525 matches
-
comunicării. Cele patru mari componente ale forței comunicante a persoanei adulte nu sunt, de regulă, dezvoltate în aceeași măsură la același nivel, existând discrepanțe de la sensibil la semnificativ între ele, ceea ce diminuează, în cele din urmă, competența sa lingvistică, forța comunicantă fiind astfel dizarmonică, derutantă, înșelătoare chiar pentru formator. Nici aportul gradului de educare prealabilă a individului nu este întotdeauna cert, dat fiind faptul că, de exemplu, în materie de productivitate și abilitate verbală/lingvistică, persoanele cu educație precară pot „excela
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
timp și să-i abordeze în consecință pe acești „falși performeri” sau „pseudoexperți” lingvistici, care vorbesc mult și spun puțin, consumând timp din comunicare, privându-i pe alți colegi (cursanți adulți) de accesul la discuții, doar pentru că-și etalează forța comunicantă „abrazivă” și „colțuroasă”. Abilități de ascultare superioaretc "Abilități de ascultare superioare" Cu toate că atât vorbirea (limbajul expresiv), cât și ascultarea (limbajul impresiv), respectiv „producția” și „consumul” de limbaj, reprezintă oralitatea ca întreg, ca ipostază primordială a comunicării interumane, cele două „laturi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
circulația cărții, a bunurilor culturale, manualele școlare, prezențele italiene În Ardeal (călători, militari, coloniști, agenți revoluționari) - ilustrează tot atâtea căi posibile de contactare, directă sau Îndelung mediată, a mișcării risorgimentale. Între cele două entități se stabilise un sistem de vase comunicante, prin care informația politică și mesajul ideologic circulau insistent, suprasolicitând circuitele pentru a răspunde unor interogații comune. * * * După ce am analizat conținutul mesajului politic italian adresat ardelenilor, dar și câteva modalități de difuzare a acestuia, rămâne de văzut, În continuare, care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
orificiul de sus, de unde iese în spațiul dintre cele 2 tuburi. Întâlnind coloana de apă, presează asupra ei, obligând-o să pătrundă prin orificiul de jos în cealaltă parte a tubului central, care comunică cu exteriorul și, pe principiul vaselor comunicante, să iasă sub formă de picături. În acest fel, în spațiul dintre cele două tuburi se formează, la partea superioară, o coloană de oxigen, în locul apei dizlocate. După 2 ore, se citește cantitatea de apă dezlocuită. Interpretare: se face conform
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
pământ, ci erau plasate deasupra lui, pe niște stâlpi de piatră înalți. Ar fi fost mult mai simplu dacă ar fi procedat ca în zilele noastre, dar inginerii romani din acele timpuri aveau cunoștințe cu totul insuficiente despre legile vaselor comunicante. Ei se temeau ca în bazinele legate între ele cu țevi foarte lungi, apa se va afla la un nivel diferit. Dacă țevile sunt instalate în pământ, linia lor urmând toate pantele terenului, atunci în unele locuri apa ar trebui
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
apeductele Romei, Aqua Marcia, are o lungime de 100Km, deși distanța directa dintre capetele lui este de două ori mai mică. Au fost necesare cu 50 Km mai multe construcții de piatra din cauza necunoașterii principiului elementar el fizicii (principiul vaselor comunicante). Anomalia apei (experiment) Materiale necesare: pahar Erlenmayer sau un balon cu fund plat, apă colorată, tub de sticlă, dop etanș, vas cu apă rece (intre 0°C si 4°C), sursă de căldură. Mod de lucru: folosind un balon din
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
exemplu sticla este liofilă pentru apă (hidrofilă) dar liofobă pentru mercur (mercurofobă). Aceste fenomene de contact explică fenomenul de capilaritate care este fenomenul de urcare a lichidelor în capilarele liofile și coborare în cele liofobe, abătându-se de la principiul vaselor comunicante Tuburile capilare sunt tuburi care au diametrele foarte mici (de ordinul milimetrilor sau mai mici). Inălțimea la care urcă sau coboară lichidul este dată de legea lui Jurin: unde ρ este densitatea lichidului, r este raza tubului, g este accelerația
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
că anii 2011 și 2012 au fost ani electorali în Anglia, Franța și România. De asemenea, liberalizarea pieței muncii pentru români și bulgari începând cu ianuarie 2014, an electoral europarlamentar, generează o situație cu multiple variabile. 2.3. Principiul orașelor comunicante. Dimensiuni ale migrației urban - urban la începutul anilor ’90 în România Fenomenul migrației oferă posibilități extinse de analiză. În acest subcapitol ne interesează abordarea sa în cheia de lectură comunitaristă. Prin urmare, ceea ce devine de interes este în ce manieră
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
a munci crescând de peste 10 ori în intervavul 1990-2005. 2.3.2. Migrația internă pe medii de rezidență Evoluția specifică a mediului urban în perioada comunistă și imediat postcomunistă ne îndreptățesc să le atribuim un principiu de funcționare specific vaselor comunicante, în acest caz „principiul orașelor comunicante”. Acest tip de reașezare de la începutul anilor 1990 reprezintă background-ul sau mai bine zis debutul unui nou tip de mișcare a populației, care în materie de comunitate poate oferi de asemenea o explicație
