494 matches
-
fost ea practicată, până la respectivii autori, doar de istorici sau literați. În consecință, În capitolul de față voi Încerca să subliniez și importanța pe care psihologia socială o prezintă pentru cercetările de imagologie comparată, aducând În atenția istoricilor și a comparatiștilor câteva concepte și metode utilizate de această disciplină În studiul alterității, În vederea realizării acelei perspective imagologice integratoare amintită anterior. 2. Domeniul alterității Înainte de a trece la expunerea propusă e necesar să clarificăm câteva aspecte legate de obiectul de studiu al
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al XIX-lea, când Louis Paul Betz fixa, ca temă comparatistă, „aprecierile reciproce ale națiunilor și popoarelor” (1896). F. Baldensperger și Paul Hazard vor continua să sprijine această direcție, pentru ca ea să fie apoi remarcabil concretizată de către un alt mare comparatist francez, J.M. Carré. Pe de o parte, acesta va argumenta, din punct de vedere teoretic, necesitatea studierii problemei „străinul așa cum este el privit”, considerată un domeniu de viitor al comparatisticii; pe de altă parte, va ilustra el Însuși, În mod
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a factorului estetic În defavoarea celui sociologic să producă, În cele din urmă, o reacție adversă și În cadrul comparatisticii. Pe fondul acesteia, ultimele decenii ale secolului XX au cunoscut o nouă Înflorire a imagologiei În spațiul literaturii comparate. Meritul revine Îndeosebi comparatiștilor din universitățile germane care au creat o veritabilă școală de imagologie comparată și au acreditat denumirea disciplinei (Komparatistische Imagologie), ilustrând-o atât prin contribuții teoretice care definesc problematica și obiectul său de studiu, cât și prin numeroase cercetări aplicative. Se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
motiv pentru crearea unui statut de inferioritate al acestuia, iar statutul de inferioritate astfel rezultat furnizează noi temeiuri prejudecății. 4.5. Este inutil, cred, să mai subliniez utilitatea unor asemenea deschideri teoretice și conceptuale pentru imagologia comparată, pentru istoric sau comparatist, În măsura În care fiecare cercetător Își poate racorda problematica proprie În această direcție. Interpretarea materialului faptic rezultat din analiza surselor specifice acestor discipline cu ajutorul conceptelor psihologiei sociale poate aduce un plus de rigoare și de claritate În Înțelegerea unor fapte pe care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
specific al disciplinei și metodelor sale, fie că provine dintr-o intenționalitate de natură imagologică, asumată deliberat de către istoric printre obiectivele cercetărilor sale. Astfel, dincolo de valoarea documentară a respectivelor surse (și Într-un mod analog cu situația reprezentărilor desprinse de comparatist din analiza relatărilor literare sau chiar din cea a prozei ficționale), istoricul devine adeseori interesat de caracterul de construcție autonomă, sieși suficientă, al imaginilor conținute În relatări, de geneza și de evoluția acestora, ca și de impactul pe care Îl
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și Gheorghe Lascu, Imaginea Franței la românii din Transilvania (Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000). Ultimele trei lucrări sunt semnate de istorici literari, ceea ce ne reamintește faptul că imagologia a reprezentat, la originile sale, un domeniu de cercetare cultivat de comparatiștii literari, de la Paul Hazard și Jean-Marie Carré la Daniel-Henri Pageaux sau Manfred Fischer. Cea mai reușită carte de imagologie a fost realizată Însă de un specialist În etnologie și antropologie: este vorba de Imaginea evreului În cultura română, de Andrei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fapt, o asemenea Întrebare nici nu Își are rostul. E suficient să știm că avem de-a face cu cărți excelente pe tema respectivă și că, pentru a aborda un asemenea subiect În mod pertinent, trebuie să fii, deopotrivă, istoric, comparatist, sociolog și antropolog. Fără Îndoială, disciplina care ne ajută cel mai mult În Încercarea de explicare a fenomenului alterității și fără de care istoricul rămâne dezarmat În fața unui subiect de acest gen, este antropologia. Mai apropiată de domeniul cercetării istorice este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
parte, urmând Îndemnul lui Adrian Marino (autorul unui studiu de referință pe această temă), am Încercat să realizez o analiză aplicată, pe texte de epocă, menită să confere consistența documentară necesară cercetării mele. De asemenea, având În față modelul metodologic comparatist, furnizat de lucrările regretaților profesori Pompiliu Teodor și Alexandru Duțu, am urmărit și Încadrarea acestor texte În ambianța culturală care le-a generat. 1. Bibliografia problemei Subiectul abordat În aceste rânduri, respectiv imaginea Europei la Începutul epocii moderne, așa cum se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
