1,582 matches
-
Operational Research Society, 43, 71-72. Caulley, D.N., Dowdy, I. (1987), „Evaluation case histories as a parallel to legal case histories”, Evaluation and Program Planning, 10, 359-372. Chaskin, R.J. (2001), „Building community capacity: A definitional framework and case studies from a comprehensive community initiative”, Urban Affairs Review, 36, 291-323. Cochran, W.G., Cox, G.M. (1957), Experimental Designs (ed. a II-a), John Wiley, New York. Cook, T.D., Campbell, D.T. (1979), Quasi-experimentation: Design and Analysis Issues for Field Settings, Rand McNally, Chicago. Cooper, H.M.
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ceaușiste. L. și-a adunat publicistica în volumele Fragmentarium, Nevoia de adevăr și Vocația constructivă (1983), care cuprind fie texte pronunțat ideologice, exaltând politica vremii, fie pledoarii pentru propriile scrieri, un fel de dialoguri imaginare cu un interlocutor atent și comprehensiv, căruia i se explică problematica articolelor și represaliile pe care le-a suportat autorul lor, prilej pentru acesta de a polemiza cu critica literară. În Vocația constructivă sunt inserate și replici la reacțiile vehemente pe care le provocase în presa
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
plasticitate, prin cromatică, nici prin calități de observator al comportamentelor, dând mai degrabă curs liber fanteziei. D. Anghel îl declara superior, prin farmec și concizie, unui Louis Pergaud, scriitor animalier notoriu, laureat al Premiului Goncourt. Grațios poet al necuvântătoarelor, tandru, comprehensiv, în subtext moralist, G. introduce descripția doar ca un pretext de microscenete gingașe. Pictura sau fotografia în sine nu-l preocupă. Reține însă două-trei ipostaze semnificative, se distanțează sau se apropie de obiect, amplifică sau reduce dimensiunile, pentru ca pe marginea
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
că prezentarea pe care o face Doru Pop este, la noi, o premieră. Țin să remarc pe lângă noutatea informației (foarte bine sistematizată) și atitudinea, i-aș spune subtil și - sper - eficient pedagogică. Autorul Încearcă să Înțeleagă fenomenul, are o disponibilitate comprehensivă și nu adoptă o atitudine agresivă În contra civilizației imaginii, așa cum aceasta apare la mulți cercetători europeni. Corin Braga: Ceea ce ne prezintă Doru Pop este o atitudine epistemologică oarecum dezideologizată și dezinvestită afectiv. Or, mi se pare că discursurile europene, cel
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
schimbării a existat În discursul politic și deopotrivă În cel cultural. Nu am Încercat o cercetare exhaustivă a acestor două tipuri de discurs, prezentarea mea ține mai degrabă de o abordare eseistică, În care vorbesc despre nevoia unei paradigme culturale comprehensive, implicit despre criza de reprezentare a acesteia... Corin Braga: Totuși, ce crezi, e vorba de o percepție (o reprezentare) a unei crize „obiective” sau de o criză (subiectivă) a percepției (a reprezentării)? Este o criză a conștiinței sau o conștiință
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a făcut parte. Cartea l-a impus ca istoric literar format, cu o personalitate distinctă. Cele 111 studii micromonografice scrise de F. denotă erudiție, acribie documentară și echilibru al judecăților, dar și speciale însușiri de stilist: fin dozaj de participare comprehensivă și distanțare benign-ironică, limbaj îmbinând sobrietatea academică și oralitatea, neologismele cu arhaismele și regionalismele, vocație portretistică. Articolele din dicționar indicau și opțiunea pentru dramaturgie și memorialistică. Volumul Dramaturgia între clipă și durată confirmă prima preferință, extinsă acum asupra teatrului românesc
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
toate țările tranziției postcomuniste europene. Chiar și în prezent, în pragul aderării la Uniunea Europeană și după o creștere considerabilă a transparenței în domeniul informațiilor publice și a cunoașterii mecanismelor mai intime ale economiei românești, nu suntem în posesia unor studii comprehensive cu privire la evoluțiile reale ale sistemului bancar românesc. Băncile, în sine, sunt instituții complicate, care lucrează cu realități suficient de sofisticate pentru a fi dificil de urmărit. Modul de urmărire a activităților bancare depinde, la rândul său, de metodologii complexe și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o «autentică» istorie a literaturii române. Înscriindu-se Împotriva «cinismului», tot mai răspândit În modul de a scrie despre literatura română «de sub comunism», dar și contra «ridicolului estetismului pur», Luminița Marcu pledează pentru o privire În același timp analitică și comprehensiva, indispensabilă pentru abordarea unei «epoci complexe și complicate», singura soluție pentru a ajunge la o nouă clasificare a valorilor (Luminița Marcu, 2004). Istoriile literaturii române publicate până În 1990 trebuiseră să concilieze criterii ideologice și criterii estetice În clasificarea operelor. Miza
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
