3,128 matches
-
În statul legionar”, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 71, 23 decembrie 1940, p. 11. 83. Ștefan Anghelescu, „Fascismul și familia”, Porunca Vremii, vol. 11, nr.2333, 19 septembrie 1942, p. 1. 84. Al. Popovici, „Problema sănătății”, p. 11. 85. „Comisiunea de igienă socială”, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 34, 16noiembrie 1940, p. 12. 86. „Decret-lege pentru Înființarea Institutului de boli ereditare și tumorale”, Monitorul Oficial 58, nr. 250 (25 octombrie 1940): 6091; Leon Prodan, „Problema ocrotirei și asistenței”, Buletin
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai 1940, ediția a V-a, Editura librăriei „Universala”, București, 1940. *** Codul penal „Regele Carol al II-lea” din 18 martie 1936, Editura librăriei „Universala”, București, 1936. *** Codul penal „Regele Mihai I”, ediția a VIII-a, R. Cioflec, București, 1945. *** „Comisiunea de igienă socială”, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 34, 16noiembrie 1940, p. 12. *** „Cuvânt Înainte”, Asistența Socială, vol. 1, nr. 1, 1929, p. 10. *** „Dare de seamă despre activitatea Secției femenine-biopolitice a «Astrei» pe anul 1931 până la iunie 1932
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
propunerea ministrului agriculturii și domeniilor nu lăsa însă nici un dubiu asupra faptului că grupările de extremă stângă erau hotărâte să nesocotească orice propunere a adversarilor lor politici. „Problema - riposta el - se poate rezolva și rapid și fără lege și fără comisiune. Se poate rezolva de către țărani, prin comitetele țărănești“72. Secretarul general al Frontului Național Democrat admitea, totuși, necesitatea studierii problemei, deși repeta și cu acel prilej că reforma putea fi rezolvată pe cale revoluționară. Cum Luca își exprima neîncrederea în statisticile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
înstrăinate. Din 1933 activează ca profesor la Școala de Cântăreți Bisericești din Chișinău (e și director între 1942 și 1944). Funcționează în același timp ca director al Muzeului Istoric-Bisericesc din Chișinău (pe care îl restaurează și îl îmbogățește), secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice - regionala Basarabia, preot la biserica Sfinții Arhangheli - Soborul Vechi (1933-1944). După cedarea Basarabiei se refugiază la Iași, în august 1941 revine la Chișinău, iar în vara lui 1944 se stabilește definitiv între noile granițe ale României, mai întâi
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
Venieri” din Galați, unde a predat greaca, latina, germana și filosofia, se mută, în 1897, la București și, între 1900 și 1920, este interpret pentru limbile greacă și engleză la Ministerul Afacerilor Străine. A fost fondator, împreună cu Ioan Bogdan, al Comisiunii Istorice a României. Universitatea din București îl „cheamă” între profesorii ei, în 1915, ca titular al noii Catedre de istorie a civilizației bizantine de la Facultatea de Litere și Filosofie. În 1919 a devenit membru corespondent al Academiei Române. S-a stins
RUSSO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289404_a_290733]
-
XVIII-lea. Toate aceste întrepătrunderi și-au găsit locul în scrierile cu caracter istoriografic ale unui Mitrofan Grigoras sau N. Chiparissa, pe care R. le-a cercetat minuțios, în parte publicându-le. În privința editării textelor vechi, a compus - din însărcinarea Comisiunii Istorice a României - un „manual al editorului”, Critica textelor și tehnica edițiilor (tipărit chiar în primul volum, cel din 1912, al buletinului Comisiunii), aducând multe limpeziri, căci manevra cu egală abilitate și instrumentele istoricului, și pe cele ale filologului, într-
RUSSO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289404_a_290733]
-
R. le-a cercetat minuțios, în parte publicându-le. În privința editării textelor vechi, a compus - din însărcinarea Comisiunii Istorice a României - un „manual al editorului”, Critica textelor și tehnica edițiilor (tipărit chiar în primul volum, cel din 1912, al buletinului Comisiunii), aducând multe limpeziri, căci manevra cu egală abilitate și instrumentele istoricului, și pe cele ale filologului, într-un domeniu apăsat încă de un amatorism deloc dispus să recunoască specificitatea unei profesii dificile. O legătură nemijlocită cu literatura română veche au
RUSSO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289404_a_290733]
-
în preajma Cantacuzinilor a și murit, cândva, între 1693 și 1697. Poate că N. Iorga i-a făcut dreptate. Repere bibliografice: N. Iorga, Cronicele muntene, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXI, 1898-1899; Al. Lapedatu, Noi monumente istorice - Biserica din Ludești, „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, 1908-1909; N. Iorga, O Biblie de la 1688 în posesia lui Stoica log. Ludescu, SDIR, XIII, 145; Giurescu, Contribuțiuni, 5-8, 20-22; D. Onciul, Din istoria României, București, 1913, 84-85; Iorga, Ist. lit., I, 352-358; Al. Ciorănescu, Un act al
LUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287878_a_289207]
-
