1,551 matches
-
Tipuri de structuri comunicaționale La modul practic, real, nu toți membrii unui grup au șanse egale de a fi în centrul structurii comunicaționale. Există sau se naște întotdeauna un lider formal sau informal, care îndeplinește și rolul central în actul comunicațional. Astfel încât structura centralizată sau cele intermediare sunt, totodată, structuri ierarhice, în funcție de statusurile din grup sau colectivitate, și sunt mult mai prezente decât cele omogene. Dominanța comunicării de tip central-ierarhizate se explică prin funcția ei de a asigura stabilitatea și performanța
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este corelația dintre calitatea de lider (mai ales prestigiul informal) și cea de a comunica bine (calitativ), și nu doar mult (cantitativ). Iar a comunica bine înseamnă, cum am mai spus, în bună măsură a comunica autentic. Tipurile de structuri comunicaționale se pot naște spontan, la modul natural, prin diferite mecanisme psihosociale, în care aspectele emoțional-afective au o mare importanță, dar, în mod obișnuit, cu deosebire în grupuri formale și organizații, ele sunt determinate de reguli și canale bine definite; există
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aspectele emoțional-afective au o mare importanță, dar, în mod obișnuit, cu deosebire în grupuri formale și organizații, ele sunt determinate de reguli și canale bine definite; există adică rețele impuse. Cum ușor se înțelege, configurația de rețea modelează strict structura comunicațională, de aceeași reprezentarea grafică este aproape identică. În manualele de specialitate sunt redate patru astfel de tipuri de rețele, considerate ca fiind cele mai frecvente (vezi figura 11). Figura 11. Tipuri de rețele comunicaționale Se observă că regăsim structura omogenă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
configurația de rețea modelează strict structura comunicațională, de aceeași reprezentarea grafică este aproape identică. În manualele de specialitate sunt redate patru astfel de tipuri de rețele, considerate ca fiind cele mai frecvente (vezi figura 11). Figura 11. Tipuri de rețele comunicaționale Se observă că regăsim structura omogenă (în formă de cerc), pe cea centralizată (model în X) și cele intermediare (lanț și model Y). Locul pe care îl ocupi în configurația de rețea determină hotărâtor gradul de libertate comunicațională și, de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de rețele comunicaționale Se observă că regăsim structura omogenă (în formă de cerc), pe cea centralizată (model în X) și cele intermediare (lanț și model Y). Locul pe care îl ocupi în configurația de rețea determină hotărâtor gradul de libertate comunicațională și, de aici, o serie de avantaje și dezavantaje personale și de grup. Cele două capete ale „lanțului” sunt dezavantajate comunicațional pentru că au ca partener o singură persoană, pe când în „roată” figura centrală comunică cu patru persoane. Ca exercițiu, putem
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
intermediare (lanț și model Y). Locul pe care îl ocupi în configurația de rețea determină hotărâtor gradul de libertate comunicațională și, de aici, o serie de avantaje și dezavantaje personale și de grup. Cele două capete ale „lanțului” sunt dezavantajate comunicațional pentru că au ca partener o singură persoană, pe când în „roată” figura centrală comunică cu patru persoane. Ca exercițiu, putem urmări săgețile pentru a găsi numărul de interacțiuni posibile, și deci statutul comunicațional al fiecărui individ din rețea. S-a demonstrat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
grup. Cele două capete ale „lanțului” sunt dezavantajate comunicațional pentru că au ca partener o singură persoană, pe când în „roată” figura centrală comunică cu patru persoane. Ca exercițiu, putem urmări săgețile pentru a găsi numărul de interacțiuni posibile, și deci statutul comunicațional al fiecărui individ din rețea. S-a demonstrat experimental că, în rezolvarea de probleme simple, forma centralizată este mai eficientă, pe când grupurile descentralizate reușesc mai bine în problemele complexe. De asemenea, timpul necesar rezolvării unei sarcini e mai mic în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
În viața reală, o serie de condiții impuse (natura activității, caracteristicile participanților, mijloacele tehnice de comunicare, timpul alocat pentru rezolvarea unei probleme sau luarea unei decizii) fac să se nască și să funcționeze o mare varietate de modele și structuri comunicaționale, unele schimbându-se din mers în cadrul unor activități complexe și de lungă durată. În grupul familial, bunăoară, pe măsură ce copiii se maturizează, deciziile devin tot mai descentralizate. 3.2. Structuri și relații socioafectivetc "3.2. Structuri și relații socioafective" 3.2
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
înseamnă atât aspecte de conținut (mișcări economicoase, succesiunea operațiilor etc.), cât și atitudini și reacții față de solicitările mediului fizic, strategii de a învinge frica și a rămâne relaxat. Utilizarea computerului în viața și munca grupurilor, în special prin virtuțile lui comunicaționale, a produs schimbări notabile pe mai multe planuri: se pot coagula și pot funcționa grupuri mici și mijlocii, uneori centrate pe interese foarte specifice, cum ar fi o temă de cercetare, din puncte geografice foarte depărtate, practică fără limite de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
