505 matches
-
la studiul fenomenelor și acțiunilor sociale pe care Hayek îl numea scientism sau pretenția de știențificitate îi sunt contrapuse reflecția logică și analiza critică din tradiția umanioarelor. Frag-mentării individului și compartimentării acțiunii economice din actualele științe sociale le sunt concurente completitudinea ființei umane și complexitatea acțiunilor sociale din vechile și profundele domenii ale studiului omului: filosofia morală și literele. Nu există doar un singur fel sau prototip de om, după cum se potrivește sau nu interesului și asumpțiilor cercetătorului: un homo oeconomicus
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
față de societate, față de moștenirea trecutului și promisiunea viitorului." Probabil că textul reputatului economist german explică suficient de bine preocuparea lui Tiberiu Brăilean pentru studiul complexității social-economice și pasiunea de a îndrepta abordarea tehnicistă printr-o viziune mai amplă pe măsura completitudinii persoanei umane și o atitudine intelectuală bazată pe bunul simț. Lucrarea Sisteme economice se înscrie în același registru intelectual și științific. Ea nu propune o abordare exhaustivă a modului în care diferitele societăți, în istorie și în actualitate, soluționează problemele
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
propozițională de respingere a unor afirmații sau opinii, urmînd modelul logic de trecere de la argument la concluzie. Potrivit specialiștilor, există patru modalități de a realiza contraargumentarea: 1) negarea argumentului, 2) contestarea valabilității sau certitudinii lui, 3) punerea la îndoială a completitudinii argumentației, 4) inversarea orientării argumentative. Indiferent de tipul ei, contraargumentarea realizează structuri discursive extinse la o sumă de enunțuri, structurate linear în discursul replică sau cu intercalări în discursul dialogic. V. argumentare, contraargument, replică. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO CONTRADICȚIE. Sub
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
diferite a schimburilor și a situațiilor în care acestea apar. Numărul variabil de intervenții apare datorită caracterului negativ al intervenției reactive, rezultînd astfel incompletitudinea interacțională, fapt care atrage după sine negocierea. Un schimb este considerat complet sau încheiat dacă satisface completitudinea interacțională sau contractul dublului acord, adică dacă ultimele două intervenții sînt co-orientate argumentativ. Acest principiu al acordului mutual a fost contestat de către numeroși analiști, care consideră că acordul între protagoniștii schimbului nu este o condiție nici suficientă, nici necesară pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
îndată însă ce punem problema înțelegerii politice a socialului, observăm că ideologia se poate oricând reîntoarce la semnificația sa negativă. Aceasta nu revine însă la a spune că tentativa de "pozitivare" a ideologiei este imposibilă, ci doar că este incompletă. Completitudinea demersului de pozitivare a ideologiei este atinsă atunci când acest concept este pus față în față cu ceea ce trimite dincolo de realitatea prezentă. Numai în acest fel, prin evidențierea suplimentară a conexiunii existente între ideologie și realitatea socială, termenul își poate menține
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pare a fi un amestec de DD și DI, este rar confundată cu acestea, fiind mai degrabă confundată cu NP. Este cu atît mai interesant cu cît între DD, DI și DIL avem în cele din urmă numai variații în completitudinea cu care este redată „vocea” aceluiași personaj; dar acolo unde riscăm a confunda DIL cu NP, sîntem în pericolul de a atribui sau de a identifica eronat două voci complet diferite și doi indivizi diferiți, personajul și naratorul. O trăsătură
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
1931 de către Kurt Gödel (1906-1978) prin celebra sa teoremă a incompletitudinii, urmat în 1936 de A. Turing și A. Church, care au demonstrat, independent unul de altul, indecidabilitatea logicii predicatelor de gradul I. Ea vine după o primă demonstrație a completitudinii calculului predicatelor și s-a constituit într-un răspuns dat tentativei prezumțioase a lui David Hilbert (1862-1943) de a formaliza axiomatic, de pe poziții finitiste, întreaga matematică în termeni de consistență internă. Înainte de a-și fi generalizat teorema, Gödel deconstruiește prin
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
unui alt regim de inteligibilitate, revelat de principiile fizicii cuantice: probabilitate, cauzalitate holistică, indeterminism, nonreprezentare intuitivă (spațio-temporală) a fenomenelor subatomice și, mai ales, nonseparabilitate a obiectelor unui câmp fizic (i.e. inexistența unei limite de separație). Pentru că acest conflict privitor la completitudinea aparatului teoretic al fizicii cuantice (tranșat ulterior prin invalidarea experimentală a inegalităților lui Bell, 1964) s-a iscat în fața acelorași evidențe empirice, W. Heisenberg a ajuns să se întrebe, în condițiile validării prin experiment a completitudinii teoretice a mecanicii cuantice
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