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în intervavul 1990-2005. 2.3.2. Migrația internă pe medii de rezidență Evoluția specifică a mediului urban în perioada comunistă și imediat postcomunistă ne îndreptățesc să le atribuim un principiu de funcționare specific vaselor comunicante, în acest caz „principiul orașelor comunicante”. Acest tip de reașezare de la începutul anilor 1990 reprezintă background-ul sau mai bine zis debutul unui nou tip de mișcare a populației, care în materie de comunitate poate oferi de asemenea o explicație pentru disfuncțiile ce o caracterizează. Presiunea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
pronunțată, în efortul restabilirii unui echilibru. Observăm astfel consecințele fenomenelor de blocare și respectiv de eliberare a tendințelor migratorii. Reacția unei părți însemnate a populației după îndepărtarea regimului totalitar o privim ca pe una firească, prin analogie cu principiul vaselor comunicante, auto-echilibrarea fiind o regulă generală a naturii și nu mai puțin a societății ca parte a acesteia. În ultima parte a perioadei comuniste numărul migrațiilor interjudețene atinsese o cotă de 231.000 în 1984, cu o rată dintre cele mai
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
care însă începe să capete o tendință descendentă după 1991, compensându-se prin creșterea migrației din mediul urban către cel rural, dând naștere unui fenomen încă neîntâlnit și anume remigrația. Mișcarea migratorie internă guvernată de ceea ce am numit principiul orașelor comunicante are cauze profunde, atât din punct de vedere al conținutului, cât și al perioadei de analiză. Controlul migrației interne către 14 dintre cele mai mari orașe ale României (Arad, Brașov, Brăila, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Pitești, Ploiești, Sibiu
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
să plece din Iași. Interpretarea datelor din monitorizarea de presă va oferi concluzii preliminare privind migrația internă pentru perioada de analiză selectată. Odată ce au dispărut constrângerile regimului, tendința a fost de autoreglare a fluxurilor migratorii. Având în atenție principiul orașelor comunicante, observarea mișcării migratorii interurbane dezvăluie trăsături specifice prin analiza anunțurilor de mică publicitate din cotidianul regional Evenimentul de Iași, publicate în perioada iunie 1991 - septembrie 1993. Din punct de vedere numeric, graficul de mai jos redă în cifre absolute evoluția
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
dar o inversare a valorilor migrației dintre medii de rezidență diferite (o creștere a migrației urban rural și o scădere a fluxului migratoriu rural urban); * în debutul perioadei post-decembriste migrația internă este determinată de un principiu de autoreglare - principiul orașelor comunicante. Maniera haotică și nenaturală în care comuniștii au generat, au condus și au controlat fluxurile migratorii în România a provocat o serie cuprinzătoare de disfuncții la nivel social. în absența preexistenței unor structuri comunitare puternice, capabile să faciliteze integrarea migranților
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
nu ia în discuție relația dintre semnificat și semnificant. Nu pun problema aici în termenii sincroniei sau ai identității unei noțiuni sau ai unui obiect, ci în cei ai procesului corespondențelor, în perspectiva istoriei gândirii colective. Metafora celor două fluvii comunicante și a bazinelor lor este doar o captatio imaginativă pentru cititorul care merge alături de mine. Sistemul corespondențelor merită studiat printr-o arheologie a conceptelor și a structurilor, printr-o metodă adaptată problematicii specifice a imaginarului și relației sale cu imaginea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
românească). Această a doua lectură reprezintă ceea ce propun a fi structura imaginarului colectiv, o țesătură complexă de teme, motive, mituri etc. redată în special în texte. Ceea ce avansez însă ca o nouă formulă de pătrundere în acest ansamblu de vase comunicante este posibilitatea de a combina un model (sistem teoretic) al imaginarului cu schema (matricea) organizării lumii medievale (atât a celei concrete, cât și a celei simbolice), așa cum îmi apare ea sau cum cred că o redau mărturiile scrise. Practic, formula
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și reducerea emisiilor poluante în mediul înconjurător. Transferul de căldură în construcții Un procent important din volumul total de construcții este reprezentat de clădiri. Acestea sunt obiecte fixe pe teren, realizate pentru a separa față de mediul ambiant un spațiu util, comunicant cu exteriorul, în care să se desfășoare diferite procese și activități generate de existență și necesitățile oamenilor. Între mediul exterior și cel interior există o legătură permanentă, chiar prin elementele de închidere. În perioadele când între cele două medii există
