548 matches
-
în permanentă mișcare și schimbare; Maria Botta actriță apreciată în România, bună prietenă a mamei. Analizând memorialistica Monicăi Lovinescu, Nicoleta Sălcudeanu ridică șirul de portrete la statutul de document: "Comentariu, nelipsit de, ba chiar binecuvântat cu, intuiție critică, tinde să conceptualizeze, într-un mod insolit, o întreagă comedie umană a desțărării. Se configurează, firesc și fără loc de contestație, o împărțire tipologică a exilului"107. Monica Lovinescu construiește galeria de personaje în aceeași dimensiune a mărturiei directe, specifică discursurilor publice. Deși
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
internațională. Ceea ce îi asigură originalitatea, în raport cu tipologiile cunoscute, este tocmai natura sa hibridă: mai precis spus, este maniera în care Uniunea combină practici specifice diplomației clasice și instituții inspirate de federalism. Or, un astfel de "monstru" se dovedește dificil de conceptualizat, într-o epocă încă dominată de dihotomiile conceptuale clasice. Tocmai pentru a se depăși acest impas analitic, s-a dezvoltat conceptul de "guvernanță la niveluri multiple". Termenul pune în evidență natura inedită a Uniunii, de guvernanță la mai multe niveluri
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
perioada de tranziție de la stalinismul integral al celor "două glaciațiuni" la aceea de liberalizare diversionistă (anii '50 - '60) omul cetății, rolul tatălui regăsit, sau mitul eroului civilizator. Cultul capodoperelor, adesea exacerbat politic și diversionist, a alimentat protocronismul de tristă faimă (conceptualizat din păcate, de rafinatul comparatist Edgar Papu, probabil forțat de împrejurări politice), precursor al megalomaniei naționale priincioase megalomanului comandant suprem. Calul de bătaie al lovinescianului critic Eugen Negrici este G. Călinescu, neîndoielnic, cel ma iscusit dintre formatorii gustului și orientării
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
fac” și „desfac” universul epic, în conformitate cu gradul lor de participare/apartenență în/la acest univers. Scriitorul a vorbit pe larg despre capacitățile (diferite!) de „reflectare” a naratorilor (James îi numește pe naratori „reflectori”, considerînd că, în linii mari, conștiința lor - conceptualizată drept „inteligență centrală” - constituie singura sursă de preluare a informației narative, oglinda unde „se reflectă”, în ultimă instanță, realul), impunînd, în teoria critică, ideea că acela care relatează povestea nu este identic cu acela care o scrie. Mai mult, povestitorul
Americani în Europa by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/3019_a_4344]
-
despre care e mai elegant și mai colegial să nu se vorbească, ci în aparté-urile din culisele vieții culturale, unde dezaprobarea cea mai categorică a avut de înfruntat aderențe manifestate cu un entuziasm întrucâtva timid, pentru că e mai ușor să conceptualizezi dezacordul rațional decât acordul sensibil, deși, în cazul de față, ambele sintagme își pot împrumuta cu aceeași dezinvoltură, printr-un schimb reciproc, unul din termeni. În fond, despre ce este vorba? Despre o reîntoarcere ,experimentală" la natură, care a apărut
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
gîndirii contemporane. Psihologia este, insistă Roșe, în mod fundamental o disciplină socială, chiar dacă scopul ei explicit este de a studia eul individual. O distincție precum cea dintre psihologie și psihologia socială nu are sens, pentru autor, căci felul în care conceptualizam sinele este influențat de norme și principii transindividuale. De altfel, aici stă foucauldianismul acestui volum, în accentul pus pe legătură între identitate personală și putere, politica, mecanisme sociale de reprimare și subsumare a individului. Disciplinele psy, așa cum le identifica Roșe
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
cred eu. Putem imita puțin exteriorul, dar nu și spiritul acesta al heterofoniei, care predomină în trei sferturi din Oedip, în Simfonia a III-a, cu cor, deși nu foarte clar conceptualizat - poate mai târziu, în ultimele lucrări, să fie conceptualizat. Mă gândesc la Cvartetul cu pian în re, în Cvintetul cu pian, la Simfonia de cameră, mă gândesc la al doilea Cvartet de coarde op. 22, dar chiar și la primul, scris mult mai devreme. Și acolo apar rudimentele unei
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
fac" și "desfac" universul epic, în conformitate cu gradul lor de participare/apartenență în/la acest univers. Scriitorul a vorbit pe larg despre capacitățile (diferite!) de "reflectare" a naratorilor (James îi numește pe naratori "reflectori", considerînd că, în linii mari, conștiința lor - conceptualizată drept "inteligență centrală" - constituie singura sursă de preluare a informației narative, oglinda unde "se reflectă", în ultimă instanță, realul), impunînd, în teoria critică, ideea că acela care relatează povestea nu este identic cu acela care o scrie. Mai mult, povestitorul
Portretul unui reflector by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6746_a_8071]
-
straturi, cum e Marcel Corniș-Pop. Tema demersului teoretic este interpretarea ca rescriere critică în poststructuralism, și noțiunile adiacente (relectura, revizuirea). O critică tranzacțională, în care lectura este de la început activă și creatoare, "un interspațiu producător de discurs", pentru că citind configurăm, conceptualizăm, rescriem. Dar, tocmai pentru că e activ, acest fel de a reacționa la stimulii textului nu lasă opera intactă, o deconstruiește benign, o reface apoi în discursul critic. O schimbă. în același timp, interpretarea este, toată cartea susține această idee, o
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