s-ar putea motiva și din această perspectivă a asemănărilor și apropierilor istorice. Dacă rămânem Însă doar pe coordonatele unui demers raționalist-științific, putem aborda raporturile româno-irlandeze din alte două puncte de vedere, metodologic valide. În primul rând, printr-un demers comparatist, spațiile român și irlandez pot fi studiate ca două entități izolate, ale căror similitudini de esență și evoluții paralele permit Însă comparația și analogia. În al doilea rând, poate fi Întreprinsă o analiză a contactelor și influențelor, manifestate mai ales
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
irlandeză va intra În mod spectaculos În atenția românilor ardeleni, În special prin intermediul presei, determinând cristalizarea unui veritabil model politic irlandez În conștiința elitei naționale. Pentru a explica acest interes deosebit, trebuie să remarcăm, În primul rând, pe linia demersului comparatist, gradul Înalt de similitudine la care ajunseseră fenomenele sociale și mișcările politice din Transilvania și Irlanda, similitudine dictată de ritmurile continentale ale construcției naționale și ale evoluției istorice moderne. În al doilea rând, pe linia influențelor, se evidențiază ecoul pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1969, p. 137). Marius-François Guyard, La littérature comparée, P.U.F. Paris, 1965, cap. VIII: „L’étranger tel qu’on le voit”. Claude Pichois, André-Marie Rousseau, La littérature comparée, Armand Colin, Paris, 1967. Poate fi menționată și sinteza citată a comparatistului român Alexandru Dima (ediția a II-a, București, 1972, cap. „Imaginea străinului În diferite literaturi naționale”). René Wellek, „The Concept of Comparative Literature”, În Yearbook of Comparative and General Literature, vol. II, 1953, pp. 1-5; René Wellek, „The Crisis of
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la noi mai ales prin traducerea Istoriei criticii literare moderne. Pentru o critică a ideilor lui René Wellek, vezi Alexandru Duțu, Modele, imagini, priveliști, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979, pp. 70-71, precum și Hugo Dyserinck, op. cit., pp. 197-200. Mai ales În rândurile comparatiștilor americani; vezi Ulrich Weisstein, Comparative Literature and Literary Theory, Indiana University Press, 1973, citat de Al. Duțu, loc. cit. Vezi René Etiemble, Comparaison n’est pas raison. La crise de la littérature comparée, Gallimard, Paris, 1963, precum și comentariile lui Adrian Marino
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de a fi termenul cel mai potrivit pentru a desemna studiul literaturii orale. Un alt sens limitează literatura "comparată" la studiul relațiilor dintre două sau mai multe literaturi. Folosirea termenului în acest sens a fost împământenită de înfloritoarea școală a comparatiștilor francezi condusă de defunctul Fernand Baldensperger și grupată în jurul periodicului Revue de littérature comparée. *7 Această scoală a acordat o deosebită atenție - uneori în mod mecanic, dar alteori cu considerabilă finețe - unor probleme cum ar fi reputația și pătrunderea, influența
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
de istorie, cultură și civilizație, locul cărturarilor de frunte, al artiștilor și al marilor noștri scriitori, de la Dosoftei și cronicari la Sadoveanu. Am trăit acolo cinci ani, în cultul trecutului. Universitatea mai avea, și la Litere, somități interbelice, pe lingvistul comparatist Simenschy, autorul Dicționarului de înțelepciune și traducătorul Panciatantrei, sau pe esteticianul Dima, ori personalități în plină afirmare, ca profesorul Ciopraga. În cenaclul studențesc am cunoscut pe mulți dintre viitorii scriitori și m-am bucurat, încă de atunci, de prietenia lui
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
de istorie, cultură și civilizație, locul cărturarilor de frunte, al artiștilor și al marilor noștri scriitori, de la Dosoftei și cronicari la Sadoveanu. Am trăit acolo cinci ani, în cultul trecutului. Universitatea mai avea, și la Litere, somități interbelice, pe lingvistul comparatist Simenschy, autorul Dicționarului de înțelepciune și traducătorul Panciatantrei, sau pe esteticianul Dima, ori personalități în plină afirmare, ca profesorul Ciopraga. În cenaclul studențesc am cunoscut pe mulți dintre viitorii scriitori și m-am bucurat, încă de atunci, de prietenia lui
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
să aspire și să cultive un anumit enciclopedism, spirit de sinteză și de generalizare etc. Ca printr-o astfel de cunoaștere global-selectivă să recupereze, măcar în parte, timpul pierdut și să se integreze în sfera referințelor europene esențiale. Mulți critici, comparatiști europeni consideră însă generalizările, sintezele, teoriile de ansamblu, drept fenomene de diletantism și chiar de inferioritate etc. Este evident că lucrurile, într-o serie de cazuri precise, cel puțin, sunt complet diferite. Imposibilitatea, indiscutabil sinceră, autentică, de a percepe în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dec. 1993). Dar dacă evocăm acum acest episod o facem numai din rațiuni strict demonstrative, de metodologie aplicată. CREL n-au mizat (ca și Al. Duțu și paul Cornea, de altfel, singurii care au întreprins ceva în acest domeniu în cadrul comparatist prin acțiuni precise, pozitive), nici pe atașați, nici pe acorduri culturale, nici pe ministere, nici pe colegii o, vai ! din diaspora, ci numai pe relații personale și, să spunem, pe un minim dar indispensabil credit științific individual. putem oferi exclusiv
