56,095 matches
-
sau de surorile ei? M.D.: Nu, niciodată. Cu noi, doar cât ne vedeam acolo la Mogoșoaia, eram un grup și discutam numai în legătură cu aviația, nu despre altceva. Acolo avea niște albume cu amintiri din activitatea ei și pe astea le comenta... întâlniri cu diverși lorzi, cu diverși miniștri... Când am văzut-o pe ea, era deja văduvă, nu mai trăia Bibescu, el a murit în "41. Și ea și-a făcut datoria, toate mesele astea erau mese de pomenire și asta
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
în intervenția sa, Fundoianu punea sub semnul întrebării capacitatea noastră de a o lua de la început, pe o altă direcție. Și tendința lui Fundoianu de a urmări problemele culturii române în datele lor fundamentale îl apropie de criticismul faimosului predecesor. Comentînd cartea lui Ibrăileanu Spiritul critic în cultura românească, de pildă, în două articole din "Sburătorul literar" Fundoianu își pune problema criticii românești. Pînă la Maiorescu am avut o critică culturală pentru că "critica culturală a trebuit să împotrivească ceva culturei europene
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
a vizitei a avut loc pe tarlale, șeful Executivului fiind însoțit de domnul Ilie Sârbu " ministru sobru care, ca și în alți ani, a dat zvon spre țară că vom avea hambarele pline, zicere pe care cârcotașul de Haralampy a comentat-o repede: -Înseamnă că la primăvara viitoare vom importa grâu. Ăsta e el: nu lasă omul să se bucure de nimic... În orice caz, partea aceasta de vizită m-a umplut și mai mult de emoție, de această dată învârstată
Vizită de lucru cu amintiri... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12725_a_14050]
-
timpului. Mi-e t are dor, de pildă, de umorul și ironia, subtilă, a lui Vlad Mugur. De observațiile lui fine asupra teatrului, asupra oamenilor, asupra celor mai extravagante detalii din viață. De felul în care a văzut și a comentat marea, de pildă. Mi-e dor de spectacolele lui, de rafinamentul lui, de felul în care a iubit și prețuit actorul. Mi-e dor de superstițiile lui, de fițele lui. De noblețea lui și, în același timp, de cîrcoteala lui
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
numeroase pe atît de efervescente ale lui Petre Pandrea sînt doldora de informații "picante" de tot soiul, adnotate fără menajamente. Autorul-avocat aude tot de parcă ar fi înzestrat cu cîteva perechi de urechi iar condeiul său nu ostenește a transcrie și comenta anecdote, cancanuri, extravaganțe, împrejurări de culise ori de alcov, într-o istorie paralelă, secundă, însă foarte atracțioasă (francezii o numesc la petite histoire), de-o abundență copleșitoare. Politicienii, scriitorii, gazetarii, capetele încoronate, simpla plevușcă a epocii (a epocilor) apar astfel
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
însă să ricoșeze, într-o frumoasă zi, peste parapet, în plin gol. Păsările ignoră tentativele pisicii, ele ridicându-se în aer doar atât cât să revină în secunda următoare exact pe același loc, doar ciripitul lor amplificându-se brusc și comentând întâmplarea, ca să afle tot păsăretul cartierului de existența felinei la pândă. Iarna, în zarea din spre nord, care și ea îmi e accesibilă din balcon, văd cum nălucește, feeric de la distanță, cu turnurile ei de castel aburos peste lacuri, fosta
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
s.m), fusese pus într-o situație penibilă de un membru lipsit de scrupule al propriei echipe de negri, care inclusese fraudulos în cartea lui (s.m.) un întreg capitol împrumutat din versiunea românească a unui autor rus." Pasajul e savuros comentat de Șt(efan) A(gopian) în Academia Cațavencu. Ar mai fi de spus cîte ceva, dincolo de faptul că e vorba de Eugen Barbu și de Paustovski, ceea ce se cuvine precizat, cum face și dl. Agopian, pentru tinerii care nu vor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
estomparea unor defecte ale trupului, ale feței în primul rând, să poți realiza o anumită cosmetizare a subiectului sau a obiectului acolo unde este cazul... Sunt doar câteva dintre elemementele care pot contribui substanțial la realizarea unei fotografii, chiar artistice, comenta "vârstnicul". Și nu trebuie neapărat să fie una color... Dacă celebrii fotografi ai scriitorilor, Blendea și Cucu, n-ar fi ținut seama măcar de câteva criterii din acestea, ce-ar fi rămas din ce-știu-câtele lor fotografii care se constituie în
"Artă vs artă" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12766_a_14091]
-
