457 matches
-
normativă. Când nu sunt siguri de propriile lor cunoștințe utilizează comportamentul celorlalți ca pe o sursă de informare corectă. În celălalt caz, oamenii acceptă norma grupului pentru că doresc să fie acceptați de grup , pentru a nu fi criticați sau izolați. Complezența se manifestă prin conformism, dar un conformism de suprafață, care nu ajunge să modifice convingerile profunde. Complezența sau complianța este văzută ca o situație de acceptare publică, dar nu și privată a influenței normative. Complianța poate fi conformism, dar și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
informare corectă. În celălalt caz, oamenii acceptă norma grupului pentru că doresc să fie acceptați de grup , pentru a nu fi criticați sau izolați. Complezența se manifestă prin conformism, dar un conformism de suprafață, care nu ajunge să modifice convingerile profunde. Complezența sau complianța este văzută ca o situație de acceptare publică, dar nu și privată a influenței normative. Complianța poate fi conformism, dar și rezistență la influență. Ea pregătește schimbarea comportamentală atunci când circumstanțele o permit, când dispare teama de sancțiuni și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În viziunea autorului procesele de influență sunt direct legate de producerea și resorbția conflictelor. Ținta influenței manifestă două preocupări majore: să pară consistentă și să facă În așa fel Încât să obțină acceptarea socială. Moscovici precizează că influența majoritară produce complezență, În timp ce minoritățile produc o influență latentă. Dacă sursa este dominantă În raport cu ținta, atunci aceasta reprezintă o majoritate, o sursă expertă ceea ce produce o adaptare a judecăților, ținta revenind ulterior la poziția inițială. Sursele cu statul inferior obțin influență printr-un
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
presupune fie negociere la nivel individual, În forul intern al persoanei, fie o negociere Între individ și grup, Între convingerile individului și cele are unui alt individ sau grup. Tony Malim [1989](2003, 255), Încercând să identifice mecanismele determinante ale complezenței, a căutat răspuns În teoria politeții elaborată de P. Brown și S. Levinson (1987). Supunerea oamenilor la o anumită cerință este corelată cu nevoia dirijării impresiei. Persoanele cărora le adresăm anumite cereri Își pot simți amenințată imaginea personală În ochii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
să-și deterioreze imaginea. În aceste condiții, cererile făcute cu politețe implică o amenințare mai redusă a imaginii personale decât cererile categorice și de aceea apare și tendința de acceptare. Așadar, cererile formulate politicos, negocierea sunt strategii de obținere a complezenței. Asertivitatea reprezintă strategia optimă de rezistență la influență și În același timp de exercitare a influenței. 3.3.2. Asertivitatea. Concept și strctură Lazarus analizează asertivitatea și o definește ca fiind capacitatea de a-i influența pe alții (S. Chelcea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sunt aduse în contact total; strângerea este fermă și delicată în același timp; mâinile se mișcă ușor în sus și în jos de trei - patru ori, ritmul este imprimat de cel care a întins primul mâna; se comunică verbal de complezență în timpul strângerii; se eliberează mâna imediat ce interlocutorul slăbește strângerea. O altă grupare de gesturi care emit semnale au loc în timpul discuțiilor. Aceste semnale pot fi clasificate ca pozitive, propice comunicării sau negative, de tip defensiv sau agresiv. Limbajul nonverbal cu
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
și, odată cu el, în chip proiectiv, regretul. Obsesia regretului îl închide pe nehotărât în sine; până și remușcarea, care deschide către alții, este trăită de el în manieră reflexivă; regretul a devenit o remușcare egoistă: el își torturează conștiința din complezență față de sine: cum să poată face gestul care l-ar putea livra unui eșec! Pe de altă parte, cel nehotărât cunoaște regretul ca regret actual al neacționării. De vreme ce el știe că nu-și poate dobândi cu adevărat eul decât pierzându
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
etnografice. Din acest punct de vedere, Africa fantomă (1934), jurnalul expediției coloniale Dakar-Djibouti, este cu atât mai interesant cu cât Leiris l-a publicat în mod deliberat, spre marea enervare a șefului expediției, care se temea că portretul lipsit de complezență al etnografilor și al administratorilor coloniali o să-l lipsească de un sprijin logistic prețios. Ancheta de la o zi la alta, mai ales la etiopienii din Gondar, arată în ce măsură etnograful este rar stăpânul jocului. El exercită totuși o putere simbolică: aceea
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
