504 matches
-
cuvenită. Răspunsul comisului vine promt, cu aceiași nota de umor: „Eu vorba nu mi-o iau Înapoi, iapa-i peste drum!”. Dând dovadă de curaj si demnitate, Vodă, om cu simțul umorului, face haz de răspuns și trimite cu Ioniță comisul un slujbaș pentru a-l Îndreptăți. După dovedirea descendenței calului, comisul Ioniță adaugă: „După asta puteți cunoaște ce fel de om sunt eu.” Spre finalul replicii, crează posibilitatea inserției unei noi povești. LIVIU REBREANU - „ION” comentariu literar Apărut În anul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vorba nu mi-o iau Înapoi, iapa-i peste drum!”. Dând dovadă de curaj si demnitate, Vodă, om cu simțul umorului, face haz de răspuns și trimite cu Ioniță comisul un slujbaș pentru a-l Îndreptăți. După dovedirea descendenței calului, comisul Ioniță adaugă: „După asta puteți cunoaște ce fel de om sunt eu.” Spre finalul replicii, crează posibilitatea inserției unei noi povești. LIVIU REBREANU - „ION” comentariu literar Apărut În anul 1920, romanul „Ion” reprezintă unul din marile succese ale literaturii române
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mea, sfătuitorii gospodinelor au început. Cărui tip de cititor i se adresează romanul Mic tratat de management culinar? În primul rând, am scris pentru cei care nu se mulțumesc cu umorul involuntar oferit de viață și-l caută pe cel comis cu premeditare. Acceptarea autoironiei is a must. În poveste e posibil să ne regăsim nu doar prietenii, cunoscuții ori colegii, ci și pe noi, în postura de figuranți sau actori. M-aș bucura ca textul să ajungă sub ochii celor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
și pan Boguș de la Mihaiești și pan Hodco de la Mamornița și pan Misea al lui Ravas și pan Ioachim al lui Calian și pan Ivașco de la Rogoșești și pan Roman al lui Hudici și pan Boris de la Cuciur, pan Stanciul comis, pan Nemirca al lui Iațco și pan Alexandru spătar și pan Mic de la Silișești și pan Ilieaș spatar și pan Șendrica pisar și pan Ivașco al Vornicului, pan Ilieaș al lui Negrea și toți cavalerii și boierii și sfatul mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
manual de Fizică experimentală (1781). O verigă importantă între Academia Domnească și Universitatea din Iași a fost Academia Mihăileană (Iași, 1835), considerată prima instituție de învățământ superior din Iași. Aceasta cuprindea un număr de trei facultăți: Filosofie, Juridică și Teologie. Comisul Teodor Stamati (1812-1852), doctor în filosofie și arte frumoase a Universității din Viena, a fost primul profesor de fizică al Academiei. Meritul acestui profesor nu este numai acela de fi desfășurat o merituoasă activitate didactică. El a scris manualul Fizică
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
poreclit așa, fiind veniți de la Vizantia din Constantinopol. Un neam din aceștia am avut nenorocire a se rudi și cu mine, luând un comisu Costache Vizanti ce-i la Galați pe o nepoată de vară a doua a mea, fata comisului Anghelache Climente din Botoșani". Ehe! Dacă erau, la începutul veacului al XIX-lea, înrudiți cu înfumuratul paharnic, atunci chiar că pătrunseseră în vechea boierime moldoveană. Adaug și lecția de istorie pe care, întâmplător, ne-o dă aici Sion: termenul "Bizanț
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
o confunzie când spune că "Făurești este denumirea străveche a satului Stâncășeni". Totodată, renumitul documentarist M.Costăchescu afirmă, într-un comentariu la un act din 1510, că neamul Ezereanul a fost proprietar al satului Făurești și că lui Petre Ezereanul (comis, tatăl lui Mircea Ezereanul) i s-a întărit întâia oară în 1454, sub Petru voievod, apoi în 1455 "mai multe sate la Tutova, Grădești (=Gârdești?) unde este casa lui, mai jos Fărăoanea, Stănigești ... și Padina lui de la Gâtea (=Gâlțești), cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
