpia valahă și au acționat pe un front larg; rușii, argumentând că Armata Română în cea mai mare parte a pierdut toată puterea combativă și că apărarea României intră aproape exclusiv în sarcina lor, revendicau comanda supremă. Admiteau totuși că Regele să rămână comandantul șef al frontului românesc, adică să exercite conducerea nominală a diverselor armate atât ruse, cât și române care luptau pe
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
au produs o agresivitate și mai mare. Un alt studiu s-a ocupat de relația dintre ostilitatea unei țări (față de țările Învecinate) și tipul de sporturi practicate. S-a dovedit că În societățile de tip beligerant se practicau sporturi mai combative. Iată deci, că agresivitatea dă naștere la agresivitate mai degrabă decât o Îndepărtează (Ebbesen, Duncan și Konecni, 1975). Aceste rezultate infirmă ideea că agresivitatea are un caracter catarctic. Totuși există și circumstanțe În care exprimarea agresivității poate scădea incidența acesteia
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
două. Se observa mișcare În toate locurile cât de cât mai Înălțate. — Ei bine, se pare că Shibata Katsuie are În vedere o campanie lungă. Hideyoshi găsise răspunsul. Inamicul construia fortificații În capătul de miazăzi al taberei principale. Toată desfășurarea combativă, care se Întindea ca un evantai dinspre armata principală, fusese poziționată cu mare grijă. Nu se vedea nici un semn de pregătiri pentru un atac-surpriză. Hideyoshi ghici planul inamicului. În două vorbe, Katsuie intenționa să-l țină imobilizat pe loc, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de pulbere. — Puțin mai Înapoi, Kyutaro. Înapoi! ordonă Hideyoshi. Nu răsfira soldații și nu intrați În formație de luptă. Ordonă-le să se regrupeze și să stea În afară de formație. Soldații din avangardă se retraseră, iar muschetele din castel tăcură. Spiritele combative din ambele părți, Însă, ar fi putut exploda Într-o clipă. — Să ia cineva stindardul de comandant și să Înainteze la douăzeci de metri În fața mea, ordonă Hideyoshi. Nu voi avea nevoie să-mi ducă nimeni calul de căpăstru, intru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
ispravă militară, plănuise să execute un atac neanunțat asupra fortificațiilor clanului Tokugawa de pe Muntele Komaki. Armata lui fusese interceptată de inamic lângă Haguro și se zvonea că pierise, alături de numeroși soldați. — L-am pierdut pe acest om din cauza spiritului său combativ. O asemenea nesocotință e de neiertat. Amara lamentație a lui Hideyoshi i se adresa lui Însuși. Tocmai când Hideyoshi era gata să părăsească Osaka, În ziua a nouăsprezecea, din Kishu sosi Încă o veste proastă. Hatakeyama Sadamasa se răsculase și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Conflictul legat de un obstacol afectiv intern este un conflict emoțional. El are la bază o stare de angoasă, care duce la nevroze. Conflictul legat de un obstacol relațional extern este un conflict de competiție și conduce la declanșarea instinctului combativ și a manifestărilor agresive. 3. Reacția și patologia reactivă Reacția este un termen apărut tardiv, care desemnează conceptul de acțiune reciprocă, atunci când individul acționează la rândul său asupra agentului cauzal. În cazul reacției, avem de-a face cu un cuplu
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de acțiunea de igienă mintală, noi am preferat să clasificăm conduitele deviante în trei grupe: conduite de tip antisocial; conduite de dependență socială; conduite de refugiu. A) Conduitele de tip antisocial Acest tip de devianțe au la baza lor instinctul combativ, din care se dezvoltă agresivitatea și violența (P. Bovet). Când vorbim despre combativitatea socială sau colectivă, ne referim la instinctul combativ al indivizilor care alcătuiesc societatea. Instinctul combativ apare la individ o dată cu sentimentele sociale. În sensul acesta, A. Senet face
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dependență socială; conduite de refugiu. A) Conduitele de tip antisocial Acest tip de devianțe au la baza lor instinctul combativ, din care se dezvoltă agresivitatea și violența (P. Bovet). Când vorbim despre combativitatea socială sau colectivă, ne referim la instinctul combativ al indivizilor care alcătuiesc societatea. Instinctul combativ apare la individ o dată cu sentimentele sociale. În sensul acesta, A. Senet face o paralelă între evoluția individului și cea a societății, așa cum se poate vedea în următoarea schemă: Individ Societate 1. Perioada nutritivă
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de tip antisocial Acest tip de devianțe au la baza lor instinctul combativ, din care se dezvoltă agresivitatea și violența (P. Bovet). Când vorbim despre combativitatea socială sau colectivă, ne referim la instinctul combativ al indivizilor care alcătuiesc societatea. Instinctul combativ apare la individ o dată cu sentimentele sociale. În sensul acesta, A. Senet face o paralelă între evoluția individului și cea a societății, așa cum se poate vedea în următoarea schemă: Individ Societate 1. Perioada nutritivă 1. Perioada pastorală și agricolă 2. Perioada
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]