KorAP: Find »[drukola/base=conștiinciozitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...39 >

962 matches

Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554

mod corespunzător biserica și statul român peste hotare și că va respecta totodată indicațiile primite din partea organelor noastre, semnând în acest sens și un angajament.” Aceasta nu a fost singura ieșire peste hotare, mai ales că a dat dovadă de conștiinciozitate. Raport cu propuneri de trimitere temporară a sursei „Casius” în Franța și RF Germania, 15.10.1986, mr. N. Nolișteanu: „În procesul muncii de colaborare organizată cu organele de Securitate, sursa a manifestat interes în realizarea sarcinilor încredințate, creându-și

Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581

valorice. i) Eroarea logică. Constă în substituirea obiectivelor și parametrilor importanți ai evaluării prin scopuri secundare, cum ar fi acuratețea și sistematicitatea expunerii, efortul depus de elev pentru a ajunge la anumite rezultate (fie ele chiar și mediocre), gradul de conștiinciozitate etc. Abaterea se justifică uneori, dar ea nu trebuie să devină o regulă. j) Efectul de rol. Se manifestă prin interiorizarea unor mărci sau standarde „străine” spațiului normal de formare, ca urmare a unor presiuni dictate de rolul pe care

Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484

ocupații: de la profesioniști (ingineri, arhitecți, contabili, polițiști, manageri) până la muncitori calificați. Performanța în muncă a fost definită în termeni de standarde, eficiență a instruirii (performanța în timpul programelor de instruire) sau ca evaluări generale ale personalului. Rezultatele au indicat că dimensiunea conștiinciozității este predictor al performanței în muncă pentru toate profesiile studiate. Pentru alte dimensiuni ale personalității, predictibilitatea depinde atât de criteriile de performanță, cât și de grupul de ocupații. Performanța este comportamentul care poate fi măsurat prin raportare la obiective și

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
nu reactiveze vechile scheme care le ghidau comportamentul. Solicitările suplimentare impuse de schimbări neașteptate fac din diferențele individuale în privința abilităților cognitive generale un determinant și mai important în performanța decizională, mai ales în contexte în care este necesară adaptabilitatea. 4. Conștiinciozitatea Conștiinciozitatea este una dintre dimensiunile personalității din modelul Big Five ce include o componentă volitivă legată de nevoia de achiziție, automotivare și eficacitate personală. De asemenea, conștiinciozitatea include o componentă de dependență legată de nevoia de ordine, responsabilitate și precauție

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
reactiveze vechile scheme care le ghidau comportamentul. Solicitările suplimentare impuse de schimbări neașteptate fac din diferențele individuale în privința abilităților cognitive generale un determinant și mai important în performanța decizională, mai ales în contexte în care este necesară adaptabilitatea. 4. Conștiinciozitatea Conștiinciozitatea este una dintre dimensiunile personalității din modelul Big Five ce include o componentă volitivă legată de nevoia de achiziție, automotivare și eficacitate personală. De asemenea, conștiinciozitatea include o componentă de dependență legată de nevoia de ordine, responsabilitate și precauție. Astfel

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
în performanța decizională, mai ales în contexte în care este necesară adaptabilitatea. 4. Conștiinciozitatea Conștiinciozitatea este una dintre dimensiunile personalității din modelul Big Five ce include o componentă volitivă legată de nevoia de achiziție, automotivare și eficacitate personală. De asemenea, conștiinciozitatea include o componentă de dependență legată de nevoia de ordine, responsabilitate și precauție. Astfel, nu este surprinzător de ce conștiinciozitatea a fost identificată ca fiind într-o relație pozitivă cu performanța în muncă în diferite contexte organizaționale (Barrick, Mount, 1991). Conștiinciozitatea