printre care banderiile alcătuite în majoritate din români, în frunte cu episcopul Raynaldus de la Alba Iulia, cele de la Sibiu conduse de Nicolae prepozitul, vicecancelar al regelui, purtătorul peceții regale și cele din Banat, cu Iacob Gârliță, care, împreună cu Erne, mare comis, și cu contele de Szolgagyör, l-au salvat de la moarte sigură pe Bela al IV-lea. „Iar despre numărul laicilor mari și mici, − scrie Rogerius −, care se înecaseră în bălți și în ape, arși în foc sau omorâți de sabie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fost tot din hotarul târgului; și de acolo pre Drislovăți până în unghiul stejarului în țărmurile Prutului. Atâta iaste hotarul târgului pre din gios.” - < 1629 (7138) > noiembrie 29, Huși - Hotărnicia satului Broșteni realizată de Ionașco Cehan mare pitar, Gabăr pârcălab, Tudori comis, Tecman uricar, Ursul vornic de Huși, Sava Trănovschi aprod, Lupul diac și alți oameni buni și bătrâni. Adec(ă), eu Ionașco Cehan, vel pitar i Gabăr prăcălab i Tudori comis i Tecman uricar i Ursul dvornic Hușschii i Sava Trănovschi
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Appendice la Chronica Hușilor, București, 1869, p. 50, respectiv 57 - 1629 (7138) <decembrie 31>, Iași. - Alexandru voievod, fiul răposatului Radu voievod, întărește lui Mitrofan Episcop de Huși satul Broșteni ales și hotărât de Ionașco Cehan pitar cu Gabăr pârcălab, Tudori comis Tecman uricar, Ursul vornic de Huși, Sava Trănovschi aprod, Lupul diac și alți oameni buni și bătrâni. Noi Alexandru Voevod s(i)n pocoinag Radul Voevod b(o)jii m(i)l(o)stii g(os)p(o)dar zemli
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Broștenilor, ce iasti a Sfintei Episcopii. Pentru aceea domnie me(aă iam dat hotarnic pre credincios boiarinul domniei mele Ionașco Cehan pitariul cel mari de-au hotărât și au adus mărturia de la dânsul și de la Gabăr prăcălabul și de la Tudori comisul și Tecman uricariul și Ursul vornic de Huși și Sava aprod și Lupul diac și de la mulți oameni buni și bătrâni , scriind și mărturisind întracel zapis, cum au hotărât și au stâlpit și au ales hotarul acelui sat despre hotarul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ne cunoaștem în dreptati a ceri și pentru târgul nostru o asămine ocrotire din partea ocârmuirii.” Citatul este extras din jalba înaintată isprăvniciei la 30 august 1834, semnată de aga Dimitrie Iamandi, vornicul Neculai Dimitriu, spătarul Grigore Razu, spătarul Dumitru Ioga, comisul Neculai Teodor, comisul Costachi Teodor, clucerul Constandin Negură, căminarul Costache Șendrea și clucerul Ioan Mardari. Departamentul Trebilor din Lăuntru se opune propunerii jeluitorilor hușeni, informează isprăvnicia la 20 septembrie 1834 și solicită Episcopului Sofronie Miclescu „ca pe un ocârmuitor proprietății
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