vestul Indiei, unde există opt cuvinte onomatopeice pentru a designa râsul: hudu-hudu = râsul gingaș al bebelușului, hada-hada = râsul zgomotos al acestuia, faidi-faidi = râsul vulgar, has-has = râsul aprobator, hoho-hoho = râsul în hohote, hihi-hihi = râsul nechezat, fâs-fâs = râsul batjocoritor, haia-haia = râsul de complezență. Care sunt concluziile pe care le putem trage din studiul cunoașterii la nivelul simțului comun? În primul rând că experiența directă a oamenilor este limitată spațial și temporal. Din acest motiv, cunoașterea comună a realității sociale face imposibilă cunoașterea evoluției
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Ialta nu este, așadar, punctul de plecare al Războiului Rece*. Ialta a făcut obiectul multor interpretări din partea istoricilor. Pentru unii, ea înseamnă acorduri defectuoase, prost negociate, din cauza slăbiciunii lui Roosevelt, foarte afectat de boală, și a neînțelegerii, ba chiar a complezenței unora dintre consilierii săi față de URSS. Pentru alții, sunt acorduri bune, dar care, în funcție de versiuni, nu au fost respectate de Stalin sau au fost repuse în cauză de Truman. în sfârșit, pentru numeroși conducători necomuniști din Europa Răsăriteană și, ulterior
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
schimbările de atitudini și comportamente în vederea reducerii tensiunii emoționale și a depășirii stării respective. De exemplu, individul își reevaluează și reduce scopurile (pretențiile, „aspirațiile”) inițiale, își temperează idealismul și irealismul acestora, dezvoltă atitudini (de regulă negative) de detașare, cinism, de complezență față de propriile sale trebuințe. Strategiile de coping utilizate sunt cele defensive, de evitare și fugă psihologică, și nu de confruntare sau de rezolvare a problemelor. Procesualitatea acestor etape ale burnout-ului o prezentăm în figura 17.4. SHAPE \* MERGEFORMAT În urma descrierii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Wall Street-ul și celelalte centre financiare În 2001 și 2002. Climatul afacerilor s-a deteriorat considerabil În perioada recentă, marcată de „spargerea bulei” Internet, de scandalurile legate de falsurile contabile ale unor mari societăți (Enron, Worldcom, Ahold etc.), de complezența organelor de certificare (cazul Arthur Andersen) și de Îndatorarea considerabilă a anumitor firme multinaționale (France Télécom, Suez, Vivendi Universal etc.). Un alt element reproșat globalizării: creșterea inegalităților dintre țările bogate și cele În curs de dezvoltare, care suferă din cauza deteriorării
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
spre o înregistrare definitivă, zăcută blând în dosare ample, cu clape groase de fier sau de alamă, neînduplecate, ostile oricăror capricii, sclifoseli, garagațe... Cui i-e frică de ștampile (Fișă pentru Romanțul poștal) Transcriu ca-ntr-un delir! Ștampile de complezență, ștampile ale poștei balneare, ștampile de carantină, ștampile poștale „Paquebot“, ștampile poștale „Ancora“, ștampile poștale „Arc de cerc“, ștampile poștale concentrice, ștampile poștale „Crin“, ștampile poștale „Crucea florală“, ștampile poștale cu agrafă, ștampile poștale cu draperie, ștampile poștale cu indicarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
dar fără scandal, nu în acest sens trebuie să înțelegem obiectivitatea, ci abordând niște probleme cu curaj, să avem o tematică și o problematică cu probleme active, interesante pentru ca să îmbunătățim activitatea în diverse domenii și să renunțăm la materiale de complezență, admirări personale"97. D.T: Da, e o observație corectă. Avea texte pe pagini duble, hectare întregi de abordări estetice. Iliescu la aceste aspecte se referea. S.B.: Mircea Radu Iacoban îi cere lui Iliescu să vină la o discuție cu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să fim atenți la justa proporție a lucrurilor. Există traume și dezbateri mult mai solicitante etic decât cele pe care ni le pun în față împrejurările arbitrare ale istoriei curente. Evident, dacă riscul gesticulației pure e o pompoasă, vanitoasă, auto complezență, riscul relativismului moral e amoralitatea, suspensia opțiunii și a actului, scepticismul demobilizator. 3. Judecata. E modul de a „acționa“ etic al celui per ceput în genere ca „moralist“. „Moralistul“ se resimte pe sine drept instanță morală. Vorbește în numele Binelui și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Lucrările lui Herzberg au provocat critici referitoare la metodă. Ne putem întreba dacă, atribuind contextului situațiile de insatisfacție și lor înșiși situațiile de satisfacție, salariații nu folosesc povestirile pentru a se pune în valoare. Ei ar manifesta o înclinație de complezență: amintirile plăcute sunt mai ales reușite personale, dificultățile depind de alții. În plus, chiar dacă n-am pune la îndoială metoda, nu putem decât să constatăm că avem de-a face cu rezultate contradictorii. Dar lucrările lui Herzberg au stat la
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