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
personalității din modelul Big Five ce include o componentă volitivă legată de nevoia de achiziție, automotivare și eficacitate personală. De asemenea, conștiinciozitatea include o componentă de dependență legată de nevoia de ordine, responsabilitate și precauție. Astfel, nu este surprinzător de ce conștiinciozitatea a fost identificată ca fiind într-o relație pozitivă cu performanța în muncă în diferite contexte organizaționale (Barrick, Mount, 1991). Conștiinciozitatea influențează performanța în muncă prin mai multe mecanisme: de exemplu, indivizii cu o conștiinciozitate ridicată tind să fie mai

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
conștiinciozitatea include o componentă de dependență legată de nevoia de ordine, responsabilitate și precauție. Astfel, nu este surprinzător de ce conștiinciozitatea a fost identificată ca fiind într-o relație pozitivă cu performanța în muncă în diferite contexte organizaționale (Barrick, Mount, 1991). Conștiinciozitatea influențează performanța în muncă prin mai multe mecanisme: de exemplu, indivizii cu o conștiinciozitate ridicată tind să fie mai perseverenți și mult mai angajați în atingerea unor scopuri dificile decât indivizii cu un nivel scăzut al conștiinciozității (Barrick, Mount, Strauss

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
Astfel, nu este surprinzător de ce conștiinciozitatea a fost identificată ca fiind într-o relație pozitivă cu performanța în muncă în diferite contexte organizaționale (Barrick, Mount, 1991). Conștiinciozitatea influențează performanța în muncă prin mai multe mecanisme: de exemplu, indivizii cu o conștiinciozitate ridicată tind să fie mai perseverenți și mult mai angajați în atingerea unor scopuri dificile decât indivizii cu un nivel scăzut al conștiinciozității (Barrick, Mount, Strauss, 1993). În sarcinile cele mai performante, variabilitatea în eficiența luării deciziilor depinde, în general

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
Barrick, Mount, 1991). Conștiinciozitatea influențează performanța în muncă prin mai multe mecanisme: de exemplu, indivizii cu o conștiinciozitate ridicată tind să fie mai perseverenți și mult mai angajați în atingerea unor scopuri dificile decât indivizii cu un nivel scăzut al conștiinciozității (Barrick, Mount, Strauss, 1993). În sarcinile cele mai performante, variabilitatea în eficiența luării deciziilor depinde, în general, de felul în care indivizii depun eforturi în vederea realizării sarcinilor. Perseverența este importantă în sarcinile decizionale unde indivizii trebuie să caute informația importantă

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
interpretarea unor informații neorganizate. Indivizii care iau în considerare indicii hazardate în luarea unor decizii sunt mai puțin eficienți decât indivizii care evaluează cu grijă valoarea indiciilor disponibile. Astfel, există o probabilitate ridicată ca indivizii care manifestă niveluri ridicate de conștiinciozitate să ia decizii mai bune decât cei care prezintă niveluri scăzute de conștiinciozitate. Indivizii trebuie să reacționeze la schimbările survenite în contextul sarcinii prin concentrarea, în mai mare măsură, pe descoperirea unor noi căi de realizare a sarcinii din moment ce soluțiile

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
unor decizii sunt mai puțin eficienți decât indivizii care evaluează cu grijă valoarea indiciilor disponibile. Astfel, există o probabilitate ridicată ca indivizii care manifestă niveluri ridicate de conștiinciozitate să ia decizii mai bune decât cei care prezintă niveluri scăzute de conștiinciozitate. Indivizii trebuie să reacționeze la schimbările survenite în contextul sarcinii prin concentrarea, în mai mare măsură, pe descoperirea unor noi căi de realizare a sarcinii din moment ce soluțiile deja existente nu mai sunt adecvate. Eficiența într-un astfel de context ar

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
în contextul sarcinii prin concentrarea, în mai mare măsură, pe descoperirea unor noi căi de realizare a sarcinii din moment ce soluțiile deja existente nu mai sunt adecvate. Eficiența într-un astfel de context ar putea fi și mai mult dependentă de conștiinciozitate decât performanța obținută într-un context stabil. În general, performanța decizională individuală scade încă dinainte de a fi experimentată o schimbare a contextului. Indivizii care nu dispun de un nivel ridicat de angajare în sarcină și nu se autoevaluează ca fiind