dreptati a ceri și pentru târgul nostru o asămine ocrotire din partea ocârmuirii.” Citatul este extras din jalba înaintată isprăvniciei la 30 august 1834, semnată de aga Dimitrie Iamandi, vornicul Neculai Dimitriu, spătarul Grigore Razu, spătarul Dumitru Ioga, comisul Neculai Teodor, comisul Costachi Teodor, clucerul Constandin Negură, căminarul Costache Șendrea și clucerul Ioan Mardari. Departamentul Trebilor din Lăuntru se opune propunerii jeluitorilor hușeni, informează isprăvnicia la 20 septembrie 1834 și solicită Episcopului Sofronie Miclescu „ca pe un ocârmuitor proprietății să binevoești a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cărora se cuvine a ști; că luînd în considerație servițiile ce domnul Clucer Niculai Dimitriu au plinit, nu mai puțin și ale sale merite personale și credința pentru noi și patrie, după prerogativa ce o avem, îi hărăzim rangul de comis." Pe bunicul meu n-am avut fericirea să-l cunosc. A murit cu mult înaintea venirii mele pe lume. Am cunoscut numai acest pergament, descris mai sus, care a fost pentru mine și pentru frații mei, nu o mîndrie, ci
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
secolul al XVI-lea , documentele Înregistrând această transformare prin hidronimele Stavnicul cel Bătrân, Stavnicul acela Săcu, Stavnicul Vechi sau Stavnicul cu Apă (cursul nou din secolul al XVI-lea) . Hotarnica Șendrenilor din 25 mai 1838, realizată de aga Matei Buhuș, comisul Vasile Pogor și Lascarachi Mihalachi, prezidentul judecătoriei ținutului Fălciu, amintește scrisoarea de schimb din 10 noiembrie 1835 de la Mihail Sturza (1834-1849), . Moșiile Șendreni și Frenciugi erau despărțite la 29 august 1761 de un . Între Alexești și Frenciugi Întâlnim două movile
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Costachi Burghelea se judeca În anul 1838 cu spătarul Iordache Ganea În fața Divanului Domnesc. Însărcinat cu Întocmirea unei noi hotarnice, logofătul Coastachi Conachi nu s-a prezentat la starea locului. Documentele au fost din nou cercetate la 25 mai 1838. Comisul Burghelea . O nouă În această pricină este Încheiată la 15 iunie 1843 prin intermediul căminarului Ioan Gherghel și spătarul Grigore Cuza, arbitrii spătarului Costachi Burghelea și a vornicesei Paraschiva Râșcanu . Învoiala din 6 septembrie 1839, Întărită de domnul Mihail Sturza, prevede
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
averea a rămas lui Iorgu Gane, socrul lui Artur Sion . Procesul pornit de spătarul Costache Burghelea pentru Împresurarea moșiei Frenciugi de către vorniceasa Paraschiva Râșcanu a fost câștigat de cea din urmă la 30 ianuarie 1844. Opisul de documente atestă moara comisului Vasile Costachi Negel aflată la 24 mai 1829 În stăpânirea vornicesei Paraschiva Râșcanu, proprietara moșiei Drăgușeni . Paraschiva Râșcanu și stolnicul Costache Burghelea se judecau la 30 august 1844 În fața Divanului Țării de Jos, jurnalul Încheiat la 12 martie 1845 fiind
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
slugi . O Însemnare de după 1831 redă cheltuielile făcute cu Înmormântarea Măriuței (Mariei) Holban, născută Râșcanu, În valoare de 1894 de lei, precum și datoriile acesteia achitate . Căminarul Gheorghe Râșcanu se plângea la 5 mai 1820 domniei despre stăpânirea cu nedreptate de către comisul Matei Rosetti a moșiei Frenciugi, a surorii sale Maria Holban, . Judecata a fost amânată de comisul Matei Rosetti (a se vedea jalba căminarului Gheorghe Râșcanu din 6 iulie 1820) . Din 28 decembrie 1821 se păstrează polița lui Paul P. Pan
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
valoare de 1894 de lei, precum și datoriile acesteia achitate . Căminarul Gheorghe Râșcanu se plângea la 5 mai 1820 domniei despre stăpânirea cu nedreptate de către comisul Matei Rosetti a moșiei Frenciugi, a surorii sale Maria Holban, . Judecata a fost amânată de comisul Matei Rosetti (a se vedea jalba căminarului Gheorghe Râșcanu din 6 iulie 1820) . Din 28 decembrie 1821 se păstrează polița lui Paul P. Pan din Galați către Nahman Vecsler pentru . Iordachi Râșcanu, căsătorit cu Paraschiva C. Lambrino, a luat ca