efemerului. Le privează de greutatea lor specifică. Conceptul în schimb gestionează, sistematizează, propulsează și relansează către noi situații energiile anarhice ale emancipării. Nu în ultimul rând, le arhivează pentru posteritate. Conceptul eliberează irezistibil instinctul - desigur, în măsura în care e sincer. Pentru a conceptualiza, e nevoie ca aceste energii să fie parțial sublimate. Nu mă deranjează strip-tease-ul verbal dintre blocuri pentru că ar veni în contradicție cu cine știe ce reflecție morală (asta-i treaba poliției), ci pentru că o parte din energia investită aici n-a slujit
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
Cineva trebuie să le spună: e o eroare și un prejudiciu adus imaginii țării noastre în pragul integrării. în primul rînd, studiile de gen ar găsi în toată opera lui Ion Creangă un demers ideatic revoltător la culme: femeile sînt conceptualizate, adică exista doar în relație cu bărbații, iar această relație se reduce la a-i servi în toate cele, neavînd ele dreptul de a decide asupra propriei vieți intime și profesionale. Frumoasă, robace și supusă - acesta e portretul femeii ideale
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
auditiv, către ordinea sonoră a lumii. Compoziții seriale, ritmice și muzicale, imaginile pe care Mattis Teutsch le experimentează în acest moment împing percepția către o lume bidimensională, populată de realități spectrale, de amprente ale unui uman sublimat. Pictorul codifică și conceptualizează acum cu o asemenea siguranță și rigoare încît ficțiunea imaginii tinde să se substituie lumii tridimensionale și să instituie un alt proiect de realitate. În plin realism socialist, Mattis Teutsch sabotează existența imediată, formele recognoscibile și obiectul tangibil, sugerînd implicit
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
și chiar decenii mai devreme, câteva dintre direcțiile noii istoriografii, ce va apărea în siajul școlii de la Annales. Și nu prin observații fulgurante, ci prin cercetări ample. Istoria mentalităților sau istoria vieții cotidiene sunt categoric prezente, chiar dacă fără a fi conceptualizate formal, în cercetările lui Nicolae Iorga Istoria țării prin cei mici (1921) sau Istoria comerțului românesc (1925, precedată, la rândul ei, de amplul studiu din 1906, Negoțul și meșteșugurile în trecutul românesc). Istoria vieții private, deopotrivă cu studiile de gen
Iorga, feminist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4878_a_6203]
-
de aici, că cei care se cufundă în studierea și înțelegerea numerelor, ajung să cunoască legile naturii atât în manifestarea vizibilă, cât și cea nevăzută. Materia reprezintă forma văzută a Naturii Universale, iar numerele definesc lumea ei invizibilă, după cum le conceptualizează pitagoreicii: “ Forțe mai mici sau mai mari sunt rezultatul numerelor materiale, iar energia, mai mare sau mai mică, este generată de numerele virtuale”. Dezvoltând sistemul lui Pitagora, Boethius ajunge la concluzia că primordial, natura a fost generată cu ajutorul cifrelor, din
Codul lui Pitagora. Oreste, despre secretul ascuns în cifre by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63658_a_64983]
-
pur și simplu făcea parte dintr-un proces care devenea, odată ce a fost pus în lucrare de către Europa, cu această gravitate și cu aceste mijloace, devenea într-un anumit fel forma însăși a istoriei. Europenii care acționau deja lucid, rațional, conceptualizînd evenimentele își dădeau seama că ei sînt într-un anumit fel manipulatorii, instrumentatorii acestei universalități manifestate prin temporalitatea istoriei. De aceea vorbeam despre Europa ca despre un continent avînd contract cu timpul, nu cu geografia. Am spus "ambiguu" și am
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
înscrie tot în acest proces de universalizare. Fusese o universalizare la orizontală, acum e la verticală, înlăuntrul structurii societale europene. E un fel de asimilare a zonelor realului, de aceea toate aceste procese și evenimente devin locuri de gîndire, sînt conceptualizate, devin locuri matriceale, filosofie (vezi Hegel ș.a.). Chiar filosofic, ideatic vorbind, intelectiv, universalitatea istoriei este exprimată tot de Europa. Pentru că mai avem pe undeva și un Marx, care va deveni un idol pînă în China, în Vietnam și în Cambodgia
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
popoare europene, s-au așezat pe coordonatele dezvoltate în Antichitatea clasică realizând importante contribuții la cultura europeană. Atena, Roma și Golgota sunt din toate punctele de vedere triada definitorie a ceea ce numim Europa. Dacă Grecia a denumit continentul și a conceptualizat denumirea, Roma a asigurat supraviețuirea tradiției inaugurate de Elada ducând-o mai departe în timp în Evul Mediu, într-o perioadă când Europa occidentală pierduse contactul cu elenismul. Spiritul Romei asigură printre altele continuitatea tradiției. Lungă vreme, latina a fost
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
tot mai puțin, mai lacunar. Personal, i-aș oferi o medalie criticului care mi-ar dovedi că a înțeles pe deplin versurile din Oul și sfera sau Laus Ptolemaei. Sunt niște volume de experiment "în trepte", în care lirismul se conceptualizează și se solidifică alternativ ori concomitent (!) și în care autorul explorează, cu o lucidă fantezie, posibilitățile combinatorii ale cuvintelor. Cu toată forța germinativă pe care le-o conferă poetul, cuvintele încep să-i pară acestuia insuficiente: un fel de reflexii
Aventuri lirice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9422_a_10747]
-
para: "alături de" și "împotriva"). Atitudinea este ceva care se ia, ca un bun personal, împotriva unei anumite stări de lucruri - și inevitabil împotriva cuiva. Este așadar, prin simțul proprietății și al contestării, esențial anticomunistă. Ea trebuie cu prioritate resemnificată și conceptualizată în postcomunism.
