10,974 matches
-
muzicolog, profesor, literat, bizantinolog, instrumentist, critic muzical, folclorist, eseist, traducător etc.), ocolit și neglijat de proprii săi colegi de breaslă, înlăturat cu bună știință de Academia Română atât în viață, cât și în posteritate, Dimitrie Cuclin face parte din „marii” Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor care la venerabila vârstă de 93 ani, când a închis ochii pentru totdeauna, nu s-a bucurat măcar de un simplu necrolog la mica publicitate din partea instituției muzicale din Palatul Cantacuzino, înregistrând - poate - cea mai tristă „performanță” a
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
organizații sindicale și de Partid, în cercuri politice ascunse, estompate, care au subminat creația unor personalități artistice de primă mărime, bineînțeles cu Dimitrie Cuclin în frunte. Toate aceste texte s-au păstrat în manuscrise originale în colecția unei nepoate a compozitorului care nu dorește publicitate. De un interes major se situează Referatul profesorului Dimitrie Cuclin asupra Culegerii de melodii și dansuri populare din Zona Bicazului, realizate de coregraful Gheorghe PopescuJudeț, solicitat de responsabilul-adjunct al Grupului de cercetări complexe Bicaz, C. S.
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
Grupului de cercetări complexe Bicaz, C. S. Nicolaescu-Plopșor, în vederea publicării de către Academia R.P.R. (adresa nr. 193 din 3 septembrie 1962), a Monografiei Bicaz. Intitulată Jocurile populare din zona Bicaz, având 881 de pagini, exegeza cercetătorului Gh. Popescu-Județ i-a oferit compozitorului și folcloristului, dar mai ales istoricului Cuclin, veritabil savant al lumii geto-dacice, posibilitatea să lanseze o teorie proprie asupra vechimii culturii noastre populare prin melodiile și dansurile țărănești. Manuscrisul autograf (55 file) al prietenului C. S. NicolaescuPlopșor se află în
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
ca piesele de dans să fie „furnizate” nu numai izolat, ci și în mănuchiuri, numite „suite” și, încă mult peste posibilitatea de a fi dansate. Provocîndu-se o supraabundență de suite de piese de dans în afara condițiunii de a fi dansate, compozitori ca Bach, Haendel și mulți alții, au găsit oportun să-și exercite asupra lor întreaga fantezie creatoare și într-un spirit arhitectural adecvat evoluat, ei și antagoniștii lor: Filip Emanuel Bach, Rust și cei din școala dela Hanheim, au determinat
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
E o revelație la care poate nimeni nu se va fi aștteptat. Și e o realizare titanică. E epocală. Și orice atenție i se va acorda, va fi pentru mîndria, renumele și folosul nostru, al tuturora. Dimitrie Cuclin Dimitrie Cuclin compozitor membru al U. C. din R.P.R. Către Preșidenția Consiliului de miniștri a RPR București Tovarășe Președinte, Ca unul ce am fost onorat cu titlul de laureat cl. I al premiului de Stat, socotesc imperioasă datoria mea de a vă aduce
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
inalterabilă și perpetuă actualitate, ceeace n a împiedicat iureșul atîtora ce s-au demonstrat îndreptățiți a mi-o lua fără nici o jenă înainte! Și pentru că am ajuns aici, nu pot trece cu vederea faptul că un tînăr silitor și talentat compozitor al nostru, anunțînd în ziare că se pune să scrie o trilogie dramatică muzicală, mă face să mă întreb fără nici o idee de ironie, de răutate, de bîrfeală ori calomnie, dacă nu cumva tînărul nu a intenționat să dea a
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
hors concours) la Le Félibrige Latin, din Monpellier, în 1891, Medaia de bronz a Expoziției Universale de la Paris, din 1900 și Premiul Société de Beaux-Arts din Paris, în anul 1903. Lucrarea închinată lui Dimitrie Vulpian a fost achiziționată de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor și își așteaptă susținerea materială pentru ieșirea la public. Atunci am corelat melodiile publicate, prelucrate pentru pian - cum cereau membrii comisiei de achiziționare, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Vasile Alecsandri și Titu Maiorescu<footnote Vulpian, Dimitrie - Musică populară. Balade, colinde
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
am trecut în revistă documentele inedite până la această vreme și am propus valorificarea prin tipar a tezei de doctorat, adaptată la condițiile unor studii și a unei cărți - catalog, de care să beneficieze cercetătorii interesați și apoi cântăreții și chiar compozitorii aflați în căutarea unor surse de inspirație autentice. Fondul de manuscrise relevă un important psalt al zonei din deceniile de mijloc al secolului al XIX - lea - Nicolae - devenit prin intrarea în monahism la Sinaia, Neofit - Ivanovici Iovanovici, copist a șase
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Barancescu Sinaitul și al lui Anton Pann caligraf și traducător din limba greacă a unui important fond de cântări de cult, considerat deopotrivă de muzicologi și bizantinologi „psalt cu ca mai mare autoritate în Transilvania secolului XIX (...) profesor eminent, folclorist, compozitor, copist caligraf, pictor și miniaturist”<footnote onescu, Gheorghe C. Muzica bisericească în România Dicționar cronologic, București, Editura Sagitarius, 2003, p. 178; footnote> și cel prin intermediul căruia vechiul cântec de lume Din sânul maicii mele..., pe versurile lui Grigore Alexandrescu, devine
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