lui Ionesco, concret, uman. Vizualizează explicit ceea ce se întîmplă fizic și metafizic în spectacol, în piesa lui Eugčne Ionesco. Trei povești, trei experiențe în fața morții, trei situări. Trei nuclee epice separate, într-un fel, ce preiau tema " moartea " și o comentează extrem de simplu și de tulburător. Un spectacol care m-a tușat, Recviem, jucat de Teatrul Cameri din Israel. Pe o scenă goală, ca într-un fel de teatru pentru copii, cu elemente puține, improvizate parcă, în costume de sac, niște
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
ai Culturii din țările Uniunii Europene au urcat scara roșie a Palatului și s-au întrunit să discute, printre altele, despre condiția cineastului european, despre formarea lui în școli de cinema europene, Godard, ca un veritabil trouble-fęte ce este, a comentat astfel: "Să creezi un cineast european? E ca și cînd l-am crea pe Frankenstein! Mi se pare aberant, nu înțeleg ce înseamnă să creezi cineaști europeni! Asta îmi aduce aminte de epoca în care se propunea crearea supraomului!" (și
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
cea mai bună carte publicată de un autor român stabilit în străinătate. Dată fiind complexitatea sa, existau șanse să nu fie receptat de toată lumea dincolo de valoarea sa aparentă.îmi aduc aminte că dintre romanele lui Duda pe care le-am comentat, despre acela intitulat A trăi în păcat, care evoca pogromul de la Iași, scriam că prin tensiunea sa dramatică și prin forța sa de iradiere, realizase în reprezentarea plastică a acelor zile apocaliptice ceea ce nici un studiu, oricît de serios, bazat pe
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
judecăți casante". Dar autorul Cîntecelor fără țară a fost o glorie a literelor românești cum, măcar în timpul vieții, puține altele. Larg recunoscut din tinerețe, distins cu premiul "Năsturel-Herescu" al Academiei Române (1906), în urma unui raport al lui Titu Maiorescu, a fost comentat favorabil de toată critica noastră reprezentativă (de la N. Iorga, Ilarie Chendi, Ion Trivale la E. Lovinescu, G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu, Basil Munteanu și de la Mircea Zaciu la reprezentanții mai recenți ai Școlii clujene). Că a fost uneori "exaltat
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
Eu am început să scriu în '62. El era adjunct la "Viața românească" unde - se poate verifica asta - la Miscellanea sau la Revista revistelor, exista număr de număr o notă în care să spunea: "tînărul și talentatul critic", adică eu, comentează romanul cutare. Și urma o frază. Uneori, banală. Nu conta, pentru mine era enorm. Și nu numai pentru mine, pentru majoritatea dintre noi. A început lumea să audă de noi, de la Paul Georgescu... M.C.: El a fost primul sprijinitor al
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
în universități, nu mai există critică în sens propriu. N.M.: Nu mai există, nici în Franța, se pare. M.C.: Există o serie întreagă de specialiști... N.M.: Specialiști? M.C.: Specialiști în teorie care e doar teorie și nimic altceva. Ei nu comentează cărți. Au opinii preconcepute despre cărți. Fac psihanaliză, marxism, feminism etc. N.M.: Marxismul mai este la putere în S.U.A.? M.C.: Mai este. Dar în jargoane foarte complicate. Critica de poezie, proză etc., care se face în revistele mai importante și
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
în structura clar definită a comunității unui sat, Corul însumează toată structura eterogenă � cerșetorii, proștii și neajutorații satului, oportuniștii, lingușitorii, cei drepți, trădătorii. Corul este și protagonist, și rezoneur. Ideea de a aduce grecii antici pe pămîntul Maramureșului, de a comenta toată povestea tragediei din Electra și prin muzica absolut autentică de acolo, pe viu, ca un ritual permanent după care oamenii își dirijează existența, mi s-a părut genială. Formidabilă este implicarea Grupului Iza în spectacol: Ioan Pop, Gheorghe Florea
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
cu cele două bunici ale ei, dacă nu și mai vîrstnică. Vorbea laconic: "Pe ăsta l-au mai dat și anul trecut", "Fă, te rog, sonorul mai mic, te asurzește". Sau: "Aveți înghețată în frigider". Cînd intriga se întețea, Netta comenta: - Precis, casierul e asasinul. Sau: Pînă la sfîrșit o să se întoarcă tot la ea. Sau: Ce stupiditate! Cum poate ea să știe că el știe? Pe parcursul verii s-au transmis o serie de filme despre bande de teroriști, spionaj, isprăvi
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
bătrânii au obosit, iar tinerii n-ar avea cine știe ce de spus. Acum se va vedea cum stau lucrurile în proza românească actuală, căci între cele două colecții Fiction Ltd. și Proză Ego există o concurență implicită. În următoarele săptămâni, voi comenta în această pagină toate cărțile tinerilor (câțiva debutanți) apărute în această incitantă colecție Polirom.
