561 matches
-
Scriitorul știe foarte bine ce s-a întâmplat mai departe cu evadatul, dar nu spune deocamdată, amână și revine după două capitole, realizând astfel o structură ca de roman. Arhipelagul GULAG demonstrează, poate mai mult decât orice scriere a literaturii concentraționare, că o lucrare consacrată fenomenului concentraționar are nevoie de latura artistică, pentru că doar literatura poate accede la esența acestui fenomen, acolo unde este nevoită să se oprească cercetarea istorică. Expresivitatea literară este pusă în slujba transmiterii mesajului despre atrocitățile spațiului
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a întâmplat mai departe cu evadatul, dar nu spune deocamdată, amână și revine după două capitole, realizând astfel o structură ca de roman. Arhipelagul GULAG demonstrează, poate mai mult decât orice scriere a literaturii concentraționare, că o lucrare consacrată fenomenului concentraționar are nevoie de latura artistică, pentru că doar literatura poate accede la esența acestui fenomen, acolo unde este nevoită să se oprească cercetarea istorică. Expresivitatea literară este pusă în slujba transmiterii mesajului despre atrocitățile spațiului concentraționar, deoarece faptele nu se impun
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
că o lucrare consacrată fenomenului concentraționar are nevoie de latura artistică, pentru că doar literatura poate accede la esența acestui fenomen, acolo unde este nevoită să se oprească cercetarea istorică. Expresivitatea literară este pusă în slujba transmiterii mesajului despre atrocitățile spațiului concentraționar, deoarece faptele nu se impun de la sine întotdeauna atenției. Forța mesajului soljenițian vine, în cea mai mare măsură, din nivelul artistic al scrierii, riguros construite, din originalitate, din profunzimea ideilor și a trăirilor. G. Nivat concentrează într-o frază elementele
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și, de asemenea, a propriilor cuvinte nou formate. Sintaxa maleabilă și expresivă, utilizând avantajele gramaticii ruse, își permite uneori mari "libertăți", dar nu pierde niciodată naturalețea și nu trece în extravaganță 254. (trad. a.) În acest periplu dantesc prin infernul concentraționar este atras și cititorul. Soljenițîn alege să se adreseze în permanență cititorului, deoarece știe că toate cele povestite sunt foarte greu de înțeles și că este nevoie de implicare. Îl obligă să participe afectiv printr-un efort de imaginație și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
unul capabil să devină complice, să participe 262. La Soljenițîn, ironia ca "act de rescriere"263 se leagă de atitudinea "scriitoricească", semnalată de Emil Iordache 264 și vizibilă în faptul că, plasându-se în interior, autorul "traduce" pentru cititor realitatea concentraționară și ideologică. Ironia aprigă, ostilă, apropiată de sarcasm a scriitorului se îndreaptă spre ideologia comunistă și spre conducători. Prin ironie, Soljenițîn, exponent al victimelor, se ridică deasupra călăilor. În Arhipelagul GULAG abundă exemple de "ironie locală", precum: Doar conștiința revoluționară
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
simula obiectivitatea. Ironia pe care o dovedește naratorul în mod constant nu este o atitudine generală, ci este îndreptată asupra lui Stalin, cel vinovat de a-i fi "schilodit" viața, așa cum se exprimă scriitorul în Arhipelagul GULAG. Autorii de literatură concentraționară (indiferent de forma aleasă memorialistică sau ficțiune) scriu despre propria experiență zguduitoare, iar detașarea este greu de obținut. În cazul naratorului din romanul soljenițian în discuție, se remarcă aceeași atitudine față de Stalin pe care o manifestă autorul-narator din Arhipelagul GULAG
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