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
o regie narativă subiectivă. Sintetizând în spiritul construcțiilor epopeice, Sadoveanu e apropiat, firește, baladescului și legendarului; discursul scriptic despresurat lasă câmp liber oralității, spunerii spontane. Deși figură monumentală, nu voievodul stă în primul plan, ci pitorescul Manole Păr Negru (mare comis) cu fiii lui și alții ca aceștia: "Oamenii măriei sale". Vrafuri de materiale pregătitoare vorbesc despre marile ranguri boierești (comis, hatman, vornic, postelnic, vistiernic, stolnic, logofăt, spătar), dar și de câte vreun medelnicer, jitnicer, diac, clucer ori sluger. Naratorul știe numele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lasă câmp liber oralității, spunerii spontane. Deși figură monumentală, nu voievodul stă în primul plan, ci pitorescul Manole Păr Negru (mare comis) cu fiii lui și alții ca aceștia: "Oamenii măriei sale". Vrafuri de materiale pregătitoare vorbesc despre marile ranguri boierești (comis, hatman, vornic, postelnic, vistiernic, stolnic, logofăt, spătar), dar și de câte vreun medelnicer, jitnicer, diac, clucer ori sluger. Naratorul știe numele boierilor de divan, ale portarilor de Suceava, ale mai marilor de la Orhei, Chilia și Cetatea-Albă ori de la Cetatea Neamț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Orhei, Chilia și Cetatea-Albă ori de la Cetatea Neamț. Nu e uitat mitropolitul Teoctist; audiență are arhimandritul Amfilohie Șendrea. Legături cu polonii, cu Țara Ungurească și cu Poarta, soli și vești de la Veneția, războaie și isprăvi ale celor șapte fii ai comisului Manole Păr Negru, toponime arhaice și referințe despre muntele Athos (șase sute de biserici și schituri, șase mii de călugări!) acestea vor trece din fișe de lucru în amplul roman istoric. Comisoaia Ilisafta (cu "glas frumos ca o strună de argint
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iar de la facerea lumii 6983, în ziua de marți, patru zile după sfânta Bobotează, fost-a mare război cu turcii la Vaslui și i-a biruit luminăția sa Ștefan-Vodă pe păgâni. Pierit-au în acest război părintele nostru după trup, comisul Manole Păr Negru, și fratele nostru după trup, comisul Simion și alții mulți, Dumnezeu să-i miluiască întru iertarea sa..." VII Nu o dată considerațiile despre scriitor sunt antinomice. Ce contrast între G. Călinescu invocând deficitul lui de idei (Scrisori și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
patru zile după sfânta Bobotează, fost-a mare război cu turcii la Vaslui și i-a biruit luminăția sa Ștefan-Vodă pe păgâni. Pierit-au în acest război părintele nostru după trup, comisul Manole Păr Negru, și fratele nostru după trup, comisul Simion și alții mulți, Dumnezeu să-i miluiască întru iertarea sa..." VII Nu o dată considerațiile despre scriitor sunt antinomice. Ce contrast între G. Călinescu invocând deficitul lui de idei (Scrisori și documente, 1979) și Al. Paleologu remarcând virtuțile unui Sadoveanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
RANG 1. Marele stolnic. La mese domnești stă în caftan împodobit cu ornamente în unde, un fel de stofă cu galon. Încins cu brâu de matasă roșie. De el țin grădinarii, pescarii și toate bălțile Prutului și Nistrului. 2. Mare comis. De el țin caii domnești cu slujitorii lor, fânul și grăunțele. 3. Mare medelnicer: stă și el la mesele mari îmbrăcat într-un costum la fel cu stolnicul. Are subt el alți medelniceri îmbrăcați cu caftane și încinși cu brâie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]