acest conflict privitor la completitudinea aparatului teoretic al fizicii cuantice (tranșat ulterior prin invalidarea experimentală a inegalităților lui Bell, 1964) s-a iscat în fața acelorași evidențe empirice, W. Heisenberg a ajuns să se întrebe, în condițiile validării prin experiment a completitudinii teoretice a mecanicii cuantice, „în ce măsură munca științifică, în aparență străină, prin conținutul ei, individului, este de fapt dominată de concepțiile sale filozofice”1. Bref, cele două teorii ale relativității, alături de exigențele teoretice fundamentale ale mecanicii cuantice, exprimă în mod neașteptat
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
obiectivelor, care presupun obligativitatea formulării sarcinilor cu țintă pe obiective operaționale și a situațiilor optime de Învățare. În elaborarea strategiilor din Învățământul superior, taxonomiile (ca abordări sistematice, clasificatoare, descriptive și explicative, construite pe criterii de ierarhizare, complexitate și - pe cât posibil - completitudine) s-au impus mai ales prin cercetările lui B.S. Bloom si colaboratorilor lui pe baza cărora se adoptă politicile educaționale. Operaționalizarea obiectivelor În contextul unor situații sau categorii de situații de predare-Învățare presupun opțiunea și pentru procese suport a căror
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
de o parte, și altele care țin de calitatea activității elevului (sau de calitatea procesului), pe de altă parte. I. Criterii care vizează calitatea proiectului (calitatea produsului) 1. Validitatea proiectului sau măsura în care acesta se adecvează temei abordate. 2. Completitudinea proiectului reflectată în modul de abordare a temei, urmărindu-se conexiunile interdisciplinare, competențele și abilitățile teoretice și practice precum și maniera în care acestea se regăsesc în conținutul științific. 3. Elaborarea și structurarea proiectului, criteriu care vizează evidențierea competențelor demonstrate de
Caleidoscop by Daniela Pavel () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93508]
-
explicite, trupul nu putea participa la destinul superior al omului, la ascensiunea intelectului către Realitate. Revelația creștină a introdus trupul în metabolismul spiritual al omului. L-a gîndit ca aspect de neabandonat al ființei, fără de care ea și ar pierde completitudinea, iar libertatea ei s ar defini ca o libertate de separare, de opoziție, de excluziune. în momentul Schimbării la Față, Christos și-a arătat propriul trup de lumină, radiație consistentă a luminii increate, principiu al trupului omenesc. Prin înviere, el
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
incompletitudine metafizică : Corpul face parte din configurația totală a omului, din configurația eternă a persoanei Creștinismul crede în reînvierea omului total, în reconstituirea completă a persoanei. Excludere sau integrare a trupului în întreprinderea spirituală? Libertatea ca separare sau ca înglobare, completitudine? Pentru a marca, în ce privește atitudinea față de trup, noutatea creștină, Peter Brown menționează două utilizări cvasi-contemporane ale pasajului homeric (Iliada, IV, 443) în care Pallas Athena coborîtă lîngă zidurile Troiei acoperă maiestuos întregul spațiu de la cer la pămînt. Plotin (Enneade, 4
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
din tine prin interioritate și prin celălalt. în contrast cu identitatea statică centrată pe ego, mereu ispitită să-și obiectiveze și să-și justifice limitările, potențial născătoare de exclusivism, atenția față de semenul diferit se corelează cu o identitate a depășirii și a completitudinii persoanei, cu o identitate dinamică. Ea se leagă strîns, pentru André Scrima, de tema itineranței, a trecerii, a călătorului spiritual care, abandonînd mărcile identității statice, tinde spre acea completitudine echivalentă cu trecerea la limită a persoanei, atrasă de plenitudinea, liberă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
semenul diferit se corelează cu o identitate a depășirii și a completitudinii persoanei, cu o identitate dinamică. Ea se leagă strîns, pentru André Scrima, de tema itineranței, a trecerii, a călătorului spiritual care, abandonînd mărcile identității statice, tinde spre acea completitudine echivalentă cu trecerea la limită a persoanei, atrasă de plenitudinea, liberă de condiționări, a divinului. în cazul religios, tema întîlnirii cu celălalt se pune simultan de la o înălțime polară și cu exigența practică, urgentă, dificilă a unui dialog foarte concret
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
este sinteza dintre pornirile instinctive, telurice, ce izvorăsc din adâncul ființei noastre pământești, pe de o parte și aspirațiile nobile, spirituale, care se inspiră din normele sociale, pe de altă parte. El este o expresie a ființei omenești sub semnul completitudinii, și de aceea nimic din ceea ce este omenesc nu-i este străin. (...) Supra-eu-l, crește și se dezvoltă din Eu, anume din Eu-l preconștient, fiind manadatarul normelor morale sădite în copil de către mama sa înainte de apariția conștiinței". Nicolae Mărgineanu, Condiția
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
literaturii noastre în context mondial"), dar profesorul nu făcea decât să supună atenției anumite trasee comparatiste, fără a avea vreo clipă intenția să opună teoria sa sincronismului lovinescian. Dimpotrivă: totdeauna a susținut că "între sincronism și protocronism relația este de completitudine, iar nu de excludere, cum cred cei ce gândesc într-o logică a terțiului exclus". Semnalul punerii unei bizare egalități între protocronism și... ideologia oficială a partidului comunist l-a dat, din USA, Katherine Verdery: Ideea centrală este negarea influențelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