dintre Ivan și Alioșa Karamazov despre existența lui Dumnezeu și despre nedreptatea din lume, pe care Dumnezeu o tolerează. Începutul disputei îl marchează genul de întrebare întâlnit și la Dostoievski (model declarat explicit în text), legată aici de realitățile spațiului concentraționar. Întrebarea, adresată de Nerjin lui Sologdin, vizează rostul deținuților de drept comun, care erau închiși împreună cu deținuții politici. Dintre hoți se recrutau informatorii și colaboratorii autorităților, folosiți împotriva "Cincizeci și Opților", deoarece, pentru mici facilități, ei acceptau întotdeauna să colaboreze
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
participe la proiectele ce vizează supravegherea oamenilor. Ar fi câștigat o viață în condiții mai blânde, însă ar fi pierdut libertatea interioară. Alegând să nu colaboreze, ei aleg deportarea în lagăr, echivalentă cu descinderea într-un cerc inferior al infernului concentraționar. Gleb Nerjin satisface în cel mai înalt grad exigențele morale ale autorului. Numele acestui personaj este grăitor. El conține rădăcina nerj, prezentă în nerjaveiușcii ("inoxidabil", "care nu ruginește"). Sugestia transmisă este că personajul cu acest nume este incoruptibil, rugina compromisului
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
război. Periodic, aceștia sunt înlocuiți în funcțiile lor, în virtutea unei "legi tainice de înnoire a Organelor", așadar pot ajunge oricând laolaltă cu deținuții. Totuși, regimul are grijă să nu-i trimită pe foștii slujbași în cercurile de jos ale infernului concentraționar și le rezervă un regim privilegiat, într-o închisoare specială. În Arhipelagul GULAG, Soljenițîn prezintă asemenea cazuri, cum este al colonelului I.J. Vorobiov, deținut la închisoarea specială Marfino 381. Tot aici, scriitorul prezintă și împrejurările în care a fost arestat
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
2 (Aprilie 1977), pp. 167-183. Vasile, Geo, "Soljenițîn: Viața si moartea sub flagel", în Contemporanul, nr. 1-4, ianuarie 2003, pp. 62-63. Zekulin, Gleb, "Solzhenitsyn's Four Stories", în Soviet Studies, vol. 16, nr. 1 (iulie 1964), pp. 45-62. C. Literatură concentraționară și lucrări despre Gulag Реабилитация. Политические процессы 30-50-х годов, Издательство политической литературы, Москва, 1991. Волков, Олег, Погружение во тьму, Молодая гвардия, Москва, 1989. Гинзбург, Евгения, Крутой маршрут: Хроника времен культа личности, т. 1-2, Курсив, Рига, 1989. Копелев, Лев, Утоли моя
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Polirom, Iași, 2006. Semprun Jorge, Scrisul sau viața, traducere de Nicolae Baltă, Paralela 45, Pitești, 2004. Șalamov, Varlam, Povestiri din Kolîma, traducere, tabel cronologic și note de Ioanichie Olteanu, prefață de Ion Ianoși, Minerva, București, 1993. D. Lucrări despre literatura concentraționară Jurgenson, Luba, L'expérience concentrationnaire est-elle indicible? Essai, prefață de Jacques Catteau, Éditions du Rocher, Monaco, 2003. Jurgenson, Luba, La représentation de la limite dans quelques récits des camps, 01/12/2006, http://www.vox-poetica.org/t/rl/ jurgensonRL.html Mesnard
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
detalii privind această problemă, a se vedea și Anne Applebaum, Gulagul. O istorie, traducere din engleză de Simona-Gabriela Vărzan și Vlad Octavian Palcu, Humanitas, București, 2011, pp. 29-30. 4 Lagăre au existat în Rusia încă din perioada țaristă, dar literatura concentraționară din secolul al XX-lea relevă, de fiecare dată, superioritatea în atrocitate a lagărelor din URSS. În Arhipelagul GULAG Soljenițîn nu ezită să instituie o polemică deschisă cu două cărți importante care ilustrează situația lagărelor în perioada țaristă, Amintiri din