Povestirile lui Teodorovici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12825_a_14150]
-
este frenezia creației literare, participarea la conferințele și rugăciunile grupului restrâns "Rugul Aprins", care se întrunea la Mănăstirea Antim (p. 225-234), la Alexandru Mironescu sau în salonul lui Barbu Slătineanu (p. 193-194), unde V. Voiculescu își citea prozele, audiat și comentat de Vladimir Streinu și Dinu Pillat. O noutate documentară o reprezintă întâlnirile din casa din Dealul Spirii a ospătarului meloman Apostol Apostolide (p. 212-214), un personaj desprins parcă dintr-un roman de G. Călinescu. Toate acestea, împreună cu alte detalii biografice
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
apoi condamnat sub acuzația de "uneltire împotriva ordinii de stat", dovezile fiind "o seamă de poezii pe teme mistice, care au un caracter dușmănos, ostile față de regimul democrat-popular din R.P.R.", învinuirea că participă la discuții într-un "grup contrarevoluționar" și comentează știrile transmise la "posturile de radio imperialiste" (îndeosebi p. 276-279). Consecințele tragice sunt: condamnarea la 5 ani temniță grea, suspendarea pensiei, confiscarea averii, adică a bibliotecii și a manuscriselor. V. Voiculescu va fi eliberat în 30 aprilie 1962 și va
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
analiză atentă (și simpatetică) a romanelor lui Gabriel Chifu întreprinde în Luceaf|rul din 5 mai Dan Cristea, subliniind afinitățile acestora cu postmodernismul literar ("ficțiuni care se hrănesc din ficțiuni, creând deopotrivă lumi ficționale"). Aflăm totodată din Luceafărul că autorul comentat de Dan Cristea, poet, prozator și publicist, colaborator cu intermitențe și al revistei noastre, a devenit cincantenar. Cronicarul îi adresează, fie și cu întârziere cuvenitele urări de bine. Tot o aniversare, pe care am consemnat-o la timpul potrivit, prilejuiește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
la Marius Tucă show, a avut loc o interesantă și instructivă dezbatere despre mitingul organizat de Ceaușescu în ziua de 21 decembrie 1989. La dezbatere au participat Paul Niculescu-Mizil, dezamăgitor și dezlânat, profesorii Florin Constantiniu și Ion Retegan care au comentat inteligent evenimentele de acum aproape cincisprezece ani în lumina unor informații noi, informații care s-au adăugat la masa de informații cunoscute. Auzind cum Nicolae Ceaușescu a fost dezinformat în acele zile în care s-a jucat soarta regimului, mai
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
care limba română să fie apărată de ea însăși. l Nu vrem să dăm nimănui lecții. Mai ales experimentatului redactor al "Observatorului cultural" care scrie revista revistelor. Observăm însă, și nu de azi, de ieri, o manieră ciudată de a comenta gazetele și evenimentele culturale. Să numim maniera indirectă. Cu alte cuvinte, te folosești de extrase din diverse articole ca să-ți sugerezi opinia proprie. în loc să spui de-a dreptul ce crezi, de exemplu, despre Jurnalul dnei Monica Lovinescu, în volumul premiat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
iese din perimetrul ales de el, include totuși în volumul de față prestația cântăreților români în cvasi-spectacolele de la Stockholm și Lucerna. Prezența ecourilor de presă, abundente și foarte pertinente, asigură obiectivitatea dorită de autor; excepție face doar vehemența cu care comentează, polemizează cu versiunea Andrei Șerban. Că i-a displăcut această montare este de înțeles, dar eu parcă îmi amintesc de mai multe intervenții în presă semnate de persoane cu prestigiu cultural (mai ales oameni de teatru, de litere) în favoarea spectacolului
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
septembrie din care a spicuit cîteva afirmații ale lui E. Barbu din ineditul său jurnal. Dacă citea, Cronicarul ar fi descoperit că ideile regretatului redactor-șef al Săptămînii sînt încă, într-un anumit fel, de actualitate. Un oarecare Adrian Botez comentează noile manuale de istorie, antinaționale, firește, curate porcării, ce mai vorbă, socotindu-le rodul unei cabale puse la cale de "așa zisul istoric Lucian Boia, cu care Nicolae Manolescu, Liviu Papadima și Paul Cornea au stabilit, într-o noapte de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
titluri ca: "Îngerul a strigat" - criticii s-au predat, Nicolae Velea - de la adorație la molestare sau "Echinoxul nebunilor" și delirul criticilor) pentru a analiza apoi, fără risipă de vorbe, operele. Două lucruri reies de aici: mai întâi, chiar și atunci când comentează cărți de proză, Cornel Regman continuă să rămână un critic al criticii. Doar partenerii de dialog se schimbă (de la Al. Piru sau Valeriu Cristea la Alex. Ștefănescu); polemica rămâne. În al doilea rând, vocația polemică, plăcerea de a fi mereu
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]