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
limba franceză (1982, 1988). În literatura europeană intră toate literaturile continentale, după cum în literatura universală, în Weltliteratur (după formula goetheană), intră toate literaturile lumii. Deci toate literaturile estice, inclusiv cea română, sunt de fapt și de drept europene. și alți comparatiști și scriitori balcanici și central europeni au anticipat, susținut și polemizat pe această temă iritantă. pe cine trebuie să convingem noi, esticii? Evident, în primul rând, pe purtătorii de cuvânt ai conștiinței literare europene, respectiv vestice. Operația nu este deloc
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Raportul esențial dintre european (universal) și național este numai unul de unitate în diversitate, de diferențiere în uniformitate, de implicare și integrare reciprocă. Nici un teoretician serios al literaturii europene, începând cu critici și eseiști ca T.S. Eliot și terminând cu comparatiști ca L. Foscolo Benedetto, n-au gândit altfel. Dreptul european la pluralitate și diversitate literară este imprescriptibil și inviolabil. Nu se poate vorbi în nici un caz de un bloc coerent, de omogenizare latentă sau programată. Internaționalizarea și europenizarea literaturii (vom
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sau programată. Internaționalizarea și europenizarea literaturii (vom vedea imediat în ce sens) este una, uniformizarea și supranaționalizarea este alta. Din convergența heterogeneităților naționale rezultă general-umanul în expresie literară, nu o literatură apatridă și nediferențiată. Ideea este larg îmbrățișată, inclusiv de comparatiști. Scriitorul european pleacă de la realități naționale, dar el subînțelege în mod constant, în întreaga sa operă, existența și prezența Europei în totalitatea dimensiunilor sale. El scrie în perspectivă europeană, cu Europa integrală, întrevăzută, visată, imaginată în filigran. Idealul este deci
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pretutindeni. Goethe vorbește de ușurința comunicațiilor, de multiplicarea și rapiditatea relațiilor. Cine vrea să înțeleagă pe poet/ Trebuie să meargă în țara poeților. Expresia franceză corespunzătoare a epocii este circulația literară, comerțul internațional, liberul schimb. Ideea reapare și la mulți comparatiști moderni 9. Realizarea acestor schimburi se produce în primul rând prin traduceri (un important articol al Dnei de Stal din 1816), dar și prin colaborări internaționale, asociații, colocvii etc. 2. Literatura europeană (=universală) cere și stimulează cooperarea și influența reciprocă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Atlantic la Urali). El cita scriitori spanioli, danezi și ruși (Kozlov, pozharscky, pușkin, toți de tendință europeană), credea într-o literatură unică pentru toată Europa. Cultura europeană comună est-vest (referință mai puțin cunoscută) a fost afirmată și de Jules Michelet. Comparatiștii așa-zicând clasici (toți de formație occidentală) n-au mai revenit cu insistență și cu atenția necesară asupra ideii europene. Nu acesta a fost totuși cazul lui Arturo Farinelli în Il sogno di una letteratura mondiale (1925). După 1945, recunoașterea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dar și geopolitică și ideologică. Cine ar mai concepe azi cu seriozitate o literatură europeană fără ruși, polonezi, iugoslavi, unguri, cehi, bulgari și, bineînțeles, români etc.? Contribuțiile slave la literatura și conștiința europeană au atras, nu o dată, atenția cercetătorilor și comparatiștilor. Faptul că Denis de Rougemont în Lettre ouverte aux Europeens, care nu uită nici pe albanezi, nu se adresează și rușilor (care au adus totuși atâtea contribuții esențiale la dezvoltarea literaturii europene și mondiale Dostoievski, Tolstoi etc.) nu poate fi
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
totdeauna de bună credință. Experiența, dacă nu convingerea european-universalistă, dovedește totuși că nu o singură literatură poate fi centrul sau motorul tuturor celorlalte, că nu succesul parizian sau londonez este unicul criteriu de consacrare și formă de existență literară. Unii comparatiști actuali denunță de altfel pe față această concepción antipÆtica (Claudio Guillen). 5. Există, în sfârșit, și alte forme mai puțin declarate de eurocentrism, ceea ce nu înseamnă că ar fi mai puțin evidente, radicale și active. Una, foarte răspândită, este ignorarea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
restrânsă de activitate. Atât și nimic mai mult. O astfel de exigență nu este excesivă, ci strict recomandabilă. Este cazul a reaminti că reacții antieurocentrice foarte limpezi s-au putut semnala și nu de azi la o serie întreagă de comparatiști europeni și americani. Orientarea unui Etiemble sau Wellek este bine cunoscută. O sinteză a acestor luări de poziții, împreună cu noi argumente, am realizat chiar noi înșine într-o lucrare anterioară. Activitatea Asociației internaționale de literatură comparată, ca și proiectul său
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]