are și vitalitatea etnolingvistică subiectivă, ceea ce înseamnă felul în care membrii in-group-ului percep și interpretează ca fiind propria condiție de identitate etnolingvistică și potența ei, precum și forța identității etnolingvistice a out-group-urilor interrelaționate. Apoi, păstrarea identității etnolingvistice depinde și de competența comunicațională a indivizilor în interiorul grupurilor, dar mai cu seamă față de etnii. Acest lucru nu este surprinzător, întrucât, dacă imaginea pe care o anume comunitate etnică o oferă în exterior este fundamental legată de instituțiile ei formale și informale, preponderent de mass-media
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
seamă față de etnii. Acest lucru nu este surprinzător, întrucât, dacă imaginea pe care o anume comunitate etnică o oferă în exterior este fundamental legată de instituțiile ei formale și informale, preponderent de mass-media, ea este influențată puternic și de abilitățile comunicaționale ale membrilor ei. Printre elementele importante ale unei competențe comunicaționale verbale și nonverbale, se numără și cunoașterea diferențelor și asemănărilor dintre cultura proprie și cultura interlocutorului străin, fie el un alt minoritar, fie reprezentant al culturii majoritare. Vigoarea unei comunități
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
imaginea pe care o anume comunitate etnică o oferă în exterior este fundamental legată de instituțiile ei formale și informale, preponderent de mass-media, ea este influențată puternic și de abilitățile comunicaționale ale membrilor ei. Printre elementele importante ale unei competențe comunicaționale verbale și nonverbale, se numără și cunoașterea diferențelor și asemănărilor dintre cultura proprie și cultura interlocutorului străin, fie el un alt minoritar, fie reprezentant al culturii majoritare. Vigoarea unei comunități etnice sau de altă natură, ca entitate socială distinctă, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
valorilor comune împărtășite de membrii colectivității, iar celălalt al reacțiilor opinionale față de situații și evenimente mai mult sau mai puțin efemere. R. McIver (1954) consideră opinia publică un sistem cu trei dimensiuni principale: distribuția opiniilor (informații date de sondaje); structura comunicațională (rolul asociațiilor și liderilor de opinie, relația mass-media - public); fundalul de consens (the grounded of consensus) - valorile, normele și atitudinile comune și perene ale grupurilor umane. Este justificat să admitem că opiniile noastre cu privire la diverse aspecte și evenimente ale socialului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
optimist. „Încadrarea” a fost invocată și ca strategie a liderului carismatic, după cum arătam și în capitolul anterior. Apare limpede cât de important este în ce cadru este prezentată o știre, un comunicat, un proiect de lege sau orice altă entitate comunicațională în sursele media. De la cadrul formal (sonor, decor, imagini etc.) până la cel ideatic (contextul de itemi informaționali, argumente, justificări, comparații). W. Jacoby (2000, apud Chelcea, 2002) a demonstrat pe baze științifice (rezultatele mai multor cercetări sistematice) că „încadrarea specifică”, adică
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aceasta din urmă se regăsește în ansamblul tuturor proceselor sociale, cât de mult trebuie să intre în cuprinsul unui volum? Asupra căror zone putem să ne aplecăm mai cu migală, asupra căror alte astfel de arii de dezvoltare a fenomenului comunicațional este suficient să deschidem cititorilor perspective pentru reflecție? Cum trebuie să legăm acest evantai de linii de forță și zone de umbră pentru ca analiza comunicării eficiente să se dovedească ea însăși eficientă? Iată câteva întrebări la care am încercat să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ar dovedi o utilitate practică importantă, considerăm că, doar din rațiuni didactice, constituirea unei științe de sine stătătoare care să înglobeze într-un tot unitar multitudinea descoperirilor din aria comunicării ar putea fi productivă. O primă determinantă a conceptualizării fenomenului comunicațional ar fi deci aceea că, la drept vorbind, putem caracteriza ca una dintre specificitățile acestui câmp de cercetare (definind un anume mod de interdisciplinaritate, mai precis) faptul că fiecare aspect al comunicării este util în măsura analizei sale din perspectiva
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
În al doilea rând, comunicarea trebuie privită prin prisma faptului că posedă un trecut, un prezent și un viitor; conform unei atare viziuni de origine tranzacțională, comunicarea este determinată de o perspectivă dinamică. Este greu să ne imaginăm un proces comunicațional fără a face apel la aspectele care îl determină, la cauzele acestuia (cauze care se află în trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat); astfel, modalitățile de interrelaționare comunicațională se bazează pe experiența noastră în acest domeniu și iau forma acestei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