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a observației că nu experiența detenției ca atare constituie esențialul, ci reflecția asupra condiției umane. Această reflecție provine din faptul că lagărul este un adevărat laborator al comportamentului uman, propice relevării unor adevăruri profunde. În viziunea autoarei, termenul de "literatură concentraționară" este prea vast, punând laolaltă un mare număr de opere sub semnul eterogenității, ceea ce are drept consecință nefericită faptul că face prea puțin vizibile trăsăturile specifice ale unor scrieri (A se vedea Lucie Bertrand, ""Récit concentrationnaire" et "prose d'idées
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
10. 407 A. Soljenițîn, O zi din viața lui Ivan Denisovici, ed. cit., p. 9. ----------------------------------------------------------------------- PROZA LUI A. SOLJENIȚÎN Relațiile interpersonale 2 1 20 21 Un martor incomod al secolului XX: Alexandr Soljenițîn Argument 320 321 Privire generală asupra literaturii concentraționare Mărturia lui Soljenițîn Soljenițîn maestru al prozei Strategii narative Personajele între model real și construcție imaginară Bibliografie Abstract Résumé
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
pentru care credea că i aparțin dup ă ce scăpase de la Radna-Păuliș. El, apărătorul Țării, acuzat și condamnat pe motivul închipuit că s-ar fi manifestat... împotriva statului, pe care-l apărase cu pieptul, cu sufletul. După ce cunoaște teribilul sistem concentraționar de la Gherla, Aiud, Jilava, Baragan și Delta-Dunării, dar și de la Canalul Dunărea-Marea Neagră, pus în situații limită, adesea incredibile, pe care numai un ostaș călit în ani de suferință umană de la copilărie la maturitatea deplină, le poate depăși, făcând proba
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
față de limba franceză, "joaca" cu textele lui Caragiale se proiectează în viitor și prinde conturul dorit: familiarizarea cititorilor francezi cu literatura română. Lucrul la romanul lui Constantin Virgil Gheorghiu îl începe în octombrie 1948, intuind impactul subiectului: războiul și universul concentraționar. Personajul Johann Moritz este pus în situații limită, absurde, pe care le înfruntă cu mult calm, fără revoltă. Latura cea mai evidentă a romanului constă în denunțarea absurdului provocat de război. Viitorul îl așează pe C.V.Gheorghiu pe lista celor
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
provocat de război. Viitorul îl așează pe C.V.Gheorghiu pe lista celor cu care Monica Lovinescu regretă că a colaborat: "la Paris, în 1950, C.V Gheorghiu este cel mai celebru scriitor din Estul Europei și victima emblematică a universului concentraționar când în realitate el fusese închis în lagăr de americani ca fost diplomat "fascist""405. Marin Preda, într-o pagină din Viața ca o pradă, scrie despre Ora 25 că este o calamitate și se întreabă cum de o carte
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
dar aceasta se traduce printr-o înmulțire a sectelor, prin reapariția formelor de păgînism, expresia unei dezorientări colective în exteriorul unei Biserici nepregătite să facă față unei situații create de căderea regimului sovietic. Cadrele lor sînt fie supraviețuitori ai sistemului concentraționar, fie preoți formați sub controlul KGB-ului. În aceste condiții, refacerea democrației nu putea fi decît lentă și cu șocuri, după cum au arătat și alegerile cele mai recente. În Statele eliberate de sub dictatura comunistă, destinul democrației creștine a urmat căile
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
află într-o rivalitate teribilă cu așa-zisele noi puteri emergente, din Asia în particular. Noul tip de management arată ca atacul dezlănțuit al unei haite de lupi, care are o ierarhie "naturală" și atacă împreună. 4.5.2. Univers concentraționar Strategiile firmelor transnaționale variază după epocă și mediu, depinzînd și de mărimea intreprinderii. În ultimele decenii, am asistat la o adevărată furie a fuziunilor, la formarea de mari conglomerate, apoi economia s-a financiarizat, iar mutațiile de pe piețe s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