de licență, care inaugurează o direcție de cercetare consacrată studierii producției de carte veche, manuscrisă și tipărită, în centre românești medievale. Colaborează la „Raze de lumină”, „Studii italiene”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Cercetări literare”, „Arhiva românească”, „Studii și cercetări istorice”, „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, „Scriptum”, „Anuarul Liceului Național din Iași”, „Arcades”, „Studii și materiale de istorie medie”, „Limbă și literatură”, „Studia et acta orientalia”, „The Book Collector” ș.a. În averea sa științifică - mai mult de trei sute de titluri și aproape două sute șaizeci
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
Stoicescu, op. cit., p. 448. 89. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 355. 90. Vezi Al. Elian, C. Bălan, H. Chircă, O. Diaconescu, Inscripțiile medievale ale României, I, Orașul București, București, 1965, p. 562; Al. Lăpedatu, Două noi inscripții la Comana, în „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, II, 1909, nr. 3, pp. 121-122. 91. Vezi Al. Alexianu, Mode și veșminte..., vol. I, pp. 124-125. 92. N. Vătămanu, Voievozi și medici de curte, București, București, Editura enciclopedică română, 1972, p. 90 și urm.; Gh. Pungă, țara
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
muniții din Ministerul Înzestrării Armatei. Debutează în „Revista istorică română” în 1933 cu Contribuțiuni la studiul portretelor lui Mihai Viteazul, iar editorial cu Ceramica românească (1938), pentru care va fi distins cu Premiul Academiei Române. Va colabora la „Convorbiri literare”, „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Instalarea comunismului în România îl transformă și pe el într-o victimă: în aprilie 1947 este arestat împreună cu toată familia sa, în 1950 i se naționalizează casa din cartierul Cotroceni și o fermă. Se
SLATINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
României. Art. 46 mai stipula că, În plus, România mai primea „ținutul cuprins, la sudul Dobrogei, de o linie care Începe de la Silistra și se termină la sud de Mangalia, pe Marea Neagră”, linia de graniță urmând a fi stabilită „de comisiunea europeană instituită pentru delimitarea Bulgariei” (s.n.) . Referitor la problema Strâmtorilor, la Congresul de la Berlin opțiunile Rusiei privind rezolvarea acesteia au fost circumscrise unor realități de care ea a trebuit să țină seama. Este vorba de faptul că, având o slabă
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
comitet de propagandă culturală românească. După război, în 1919, participă la întemeierea cenaclului și revistei „Sburătorul”. Membru fondator al Societății Autorilor Dramatici Români va fi, în trei rânduri, și președinte al ei (1923-1926, 1933-1939). Din 1923 face parte și din Comisiunea teatrală din cadrul Ministerului Cultelor și Artelor. E delegat la congrese ale dramaturgilor și compozitorilor, la Roma, Berlin, Madrid, Budapesta, Londra, Viena, Varșovia, Sevilla, Paris. Debutează ca autor dramatic în 1912, cu piesa Ziua din urmă, apărută în „Flacăra” și reprezentată
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
într-o comunicare academică din 1911, Metafizica cuvintelor și estetica literară, care de asemenea a provocat reacții violente, mai ales că subtextual combătea și principiile esteticii și criticii literare maioresciene. Din iunie 1909 Z. funcționa ca delegat al României în Comisiunea Europeană a Dunării și în Comisiunea Mixtă a Prutului. În februarie 1910 devine membru în Comitetul de lectură al Teatrului Național din București, pe a cărui scenă i se vor juca piesele Lumină nouă, O amică, Poezia depărtării, Voichița, incluse
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Metafizica cuvintelor și estetica literară, care de asemenea a provocat reacții violente, mai ales că subtextual combătea și principiile esteticii și criticii literare maioresciene. Din iunie 1909 Z. funcționa ca delegat al României în Comisiunea Europeană a Dunării și în Comisiunea Mixtă a Prutului. În februarie 1910 devine membru în Comitetul de lectură al Teatrului Național din București, pe a cărui scenă i se vor juca piesele Lumină nouă, O amică, Poezia depărtării, Voichița, incluse și în sumarul revistei „Convorbiri literare
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
civile. ș...ț femeia majoră prin trecerea ei în căsătorie își păstrează deplinătatea capacității juridice, putând exercita toate drepturile civile, fără ca actele sale să fie supuse aprobării soțului ei. Proiectul de lege, semnat de 25 de deputați și depus la Comisiunea legislativă civilă, a fost dezbătut în două ședințe, dar, până la urmă, nu a ajuns în fața Camerei deputaților. Membrii Comisiei au considerat că nu a sosit momentul pentru o asemenea schimbare, ea urma să se facă numai odată cu modificarea întregului Cod