am identificat în arhivele UCMR un text autobiografic în versuri pline de autoironie și umor, scris cu deosebit talent iar în libretul operei O noapte furtunoasa textul în proza caragialian a luat formă versificata tot grație talentului literar înnăscut al compozitorului. Crochiurile sale în creion și penița, imortalizând cu un fin spirit de observație atitudinile colegilor de breaslă în timpul ședințelor de la Uniune sau în timpul jurizărilor la concursuri, sunt deasemenea deja cunoscute. Iată deci că afinitățile elctive ale celor doi compozitori, Paul
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
al compozitorului. Crochiurile sale în creion și penița, imortalizând cu un fin spirit de observație atitudinile colegilor de breaslă în timpul ședințelor de la Uniune sau în timpul jurizărilor la concursuri, sunt deasemenea deja cunoscute. Iată deci că afinitățile elctive ale celor doi compozitori, Paul Constantinescu și George Enescu se constituie într-o primă premisa a încercării de a stabili puncte comune și a studia conexiuile ce pot fi reperate între cele două personalități de care ne ocupăm. Prima mărturie a unui contact direct
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
George Enescu se constituie într-o primă premisa a încercării de a stabili puncte comune și a studia conexiuile ce pot fi reperate între cele două personalități de care ne ocupăm. Prima mărturie a unui contact direct dintre cei doi compozitori o constituie un text autobiografic al lui Paul Constantinescu: ...am început să iau contact, mai întâi, firește, ca auditor, cu muzicienii. Primele impresii au fost de-a dreptul copleșitoare, căci l-am auzit pe însuși George Enescu. Nici nu-mplinisem
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
23 noiembrie 1938, p. 2. footnote>. O altă sursă întărește afirmațiile lui Mihail Jora: Dându-i caracterul care deltfel nu-i lipsea în concepția autorului, maestrul Enescu a dat acestei sonatine adevărată viața. Partea pianului a fost susținută de tânărul compozitor C. Silveștri, care a susținut întreg programul (Bach, Mozart, P. Constantinescu, Beethoven) cu muzicalitatea-i cunoscută, dovedind totuși o mai mare afinitate cu spiritul compoziției moderne, spre norocul colegului său P. Constantinescu.<footnote Răzvan, Horia, articolul Concertele lui Pablo Casals
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Enescu, afirmă: [...]Cel putin concertele lui de vioară (șase), date cu concursul doamnelor Madeleine Cocorăscu, Muză Ghermani-Ciomac și al d-lor Radu Mihail, C. Silveștri și I. Filionescu, au fost manifestări splendide de mare artă clasică, romantică și modernă - cu compozitorii de frunte europeni, mai cu seamă în ce priveste sonata - și în parte națională deoarece în programe au fost înscrise Sonata populară românească de George Enescu însuși și Sonatina lui Paul Constantinescu.<footnote Ciomac, Emanoil, Pagini de cronică muzicală 1939-1958
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
stagiunea 1942-1943 sub baghetă lui Constantin Silveștri, în localul teatrului „Regina Maria”. Din fericire, pentru posteritate Fonoteca Radiodifuziunii Române, deține o înregistrare a lucrării, cu Orchestră Națională Radio, Dirijor Constantin Silveștri, 27:30 (Înregistrare Electrecord). La 25 aprilie 1945 Societatea Compozitorilor Români organiza sub înaltul patronaj al Majestății Sale Regelui Mihai I un concert festiv pentru sărbătorirea a 25 de ani de la înființare. Orchestră Filarmonicii era dirijata de însuși George Enescu. În program figură și o lucrare de Paul Constantinescu: Burlesca
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
la Radio, în 8 martie 1938, dirijor fiind însuși autorul 2. Mihail Jora consemna evenimentul în ziarul „Timpul” nr. 307 din 12 martie 1938, p.2: Marți seara am ascultat la aparatul de recepție, pentru întâia oară, două lucrări ale compozitorului Paul Constantinescu: o simfonieta cu care autorul ei a câștigat în decembrie trecut premiul de compoziție „Max Anhauch”și o fantezie și fugă pentru orchestră și pian cu care a pierdut premiul „George Enescu” decernat cam în același timp. Programul
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
stagiunea 1942-1943 sub baghetă lui Constantin Silveștri, în localul teatrului „Regina Maria”. Din fericire, pentru posteritate Fonoteca Radiodifuziunii Române, deține o înregistrare a lucrării, cu Orchestră Națională Radio, Dirijor Constantin Silveștri, 27:30 (Înregistrare Electrecord). La 25 aprilie 1945 Societatea Compozitorilor Români organiza sub înaltul patronaj al Majestății Sale Regelui Mihai I un concert festiv pentru sărbătorirea a 25 de ani de la înființare. Orchestră Filarmonicii era dirijata de însuși George Enescu. În program figură și o lucrare de Paul Constantinescu: Burlesca
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Simfonicele Radiodifuziunii Române, Editura „Casă Radio”, București, 1999, p. 626. footnote>. Mihail Jora consemna evenimentul în ziarul „Timpul” nr. 307 din 12 martie 1938, p.2: Marți seara am ascultat la aparatul de recepție, pentru întâia oară, două lucrări ale compozitorului Paul Constantinescu: o simfonieta cu care autorul ei a câștigat în decembrie trecut premiul de compoziție „Max Anhauch”și o fantezie și fugă pentru orchestră și pian cu care a pierdut premiul „George Enescu” decernat cam în același timp. Programul
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
documentului. Greutatea a fost găsirea corespondentelor în muzică a ethosului evanghelic, astfel că muzica să aibă, în același timp, si un sens dramatic. Mi-a cerut o muncă susținută timp de patru ani.<footnote Citat din articolul O vizită la compozitorul Paul Constantinescu, apărut în ziarul „Evenimentul” an V, nr. 1535, 11 octombrie 1943, p. 2, reprodus în volumul Constantinescu, Paul, Despre „poezia” muzicii, Argument, nota asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav- Maistorovici, Editura „Premier”, Ploiești, 2004, p.