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Varodi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92833]
-
mult integrat În rețele transnaționale tot mai numeroase și, În același timp, mobilizat de loialități primordiale, de ceea numim acum apartenența sa identitară” (Badie, 1997, p. 5). „Mondializarea” alimentează, se pare, profunzimile identitare printr-un fel de mecanism de vase comunicante. De unde necesitatea, subliniată adesea de o parte a republicanilor, de a revigora cadrul statal, În afara căruia nu ar exista, cel puțin În viitorul previzibil, nici o salvare pentru cetățenie. Condițiile unei reînnoiri Este adevărat că nivelul statului-națiune reprezintă un spațiu privilegiat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cele două interpretări interferează. Pentru a evita confuzia semnalată, P. Charaudeau propune întrebuințarea sintagmei terminologice subiect destinatar - aflate în raport simetric cu cea de subiect enunțiator. Cei doi sînt protagoniștii punerii în scenă a discursului și se opun emițătorului (subiectul comunicant) și receptorului (subiectul interpretant), parteneri empirici ai actului comunicării. În această viziune, subiectul comunicant are deplin control asupra subiectului destinatar prin aceea că primul îl construiește ideal pe al doilea, căutînd să producă asupra lui efectele intenționate de proiectul său
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
terminologice subiect destinatar - aflate în raport simetric cu cea de subiect enunțiator. Cei doi sînt protagoniștii punerii în scenă a discursului și se opun emițătorului (subiectul comunicant) și receptorului (subiectul interpretant), parteneri empirici ai actului comunicării. În această viziune, subiectul comunicant are deplin control asupra subiectului destinatar prin aceea că primul îl construiește ideal pe al doilea, căutînd să producă asupra lui efectele intenționate de proiectul său de discurs. Totuși, el nu poate ști dinainte dacă receptorul (subiectul interpretant) va coincide
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al enunțului, deoarece el este echivalent cu tema. Din perspectiva comunicării, s-au realizat mai multe sintagme pentru a denumi protagoniștii, avînd la bază ideea că aceștia sînt subiecți umani: astfel, pentru "emițător" sau "locutor", se poate folosi construcția subiect comunicant, iar, pentru "receptor" sau "interlocutor", construcția subiect interpretant. Cea mai folosită dintre formulele de acest tip este însă sintagma subiect vorbitor, care desemnează ființa care exercită facultatea limbajului, posedînd competență lingvistică și comunicativă în folosirea limbii. Aceasta presupune că el
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unei fistule potențiale. Postoperator, a apărut drenajul unei secreții pancreatice, destul de abundentă (diagnosticul de laborator a confirmat secreția pancreatică), debitul ei fiind, în 24 de ore, de 200 ml. Fiind convinși că fistula este pancreatică, mai mult - că este și comunicantă cu calea pancreatică principală, dar și de concentrația mare de fermenți pancreatici, am pregătit bolnava pentru fistulografie, care s-a prtacticat după 14 zile de la debut. Fistulografia, efectuată cu substanțe de contrast (Fig. 92), arăta: - un traiect fistulos cu
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
marginea pancreasului, care, credeam noi, dar confirmată și intraoperator, că nu este altceva decît colecția parapancreatică formată între fistulă și canalul pancreatic principal; - apoi, comunicarea fistulei cu canalul de excreție principal al pancreasului. Fig. 92 - Diagnostic (prin fistulografie): Fistulă pancreatică - comunicantă cu canalul Wirsung, după postnecrectomie digitală pancreatică. Datele furnizate de fistulografie au fost conculdente, confirmate și intraoperator. Fiind siguri că singura conduită, în cazul respectiv, era numai tratamentul chirurgical, sa pregătit bolnava pentru acesta. După patru săptămîni de la constituirea fistulei
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
că, pe lîngă repunerea în circuit a conținutului secreției pancreatice, acest gest, după I. Juvara, duce și la reducerea debitului fistulei, bolnavul luînd și în greutate; - radioterapia zonei fistulei poate duce la vindecare (?). Revenind la cazul nostru de fistulă pancreatică comunicantă cu canalul Wirsung, căruia i s-a instituit tratamentul medical mai sus expus, dar care nu a videcat fistula, s-a intervenit chirurgical, practicîndu-se fistulojejunostomia, procedeul Lahei-Lium (Fig. 93). Fig. 93 - Operația: 1. Rezecția parțială a fistulei cu 2. Implantarea
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
fistulei, timp în care debitul fistulei creștea, ajungînd pînă la 350 ml în 24 de ore, s-a practicat fistulografia, care arăta (Figura 94) că este vorba de o fistulă pancreatică cu traseu lung, de peste 35 cm, fistulă care era comunicantă cu canalul excretor Wirsung; splenomegalie gigantă. Deși neconvinși, am instituit tratamentul medical pentru închiderea fistulei, tratament care a ameliorat și starea după supurația chistului splenic și care a durat, total, 30 de zile, după care s-a decis intervenția chirurgicală
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]