diferite. Desigur, programele de calcul sunt tot mai mult perfecționate pentru a echivala cât mai corect datele din limbajele celor două registre (social și lingvistic). Subzistă însă întotdeauna un risc datorită formidabilei plasticități a limbajului natural. Cercetarea calitativă de tip comprehensiv lucrează tocmai în sensul flexibilizării interpretării în funcție de contextul semantic de suprafață și de adâncime, bazându-se pe subtilitatea spiritului de finețe al minții umane. Nu e mai puțin adevărat că tot datorită ingeniozității creierului omenesc, tot mai mult din ceea ce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
total nestructurate, de genul interviului creativ și polifonic (vezi Iluț, 1997; Chelcea, 2004). Surprinderea unor aspecte legate de înțelegerea în familie, evoluția (uneori degradarea) relațiilor conjugale, proiectele de viitor ar fi greu realizabilă, dacă nu imposibilă, fără interviuri de adâncime, comprehensive, fără apelul la „povestea vieții”, la biografii individuale și la „povestea (istoria) familiei” în cauză. Interesantă din punct de vedere epistemic și psihoestetic este punerea în paralel a diferitelor „povești de viață” emise de membrii familiei, problemă asupra căreia vom
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
starea psihică a copiilor lor. Răspunsurile subiecților la condițiile sau întrebările „provocatoare” sunt înregistrate pe peliculă, pe benzi de magnetofon sau în scris, obținându-se astfel un „document etnometodologic” care va fi analizat și interpretat într-o manieră cât mai comprehensivă. Unii cercetători pretind chiar ca persoana care abordează etnometodologic realitatea să fie în stare să reproducă scene din fragmentul de viață studiat, jucând rând pe rând rolul agenților acționali. • Necesitatea de a disocia între diferitele perspective asupra familiei, în particular
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
socializări tradiționale să fim în majoritate echilibrați și, mai ales, să ne iubim părinții. Mai mult, nu sunt deloc rare cazurile în care, la maturitate, bărbați și femei declară „Bine mi-a făcut”. Constatarea ar merita o analiză psihoculturală mai comprehensivă: nu e sigur că neaplicarea pedepselor corporale, nu numai în familie, dar și în școală, producea indivizi mai echilibrați, mai puțin iritabili și gata de harță. Pe de altă parte, într-o familie țărănească cu mulți copii, cu părinți copleșiți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de un anume spirit de finețe. Rostirea cu vibrări afective din evocări lasă loc, în proza de atitudine, discursului eseistic, pasionat, scăpărător de vervă a ideii. Trebuie să recunoaștem că el a fost spiritul cel mai distins, mai larg, mai comprehensiv de pe la jumătatea secolului al XIX-lea. G. IBRĂILEANU Vocația lui Russo este în proza memorialistică. El și-a însușit până la virtuozitate maniera clasicilor târzii, a lui Xavier de Maistre, a lui Paul-Louis Courier, umorul acela fin eseistic, scutit de dezordinea
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
etc.); b) simplul contact nu este însă suficient, comunicatorul încercând să capteze atenția țintei vizate; c) o dată asigurată concentrarea asupra mesajului, urmează înțelegerea lui, desprinderea sensului, a ceea ce vrea să spună el dincolo de învelișul sonor sau imagistic, altfel spus faza comprehensivă; d) înțelegând ideea propusă de comunicator, receptorul o poate accepta sau nu; e) dincolo de acceptarea inițială, contează extrem de mult dacă respectiva părere persistă în timp; f) în general, prin persuasiune sursa urmărește să obțină în final comportamente efective din partea oamenilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
transparență (sau, invers, de opacitate) a relațiilor afinitare din grup. Pe baza unor asemenea rezultate se întreprind diagnoze, prognoze și intervenții în grupurile sociale, servindu-ne, bineînțeles, și de alte date cantitative și calitative, obținute și prin alte tehnici (interviuri comprehensive, observații etc.), și plasând înțelegerea vieții și dinamicii grupurilor într-un context social mai larg, inclusiv în cel macrosocial național și chiar globalitar. Sociometria nu numai că a promis, dar a și produs rezultate științifice și practic-aplicative, fiind utilizată cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dorita schimbare de mentalitate nu se reduce la schimbarea unor opinii (fie ele de masă), ci este un fenomen de mai lungă durată; apoi, studierea mentalității (și a schimbărilor ei) nu se poate realiza numai prin sondaje de opinie. Analiza comprehensivă a documentelor, a produselor simbolice, interviurile de adâncime, observația sistematică, biografiile sociale, portretele colective, iată câteva genuri de abordări necesare într-un astfel de studiu. Totuși, fără interviuri, anchete și sondaje bazate pe instrumente mai mult sau mai puțin standardizate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
influențează modul în care o persoană receptează informația transmisă de către alta” (Gordon, 1983, p. 223). Astfel, Gordon propune un alt tip de definire a comunicării prin variabilele pe care aceasta le implică, perspectivă utilă dacă intenționăm să întreprindem o analiză comprehensivă a fenomenului. Interesantă din acest punct de vedere ni se pare și definiția comunicării oferită de Roberts și Hunt, care precizează că aceasta este „dobândirea, transmiterea și atașarea unui înțeles informației” (Roberts, Hunt, 1991, p. 225); chiar dacă autorii citați pun