determinată de o perspectivă dinamică. Este greu să ne imaginăm un proces comunicațional fără a face apel la aspectele care îl determină, la cauzele acestuia (cauze care se află în trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat); astfel, modalitățile de interrelaționare comunicațională se bazează pe experiența noastră în acest domeniu și iau forma acestei experiențe (o persoană care a vorbit în tren cu alte persoane și s-a simțit bine în aceste condiții va aborda mai deschis comunicarea într-o altă călătorie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
punct de vedere ni se pare și definiția comunicării oferită de Roberts și Hunt, care precizează că aceasta este „dobândirea, transmiterea și atașarea unui înțeles informației” (Roberts, Hunt, 1991, p. 225); chiar dacă autorii citați pun un accent important pe valoarea comunicațională a emițătorului, introducerea unui element la o primă vedere precomunicațional - și anume, cel de obținere, de căutare și posesiune a informației - în procesul propriu-zis al comunicării reprezintă o contribuție valoroasă din punct de vedere didactic. Din această perspectivă, modul cum
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
al comunicării reprezintă o contribuție valoroasă din punct de vedere didactic. Din această perspectivă, modul cum este obținută o anumită informație, cum capătă un referențial pentru cel care o transmite și cum se transformă apoi în mesaj reprezintă un factor comunicațional important, depășind o viziune simplistă asupra procesului, potrivit căreia comunicarea începe strict în momentul în care o persoană transmite o informație. Continuând ideea, considerăm că este util să echilibrăm acest punct de vedere prin utilizarea aceluiași spectru observațional asupra receptorului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
potrivit căreia comunicarea începe strict în momentul în care o persoană transmite o informație. Continuând ideea, considerăm că este util să echilibrăm acest punct de vedere prin utilizarea aceluiași spectru observațional asupra receptorului; astfel, acesta, la rândul său, conduce actul comunicațional mai departe decât simplul feedback la mesajul oferit de către emițător, până la activități ulterioare spațiului comunicațional propriu-zis (când, spre exemplu, emițătorul nu mai este prezent fizic), atunci când informația primită prin activitatea de comunicare este utilizată. La rândul său, Longenecker precizează că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ideea, considerăm că este util să echilibrăm acest punct de vedere prin utilizarea aceluiași spectru observațional asupra receptorului; astfel, acesta, la rândul său, conduce actul comunicațional mai departe decât simplul feedback la mesajul oferit de către emițător, până la activități ulterioare spațiului comunicațional propriu-zis (când, spre exemplu, emițătorul nu mai este prezent fizic), atunci când informația primită prin activitatea de comunicare este utilizată. La rândul său, Longenecker precizează că, în definirea comunicării, „este important să notăm ce este transmis prin comunicare (...) opinii, predicții, sugestii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
moduri, canale, rețele, fluxuri informaționale; interpersonală, intrapersonală, interorganizațională, intraorganizațională” (Luthans, 1985, p. 423). După cum se poate constata, chiar dacă la o primă vedere definirea comunicării ar putea părea un act simplu, în realitate, tocmai vasta întindere a conceptului și cotidianul practicii comunicaționale ridică probleme, delimitările terminologice revelându-se în fapt drept un proces destul de complex și de laborios. Trecând în revistă numeroase definiții, McQuail, citându-l pe Dance, a precizat cincisprezece astfel de formulări, în încercarea de a oferi o definire completivă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că majoritatea autorilor care s-au ocupat de problematica actului de comunicare au încercat să ofere un astfel de model); acestea au o valoare instrumentală, în sensul că dezvoltă, așa cum am amintit, mult mai pregnant posibilitățile de dinamică a procesului comunicațional ca atare. O analiză utilă o întâlnim în A Dictionary of Communication and Media Studies, de James Watson și Anne Hill (1993), dintre modelele menționate aici amintind: • Unul dintre modelele cele mai cunoscute ale comunicării (figura 1) este cel pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nivelul emițătorului, ele pierd din vedere faptul că aceleași deprinderi de comunicare trebuie să se regăsească la receptor pentru ca procesul de comunicare să fie eficient. În același mod tratăm dezvoltarea unor atitudini pozitive față de actul de comunicare la ambii parteneri comunicaționali. Un exemplu poate fi edificator în acest sens: să zicem că aveți de făcut o prezentare publică și pentru asta faceți eforturi însemnate pentru a vă optimiza modul de transmitere a informației. Procesul nu va fi însă suficient. Dacă publicul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]