desigur cel mai inexact, deoarece substituie rigorii intelectuale fantezia literară a criticului, cea mai arbitrară dintre „echivalențe”4Ă. Dincolo de atari obiecții, Șerban Coiculescu putea scrie în 1938 rânduri de reală prețuire la adresa prietenului său, eliberat de balastul conjuncturalului ori al complezenței. Portretul se constituie din sugestive linii antinomice ce vădesc până la urmă 1 Șerban Cioculescu - Aspecte literare contemporane, București, Editura Minerva, 1972, pp. 611-614 2 idem, p. 612 3 ibidem, p. 613 4 ibidem 89 complementaritatea: „Sceptic dar și surprinzător de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Vladimir Streinu, căruia îi succede imediat un Medalion Vladimir Streinu. Întrebările - deferente - se referă la modul cum înțelege criticul arta, în special poezia, la receptarea critică, la criterii de apreciere estetică etc. Citindu-l, n-am putut scăpa de senzația complezenței, deși autorul Ritmului imanent răspunde cu franchețe, eludând cu eleganță chestionările mai incomode. Medalionul este mărunt ca semnificație, sufocat de anecdotic. Mai nimic nu se poate reține, poate doar această schiță de portret: „Înalt, distant și totuși apropiat sufletește, distins
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
restructurează pe om din cele meschine. Am primit a II-a scrisoare a Dvoastră ce vă caracterizează perfect de bine, un valoros cărturar între fiii orașului Suceava. Vă rog să nu-mi luați această manifestare sufletească ca un act de complezență, ci bazat pe constatare atentă. Da: activitatea mea folclorică este mult mai vastă decât cele însemnate de dânsul. Mă bucur că amintiți de Leca Morariu și Ion Vicoveanu cu care am avut strânse legături. Pe Leca Morariu l-am vizitat
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de genul acesta: "Noi am fost cei care am creat România Mare, este meritul și realizarea noastră". Ei au lăsat astfel o mulțime de speranțe înșelate neîmplinite și grave probleme nerezolvate. Iorga a rămas undeva între așteptările generației tranșeelor și complezența automulțumitoare. El rămînea un om al secolului al XIX-lea, tributar visului său sămănătorist, dar care considera perioada interbelică drept o realizare și nu o provocare, nu din punctul de vedere al noului tip de naționalism pe punctul de a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
valoroși sunt mulți. Cărțile pe care le preferă Anton Holban sunt niște „nuvele mai lungi”: Dominique de Fromentin, Princesse de Clèves de M-me de Lafayette, Deux ou trois Graces de Huxley. În nuvele, prozatorul mărturisește că se renunță la orice complezență față de public și într-un spațiu restrâns, se poate ajunge la „cea mai perfectă puritate”. Cele mai multe nuvele dezvăluie cunoașterea nuanțată a tehnici analizei, a mecanismului vieții interioare fundamentale ale scriitorului. 2. Autoficțiunea în nuvele și romane Termenul de „autoficțiune” a
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
pentru că e lipsită de orice dinamism care ar putea ține curiozitatea lectorului mediocru încordată și prezintă mereu alte aspecte ale acelorași sentimente. În romanul O moarte care nu dovedește nimic există o adâncime și mai mare, iar lipsa de complezențe față de public, totală. Subiectul este redus la maximum, opera fiind scrisă pentru oameni și nu pentru artiști. Holban consideră că viața e prea scurtă și prea gravă ca să facem numai artă pentru artă. În romanul Ioana realitatea a fost foarte
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
firul epic este vag, consecință a ororii pe care o are pentru adjectivul inutil. Scriitorul crede că o nuvelă se construiește mai greu decât un roman, pentru că cere o „puritate perfectă” și într-un spațiu restrâns, se renunță la orice complezență față de public. Serge Doubrovski a inventat în romanul Fils termenul de „autoficțiune”, care desemnează povestirea vieții în care se confundă autori și personaje. Teoreticianul conceptualizează acest termen ca reacție a încercării lui Philippe Lejeune în Pactul autobiografic de a stabili
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
sale convertiri survine în 8 iulie 1935 în "chappel de l'Adoration" din Cartierul Latin al Parisului. Nevoia de a se convinge pe sine însuși că nu a visat, că nu a avut halucinații, frica de a nu cădea în "complezență" și de a nu fi "recuzați" atât el ca martor, cât și mărturia sa, îl vor face să amâne scrierea acestei cărți, care urma să prezinte "un moment de stupoare care durează încă". Totuși, la un moment dat, nevoia de
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
magicul și sacrul" în propriul folos, eliberînd astfel societățile occidentale de limitări care "opreau drumul raționalității și al intensificării activităților economice și sociale".76 Dincolo de aceasta, printr-un efect pervers al tacticii sale, care consta în a afișa o oarecare complezență față de consolidarea micilor regate periferice, ce blocau expansiunea Sfîntului Imperiu în Anglia și în special în Franța 77, Biserica a contribuit involuntar la consolidarea prime-lor monarhii pe cale de secularizare, ce prefigurau statul absolutist și, ulterior, statul modern. În virtutea unei toleranțe
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]