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de a fi stimulatori în plus pentru a asculta un mesaj. Figura 3. Adaptare după modelul SMCR al lui Berlo privind comunicarea • Modelul lui George Gebner (figura 4) este văzut de James Watson și Anne Hill drept poate cel mai comprehensiv model al comunicării, relația dintre formă și conținut fiind pentru acest autor una dinamică și interactivă; de asemenea, o variabilă văzută ca importantă din punct de vedere educațional este balanța dintre acces și control. Figura 4. Procesul comunicării. Adaptare după
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunicațional, ascultarea nu se poate produce decât în prezența celor două componente ale comunicării, amintite mai sus, emițător și receptor. A rupe ascultarea de emițător și a o situa exclusiv în perimetrul receptării ne privează de o viziune instrumentală și comprehensivă; 2) Ascultarea devine din ce în ce mai mult, în prezent, un element căruia abordările fenomenului comunicațional nu mai pot doar să îi confere un loc în aria de interacțiune, ci, mai mult, care ne poate furniza perspective despre dimensiunea relației și a interacțiunii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
principal al atenției grupului; 3) faza de respingere relativă. În această etapă, grupul a emis destule contraargumente, lărgind sfera topicii; se resimte acum nevoia de rezumare și de integrare a dezvoltării conceptuale de până acum într-un sistem coerent și comprehensiv. De aceea, toți membrii grupului încep să respingă argumentele și maniera neconformă cu grupul a membrului deviant; 4) faza de respingere profundă se referă la momentele care, dacă nu duc la o oarecare conformare a deviantului la concluziile grupului, acesta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că, dacă prima etapă (cea de formare) este comună, etapa de funcționare, cea de formulare și cea de fermentare sunt ușor de regăsit pe parcursul ambelor etape, conflictuală și de normare, din modelul lui Tuckman; considerăm, de aceea, că o abordare comprehensivă ne poate furniza un unghi de vedere funcțional, util demersului nostru de optimizare a actului de predare-învățare. Schmuck specifica, de altfel, că abilitățile de cooperare recomandă un evantai cuprinzător de factori vizând formarea și oportunitatea dezvoltării. Luce și Raiffa (pentru ca
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
scriitori precum G. Bacovia, Mihail Sadoveanu sau N. V. Gogol. În 2003 a primit Premiul special acordat de Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor. Adept al criticii de participare, R. nu are, propriu-zis, o metodă, ci recurge la o lectură atentă și comprehensivă. Dornic să intre în intimitatea textelor, el disprețuiește blazarea și suficiența unor confrați care, comentând, nu fac decât să-și confirme părerile prestabilite, de aceea și este ostil pedanteriei, atribuită criticilor întemeiați pe o teorie. Nu validitatea propriului demers îl
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
căreia „sfera psihică este În realitate un fenomen și nu o natură” (Ed. Husserlă. În felul acesta, viața sufletească se prezintă ca o „trăire văzută În reflecție”. Această caracteristică de a se prezenta a vieții psihice, surprinsă ca „o totalitate comprehensivă Într-o unitate monadică a conștiinței” este realizată prin actul prezentificării, susține Ed.Husserl. Astfel, putem considera viața psihică interioară o suită de prezentificări care se derulează În planul conștiinței, Întrucât conștiința reprezintă și oferă dublul cadru de a fi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
experimentale, individuelle et sociale. Haines et réactions de culpabilitè, PUF, Paris, 1945. 9Ă Szasz T., The myth of mental illness, Harper Collins Publ., New York, 2003. 10Ă Enăchescu C., Fenomenologia Nebuniei, Paideia, București, 2005. 11Ă Enăchescu C., Da și Nu. Dialectica comprehensivă a vieții sufletești, Paideia, București, 2006. 12Ă Enăchescu C., Experiența vieții interioare și cunoașterea de sine. De la Socrate la Freud, Paideia, București, 2006. 13Ă Morin Ed., L’homme et la mort, Ed. du Seuil, Paris, 1970. 14Ă Rădulescu-Motru C., Timp
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care „face artă despre artă” de arta „care face artă despre viață”, fragmentarismul primei tendințe putând totuși contribui la edificarea spirituală a omului ca totalitate, după cum - tot prin spirit critic - absolutizările pot contribui la construirea globalității spirituale. Remarcabile sunt tonul comprehensiv, hermeneutica asociativă și precizia caldă a prezentării unor artiști ca Theodor Pallady, Nicolae Petrașcu, Ștefan Ciucurencu, Corneliu Baba, Corneliu Medrea, Paul Erdös, Henri Catargi, Constantin Brâncuși, Ligia Macovei, Aurel Jiquidi, Nicolae Dărăscu, Florin Pucă, Ion Irimescu, Vasile Kazar ș.a. Alte
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]