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Patimile și Învierea Domnului a fost reprezentat în primă audiție în Germania, la 7 aprilie 1973, cu contribuția Capelei de Stat din Dresda, si a Formației corale Kreuzchor, la Kreuzkirche din Dresda, sub baghetă lui Martin Flämig, în prezența soției compozitorului. Soliști: Helga Termer (soprana), Käthe Röschke (alto), Hermann Christian Polster (baș), Gothard Stier (bariton). În România s-a cântat pentru prima oară la 12, 13, 14 aprilie 1990, la Ateneul Român din București, în interpretarea Filarmonicii bucureștene, sub baghetă dirijorului
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Iuda, un Tâlhar, un înger), Gheorghe Roșu(Evanghelistul), Georgeta Orlovski (Maica Domnului, o mironosița), Silvia Voinea (o slujnica, o mironosița), Melania Ghioaldă O slujnica, o mironosița), Dan Zancu ( Pillat, un tâlhar). Revenind la punctul de intersecție între destinele celor doi compozitori numit Oratoriul „Patimile Domnului” evidențiem faptul că George Enescu nutrea sentimente de admirație față de creația lui Paul Constantinescu. Avem drept mărturie două scrisori adresate de apropiați ai lui George Enescu, în care se vorbește despre Oratoriul de Paști în cea
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
iarnă. Aici, la Paris, singura posibilitate de execuție ar exista la Radio - dar se ivesc două dificultăți: Materialul de orchestră, aici fiind mult prea costisitor, nu poate fi făcut de către francezi, si a doua dificultate e că mai toate lucrările compozitorilor contemporani străini se cântă acuma în schimbul lucrărilor franceze care se execută în țările respective. Or, știu că actualmente aceste schimburi artistice cu România nu sunt posibile. În tot cazul voi vorbi despre Oratoriul dtale de îndată ce voi avea partițiunea. Enescu, pe
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
ceilalți, ca ăștia pe aci prea sunt seci și lipsiți de inspirație. Va veni și ziua aceea! [........................................................] Referitor la conținutul scrisorii lui Bedițeanu, deducem că persoana „de peste ocean” care s-a interesat de oratoriile lui Paul Constantinescu era dirijorul și compozitorul Remus Tzincoca<footnote Remus Tzincoca (septembrie 1915 - ianuarie 2012), dirijor, compozitor, profesor. A studiat la Iași cu Antonin Ciolan, Alexandru Zirra, Constantin Georgescu. S-a specializat la Paris, unde l-a remarcat George Enescu. A fondat mai multe ansambluri simfonice
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
inspirație. Va veni și ziua aceea! [........................................................] Referitor la conținutul scrisorii lui Bedițeanu, deducem că persoana „de peste ocean” care s-a interesat de oratoriile lui Paul Constantinescu era dirijorul și compozitorul Remus Tzincoca<footnote Remus Tzincoca (septembrie 1915 - ianuarie 2012), dirijor, compozitor, profesor. A studiat la Iași cu Antonin Ciolan, Alexandru Zirra, Constantin Georgescu. S-a specializat la Paris, unde l-a remarcat George Enescu. A fondat mai multe ansambluri simfonice și a dirijat cele mai importante orchestre din Europa și din
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
tot în Sala Dalles, la 7 februarie 1940 este prezentată în primă audiție o lucrare de aproximativ 12 minute, Variațiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII (tema culeasa de I. D. Petrescu) - variantă pentru violoncel și pian, terminată de compozitor la 5 IX 1939, în care este prelucrata tema Cântării din Săptămână Patimilor, De trei ori tăgăduindu-Te Petru. Interpreții sunt Theodor Lupu (v-cel), Constantin Silveștri (pian). În anii 40, Silveștri debuta că dirijor la Orchestră Simfonica Radio, fiind
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]