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dincolo de Carpați, femeile au aproape plenitudinea drepturilor civile și un simț de echitate impune să nu lăsăm tovarășele noastre de aci într-o stare de inferioritate față de colegele lor din Transilvania sau Maramureș.” Proiectul depus în Cameră a ajuns la comisiunea legislativă civilă. Nu este exact că a fost respins de plano. S-a discutat în două ședințe și, din nenorocire, membri acestei comisiuni n-au fost de părere să se treacă în dezbaterile Camerei acum. Ei pretind că problema trebuie
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
stare de inferioritate față de colegele lor din Transilvania sau Maramureș.” Proiectul depus în Cameră a ajuns la comisiunea legislativă civilă. Nu este exact că a fost respins de plano. S-a discutat în două ședințe și, din nenorocire, membri acestei comisiuni n-au fost de părere să se treacă în dezbaterile Camerei acum. Ei pretind că problema trebuie rezolvată odată cu modificarea Codului Civil. Nu-i pentru întâia oară când mi se întâmplă ca o propunere a mea să nu fie admisă
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
femeia care administrează averea comunelor și acelea care ca avocate, ca doctorițe, ca profesoare, îngrijesc de interesele și sănătatea clienților, de instruirea și dezvoltarea sufletească a tineretului să rămână mai departe minore! Ni s-au refuzat dăunăzi drepturile civile de comisiunea legislativă a camerii. Protestăm! Mulțumim în același timp d-lui Trancu-Iași și celor 25 domni deputați, care au adus proiectul de modificare a faimosului art. 197 din Codul Civil și-i rugăm să nu dezarmeze. Cât privește atitudinea comisiunii legislative
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de comisiunea legislativă a camerii. Protestăm! Mulțumim în același timp d-lui Trancu-Iași și celor 25 domni deputați, care au adus proiectul de modificare a faimosului art. 197 din Codul Civil și-i rugăm să nu dezarmeze. Cât privește atitudinea comisiunii legislative din Cameră eu personal regret două lucruri: 1. Prezidentul acelei comisiuni care e și profesor universitar ieșan, D-sa a rupt firul tradiției cu care Iașul s-a fălit totdeauna. E știut că toate inițiativele nobile, toate ideile noi
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Trancu-Iași și celor 25 domni deputați, care au adus proiectul de modificare a faimosului art. 197 din Codul Civil și-i rugăm să nu dezarmeze. Cât privește atitudinea comisiunii legislative din Cameră eu personal regret două lucruri: 1. Prezidentul acelei comisiuni care e și profesor universitar ieșan, D-sa a rupt firul tradiției cu care Iașul s-a fălit totdeauna. E știut că toate inițiativele nobile, toate ideile noi de revendicări meritate, de porniri generoase și drepte au pornit de la Iași
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
prin instinct, că nu putem și nu trebuie să lucrăm izolate. Vine anul 1923 cu congresul de la Roma. D-na Reuss, afiliată la Alianța internațională pentru sufragiu de sub președinția d-nei Chapman Catt, ne înscrie pe câteva dintre noi în unele comisiuni procurându-ne astfel dreptul de a participa și a lua cuvântul la unele chestiuni fixate mai dinainte. Numai după ce-am asistat la lucrările congresului și am luat parte la discuțiile din comisiuni și adunări am înțeles noi necesitatea imperioasă
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
înscrie pe câteva dintre noi în unele comisiuni procurându-ne astfel dreptul de a participa și a lua cuvântul la unele chestiuni fixate mai dinainte. Numai după ce-am asistat la lucrările congresului și am luat parte la discuțiile din comisiuni și adunări am înțeles noi necesitatea imperioasă a colaborării împreună șsic!ț a femeilor din toate țările în interesul unei mai bune organizări a societății omenești. Atunci am înțeles câtă înțelepciune și superioritate de gândire au dovedit marile personalități feministe
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
delegate în toate organele constitutive ale Genevei. În adevăr, în toate comisiile și subcomisiile S.N., în Biroul Internațional al muncii, în organele de cooperație internațională în domeniul intelectual, al artelor, al științei, al educației, învățământului, radiofoniei, cinematografului educativ, conferința dezarmării, comisiunea păcii, comisiunile economice și financiare de Alianță are reprezentante femei și intervine mereu pentru ca femei pregătite din toate țările, să fie trimise de guvernele respective spre a expune punctul de vedere și național și specific femeii în soluțiile ce se
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
toate organele constitutive ale Genevei. În adevăr, în toate comisiile și subcomisiile S.N., în Biroul Internațional al muncii, în organele de cooperație internațională în domeniul intelectual, al artelor, al științei, al educației, învățământului, radiofoniei, cinematografului educativ, conferința dezarmării, comisiunea păcii, comisiunile economice și financiare de Alianță are reprezentante femei și intervine mereu pentru ca femei pregătite din toate țările, să fie trimise de guvernele respective spre a expune punctul de vedere și național și specific femeii în soluțiile ce se pregătesc. Prin
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]