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
este important să înțelegem cum putem estima performanța în contextul schimbării continue. Oricum, date fiind cerințele la care trebuie să răspundă indivizii în contextul schimbării și cunoașterea actuală a diferențelor individuale, considerăm că adaptabilitatea este în funcție de capacitățile cognitive generale, de conștiinciozitate și de deschidere spre nou. Programele de schimbare organizațională și, în special, dezvoltarea organizațională sugerează optimizarea performanțelor individuale și ale organizației prin îmbunătățirea strategiilor de schimbare atât la nivelul conducerii organizațiilor, cât și la nivelul sistemelor și structurilor lor. Decizia

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
1. Ipoteze 1) Relația dintre abilitățile cognitive și performanța decizională va fi moderată de contextul sarcinii, astfel încât abilitățile cognitive de înalt nivel sunt folositoare după o schimbare a contextului (pentru a realiza adaptarea) decât înaintea producerii schimbării. 2) Relația dintre conștiinciozitate și performanța decizională va fi moderată de contextul sarcinii, astfel încât un nivel înalt de conștiinciozitate este important după schimbarea în contextul sarcinii decât înaintea apariției acesteia. 3) Relația dintre deschiderea spre nou și performanța decizională va fi moderată de contextul

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
sarcinii, astfel încât abilitățile cognitive de înalt nivel sunt folositoare după o schimbare a contextului (pentru a realiza adaptarea) decât înaintea producerii schimbării. 2) Relația dintre conștiinciozitate și performanța decizională va fi moderată de contextul sarcinii, astfel încât un nivel înalt de conștiinciozitate este important după schimbarea în contextul sarcinii decât înaintea apariției acesteia. 3) Relația dintre deschiderea spre nou și performanța decizională va fi moderată de contextul sarcinii, astfel încât o deschidere înaltă va fi benefică după o schimbare neașteptată a contextului (caz

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
al performanței în sarcina curentă, iar performanța decizională după schimbare este un indicator al tipului de adaptabilitate necesar în organizațiile contemporane. Înainte de faza experimentală, am realizat un pre-test pentru a măsura nivelul abilităților cognitive generale și două dimensiuni ale personalității: conștiinciozitatea și deschiderea spre nou. 6.3. Participanți Subiecții cercetării sunt 63 de absolvenți ai Facultății de Automatică și Calculatoare și ai Facultății de Electronică și Telecomunicații ce urmează studii postuniversitare. Media de vârstă este 24 de ani, iar experiența de

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
de H. Pitariu pe populație românească după Wonderlic Personnel Test. Este un test care evidențiază abilitățile cognitive generale (factorul g), măsurând abilități verbale, matematice și spațiale. Consistența internă a testului este între 0,88 și 0,94 (conform manualului testului). Conștiinciozitatea și deschiderea spre nou au fost măsurate cu scalele corespunzătoare din Inventarul de Personalitate NEO-PI-R (Costa, McCrae, 1992). Fiecare scală conține 48 de itemi, cuprinzând subfactori ce descriu fiecare construct. Cei șase subfactori ai conștiinciozității cuprind: competență, ordine, responsabilitate, autorealizare

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
0,94 (conform manualului testului). Conștiinciozitatea și deschiderea spre nou au fost măsurate cu scalele corespunzătoare din Inventarul de Personalitate NEO-PI-R (Costa, McCrae, 1992). Fiecare scală conține 48 de itemi, cuprinzând subfactori ce descriu fiecare construct. Cei șase subfactori ai conștiinciozității cuprind: competență, ordine, responsabilitate, autorealizare, autodisciplină și precauție. Deschiderea spre nou cuprinde, de asemenea, șase subfactori: imaginație, interese artistice, reactivitate emoțională, spirit aventurier, interese cognitive, valori. Consistența internă la cele două scale ce vizează conștiinciozitatea și deschiderea spre nou este