4.4.3. Întreprinderea globală înlocuiește Statul ? 158 4.4.4. Statul rezistent 163 4.4.5. Spre o nouă dinamică Stat-întreprindere 166 4.5. ÎNTREPRINDEREA GLOBALĂ 168 4.5.1. Firmele și reconfigurarea lumii 168 4.5.2. Univers concentraționar 169 4.5.3. Anticipare și permanentă adaptare 170 4.5.4. Reinventarea competențelor-cheie 171 4.5.5. Strategii spațiale ierarhizate 172 4.5.6. Compartimentarea sistemelor spațiale 173 4.5.7. Constrîngerile locale 175 4.6. GEOECONOMIA REGIUNILOR 176
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
dificil ca acestui eveniment să i se dea o dimensiune religioasă. La sfârșitul anilor 1950, se utilizează și expresia "Soluție Finală"ddddd, fără a uita o întreagă panoplie de vocabule diverse: "eveniment", "cataclism", "dezastru", "apocalipsă", "distrugerea evreilor din Europa", "univers concentraționar", ca să nu mai punem la socoteală, bineînțeles, "Auschwitz", loc emblematic al evenimentului, chiar dacă părea să excludă victimele nedeportate în acest lagăr sau într-un lagăr de exterminare. În paralel, în acei ani, în timp ce cuvântul "genocid" este tot mai utilizat, iar
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
dar nu maladiv, iar în conjunctura creată, cînd probabil fie a fost amenințat cu șantajul, fie obligat să facă ceva în care nu credea, a avut un proces intens de conștiință și a răbufnit, hotărînd să se elibereze din universul concentraționar în care intrase, asumîndu-și însă toate responsabilitățile gestului, ba chiar cerînd să fie judecat. Nu am sesizat, cum spun unii, probleme psihice sau accese misticoide. Referirea la "Dreptul Judecător" s-a făcut decent și cît se poate de discret. Așa
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
În Alexander Rubel, Flavius Solomon și Alexandru Zub (ed.), Südosteuropa, im 20. Jahrhundert. Ethnostrukturen, Identität, Konflikte, Hartung-Gorre Verlag, Konstanz, 2004. Ruxandra Cesereanu a absolvit Facultatea de Litere În 1985. și-a susținut doctoratul, În 1997, cu o teză despre Infernul concentraționar reflectat În conștiința românească. Actualmente este conferențiar la Catedra de literatură comparată a Facultății de Litere din Cluj-Napoca (după ce a activat patru ani la Catedra de jurnalism din cadrul Facultății de științe Politice). Cărți publicate În domeniul violențelor politice: Călătorie spre
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Subculturi urbane la sfârșit de secol XX și Început de secol XXI, Limes, Cluj-Napoca, 2005; România Înghesuită. Ipostaze ale ghetoizării În comunism și postcomunism, Limes, Cluj-Napoca, 2006. A beneficiat de mai multe burse și stagii de cercetare În domeniul universului concentraționar. Este director de program În cadrul Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, din Cluj. Adrian Cioroianu este doctor În istorie, conferențiar la Facultatea de Istorie a Universității din București. Volume publicate: Scrum de secol. O sută de povești suprapuse, Curtea Veche
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de la crearea ei În august 1948, asigurarea stabilității și integrității regimului comunist, fiind abilitată legal cu toate mijloacele de acțiune specifice unei poliții politice. Pe parcursul primei decade a regimului comunist, brutalitățile aparatului de Securitate au dus la prelungirea efectelor regimului concentraționar dincolo de zidurile Închisorilor și ale birourilor de anchetă. Exigențele regimului de detenție au fost așadar extinse, depășind zidurile Închisorilor, și au impregnat societatea. După eliberarea foștilor deținuți politici, brutalitățile din anii instalării și consolidării regimului comunist au fost conștientizate cu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]