Demitizarea politicului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17156_a_18481]
-
Transilvania, în schimb, foarte buna organizare instituțională austro-ungară a făcut ca ideile iluministe europene să se impună energic de la început, chiar cu sprijinul autorităților, fascinate, la rîndul lor, de raționalismul lui Voltaire, Diderot sau Rousseau. Aici, ideile de libertate sînt conceptualizate, iar țintele privind liberalizarea societății devin explicite încă de la început. Potrivit lui Adrian Marino, primul român care exprimă fără echivoc ideea de libertate în Transilvania este Paul Iorgovici, în lucrarea sa, publicată în anul 1799, Observații de limbă românească. Scrie, printre
Istoria ideii de libertate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10939_a_12264]
-
artistic a cărui intuiție nu dădea greș; iar aceasta observând atât în plan componistic cât și pe cel al performanței muzicale scenice, a expresiei vocale, a celei instrumentale, orchestrale, camerale, chiar coregrafice. Ada Brumaru știa să asculte, să înțeleagă, să conceptualizeze, să aștearnă pe hârtie. Nu scria mult. Aș spune că scria greu, că elabora stăpânită de „durerile facerii”; mai ales în anii din urmă. În mod cert era stăpânită de responsabilitatea cuvântului scris. Avea atât respectul adresării particulare, cât și
Cărțile noastre, cărțile muzicii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5370_a_6695]
-
și concluzia că „față de tine nu mai ești același/ mai apoi față de celălalt”: „1. îmi amintesc primele sunete/ pe care legătura cu ziua mi le aduce/ a-ți aminti înseamnă/ a înțelege în primă fază -// involuntar a defini/ spre a conceptualiza/ pentru celălalt a-ți aminti/ înseamnă a proiecta pe peretele din față chipuri/ zgomot și semne/ a deveni altul// 2. înțelegerea nu poate fi decât/ o adeziune la convenție// (a înțelege nu viciază/ nu poate fi subversiv)/ ceva exterior nouă
Poezia ergonomică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3696_a_5021]
-
sugestie și a fiorului existențial. De la un poem la altul cuvintele își înving limitele și încorporează în ele o „forfotă triumfală” de voci. Aderarea lor „la câte-o idee” nu dăunează lirismului, nu-l domoleș te, așezându-l sub talpa conceptualiză rii, ci are ca revers o nuanțare a lui, conferindu-i un apreciabil suport de intelectualitate, dar și o stârnire a fanteziei la exersarea unor alăturări de elemente dintre cele mai diverse și neașteptate. Aici fac o paranteză și zic
Consecvența cu sine a poetului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3851_a_5176]
-
and Social Biology, McClintock studiază efectele puterii de atracție asupra adulților tineri (analizând numărul de parteneri, dacă aceștia au o relație și cât de des fac sex), descoperind diferențe între cele două sexe. „De multe ori, formarea unui cuplu este conceptualizată drept un proces competitiv de potrivire în care indivizii tranzacționează bunurile lor pentru cele ale partenerului, încercând să găsească cel mai dezirabil partener și cea mai satisficătoare relație în funcție de propriul capital”, explică McClintock. „Această metaforă împrumutată din economie a fost
Care este mecanismul prin care ne alegem partenerii? Un sociolog a descifrat misterul by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80102_a_81427]
-
recunoscut - se caracterizează printr-o organizare specifică. O realitate mai puțin evidență, măi de curînd relevata, reprezintă faptul că specificitatea limbilor, evidență la nivelul organizării comunicării lingvistice, își pune amprenta și asupra modului de a percepe, de a recepta, si conceptualiza "lumea": "orice limbă conține o viziune specifică asupra lumii", cum afirma cu mai bine de un secol în urmă W. von Humboldt. Cunoașterea (și compararea) unor coduri lingvistice mai mult sau mai putin divergențe au permis reliefarea importanței limbii în
Dificultăti de comunicare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/17638_a_18963]