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
construct. Cei șase subfactori ai conștiinciozității cuprind: competență, ordine, responsabilitate, autorealizare, autodisciplină și precauție. Deschiderea spre nou cuprinde, de asemenea, șase subfactori: imaginație, interese artistice, reactivitate emoțională, spirit aventurier, interese cognitive, valori. Consistența internă la cele două scale ce vizează conștiinciozitatea și deschiderea spre nou este de .86 și, respectiv, .89. 6.5. Rezultate 5.1. Statistici descriptive Am calculat mediile și abaterile standard pentru fiecare variabilă, precum și coeficienții de corelație. Prezentăm în tabelul 1 corelațiile și statisticile descriptive pentru variabilele

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
4.55 0.32 0.84 3. Performanța decizională (după a doua schimbare) 4.48 3.97 0.44 0.72 0.77 4. Abilități cognitive generale 24.57 4.75 -0.23 -0.43 -0.43 0,88 5. Conștiinciozitate 3.47 0.30 -0.10 0.29 0.29 -0.10 0.86 6. Deschiderea spre nou 3.36 0.43 0.01 -0.35 -0.35 0.14 0.12 0.89 Note: N=63 p<.05 Performanța

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
tabelul 1 arată că doar abilitățile cognitive generale influențează performanța decizională anterioară schimbării neașteptate (r = -.23). Atât abilitățile cognitive generale, cât și deschiderea spre nou corelează negativ cu performanțele decizionale de după schimbare, fapt ce sprijină ipotezele 1 și 3. Însă conștiinciozitatea corelează pozitiv cu ambele performanțe decizionale post-schimbare, adică indivizi cu un nivel ridicat de conștiinciozitate prezintă niveluri ridicate de eroare, fapt ce contrazice ipoteza noastră. Ipotezele au fost testate agregând o bază de date în care pentru fiecare participant sunt

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
23). Atât abilitățile cognitive generale, cât și deschiderea spre nou corelează negativ cu performanțele decizionale de după schimbare, fapt ce sprijină ipotezele 1 și 3. Însă conștiinciozitatea corelează pozitiv cu ambele performanțe decizionale post-schimbare, adică indivizi cu un nivel ridicat de conștiinciozitate prezintă niveluri ridicate de eroare, fapt ce contrazice ipoteza noastră. Ipotezele au fost testate agregând o bază de date în care pentru fiecare participant sunt prezentate trei performanțe decizionale, rezultând astfel 189 de linii. Am codificat printr-o variabilă dummy

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
introdus variabilele independente în pași, în primul rând pentru a evalua măsura în care caracteristicile de personalitate explică varianța în adaptabilitate peste și în plus față de varianța explicată de factorul g. Astfel, în modelul interacțiunilor am introdus factorul g înaintea conștiinciozității și deschiderii. Am ales să introducem ultima variabila deschiderii spre nou deoarece am dorit să evaluăm nivelul în care deschiderea prezice adaptabilitatea peste și după efectele factorului g și al conștiinciozității. Diferențele individuale în privința deschiderii spre nou sunt un bun

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
Astfel, în modelul interacțiunilor am introdus factorul g înaintea conștiinciozității și deschiderii. Am ales să introducem ultima variabila deschiderii spre nou deoarece am dorit să evaluăm nivelul în care deschiderea prezice adaptabilitatea peste și după efectele factorului g și al conștiinciozității. Diferențele individuale în privința deschiderii spre nou sunt un bun predictor al performanței într-o mare varietate de situații organizaționale. Tabelul 2. Rezultatele analizei de regresie R2 total Coeficienții regresiei 1. Context 1: Înaintea schimbării vs. După prima schimbare 0.17

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]