din SUA, unul dintre cei mai reprezentativi teoreticieni ai auditului intern, primul autor al unui manual de audit intern, a propus zece principii care trebuie urmate pentru asigurarea implementării guvernanței corporative: P 1. Controlul factorilor interesați asupra organizației. P 2. Completitudinea și fiabilitatea rapoartelor prezentate publicului. 31 Ibid., adaptare de la p. 9. 32 Institute of Internal Auditors - Institutul Auditorilor Interni. Guvernanța corporativă 44 P 3. Evitarea concentrării excesive a puterii la vârful organizației. P 4. Componența echilibrată a consiliului. P 5
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și care este foarte important pentru investitori și privește: organele de reglementare, instrumentele de reglementare, modul de cooperare între acestea, modalitățile de informare a publicului ș.a.; • infrastructura informațională se referă la modul de raportare și informare al companiilor, respectiv la completitudinea, corectitudinea și furnizarea de informații în timp real, luând în considerare principiile contabile, care diferă de la o țară la alta în privința practicilor de afaceri. Spre exemplu, Standard & Poor’s consideră implementarea standardelor de contabilitate (IAS urile) și standardelor de raportare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
gestionarea securității și achiziția de programe și activitățile de mentenanță și dezvoltare. Aceste instrumente de control se aplică tuturor sistemelor - de la aplicația principală la client/server la stațiile de lucru. Instrumentele de control al aplicației sunt concepute pentru a asigura completitudinea, acuratețea și validitatea datelor intrate în sistem și ale procesării acestora. Chiar și atunci când două entități au obiective și structuri identice, activitățile lor de control pot să difere, deoarece fiecare entitate este condusă de oameni diferiți care, în funcție de percepție, folosesc
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
cu incertitudinile ei, cu alunecări dubitative sau nihiliste, cu piste ce atacă și deconstruiesc sensul. Poziționările filosofice Își caută uneori temeiuri dincolo de cadrajele specifice, mărturisind, În acest fel, limite și slăbiciuni. Se știe că interdisciplinaritatea pune accentul pe dimensiunea coabitării, completitudinii, articulării mai multor mărci explicative sau metodologii, și acreditează că doar integrativul și holisticul bine fundamentate au șansa să ne facă să Înțelegem sensurile adânci ale existenței. Dincolo de această asumpție metodologică, interdisciplinaritatea mai prezintă un avantaj: ea ne arată că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
un corp de indivizi ce aspiră mereu către echilibru, acesta fiind asigurat de trei factori - factorul economic, cel intelectual și cel moral -, va fi preluată și potențată corespunzător la nivelul proiectării și conducerii concrete a Învățământului românesc. Teza autoreglajului, perspectiva completitudinii funcționale, spiritul pragmatic și utilitarist sunt principii care au fost aduse de reforma haretiană și resorbite mult timp de sistemul românesc de Învățământ. Opera sa vădit Înnoitoare va căpăta o notă iluministă și va avea ca fundament o concepție reformist-democrată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
culturală a sacrului (cum pare să se Întâmple acum), iar comunitatea să potențeze (să prescrie) un anumit tip de conlucrare dintre școală și biserică. Oricum, ar fi de dorit ca Între cei trei factori să existe o coerență și o completitudine acțională, o conlucrare reală pe bază de competențe specifice, nu un raport de concurență sau subordonare. S-au dus timpurile contrarietăților și contraponderilor induse artificial. Biserica, În calitate de structură organizatorică particulară, va veghea prin reprezentanții săi la păstrarea coerenței dogmatice și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
față de dascălii care m-au format. După părinți, ei sunt persoanele care m-au plămădit spiritual și m-au marcat pentru totdeauna existențial. Este drept că nu toți au avut același impact asupra traiectului meu evolutiv. Remarc Însă varietatea și completitudinea influențelor venite de la ei. Am avut multe de Învățat de la fiecare: un anumit mod de a gândi, o atitudine față de ceva, o credință, o Îndoială, un anumit simțământ strecurat printre idei, un gest plin de Înțelesuri, o chemare către un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
în care ajunge să fie înțeleasă ca reprezentând scopul principal al artei. În urma deprecierii analitice a experienței estetice, a apărut necesitatea articulării unui discurs critic 17. Calități precum armonia comunicării facultăților în jocul liber al imaginației (Kant)18, unitatea și completitudinea experienței apreciative (Dewey)19, fenomenalitatea obiectului, coerența în continuitatea dezvoltării experienței, intensitatea și concentrarea (Beardsley)20 formează cadrul de studiu al experienței estetice. Criticile aduse "mitului" experienței estetice pornesc de la argumentele lui Dickie 21 cu privire la posibilitatea confuziei percepției cu obiectul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]