554 matches
-
se construiesc politicile în cadrul partidelor europene? Care sînt orientările pe care europartidele le propun in fine? Cercetătorii specializați în studiul federațiilor europene de partide au contribuit la răspunsul la aceste întrebări. Ca și pentru natura europartidelor, este important să se conceptualizeze politicile partidelor europene pentru a se adăuga cercetărilor empirice. Vom împărți acest capitol conceptual în patru timpi. Mai întîi, vom expune definiția pe care am dat-o politicilor partidelor europene. Apoi vom evalua domeniile de influență a europartidelor. În plus
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
generale propuse inițial de Geoffrey și Pippa Pridham. Acum mai bine de 20 de ani, cei doi cercetători britanici au observat foarte corect fenomene de descentralizare, dar mai ales de centralizare în cadrul partidelor europene 446. Pentru aprofundarea acestei analize, am conceptualizat aceste fenomene care au o incidență în cooperarea din cadrul europartidelor 447. Le-am denumit mecanisme partinice centralizate și descentralizate, două moduri de funcționare distincte și recurente în organele bine determinate ale federațiilor europene de partide. Pe plan orizontal, aceste mecanisme
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
unui nou debut al istoriei, relația cu trecutul este, pe de o parte, abrogată simbolic, în același timp în care este așezată pe un nou fundament. Nu este deloc deplasat ca aceste setări politice de noi starturi istorice să fie conceptualizate ca "decapitări mnemonice" (Zerubavel, 1997, p. 85), expresia supremă a ceea ce J.R. Gillis (1994, p. 8) a numit "cultul noilor începuturi". Însă nici cronologia standard, cea a cărei abolire de către regimurile revoluționare creează adevărate seisme în ordinea temporală a comunității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pură, originea nobilă, exterminarea dacilor și continuitatea romană la Nord de Dunăre. De asemenea, Aaron preia de la dascălii săi ardeleni ideea istoriei ca instrument de luptă politică, pe care îl transformă într-un catalizator al conștiinței naționale. Istoria patriei este conceptualizată într-o triplă ipostază: ea este "oglinda aceea magică a veacurilor trecute, icoana cea adevărată a vremii de acum, și cheiea cea de mare preț cu care se descuie oarecum și ascunsurile viitorului" (Aaron, 1835, pp. v-vi). Acesta este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
eforturile adevăraților patrioți. Spiritul național și "amoarea pentru patrie" pot fi atâțate printr-o educație patriotică centrată pe cunoașterea istorică. Geniul românesc se exprimă prin istoria națională, ipostaziindu-se în special în "faptele cele eroice ale Româniloru" (Bărnuțiu, 1870, p. 180). Conceptualizând istoria în cheie carlyleană, ca opera Oamenilor Mari, Bărnuțiu recomandă studiul istoriei prin "biografiele Româniloru și ale Româneloru mari" (ibidem). La care adaugă imediat un cifru herderian de decriptare a istoriei, prin intermediul limbii noastre romane, "care e si paladiulu libertatii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
absenței conștiinței unității naționale în acel moment istoric. În aceeași tradiție critică, de-naționalizantă, se înscrie și manualul redactat de R. David (1937). În plus față de maniera de periodizare folosită de Constantinescu, R. David introduce un capitol suplimentar, istoria românilor fiind conceptualizată ca desfășurându-se într-o înlănțuire de cinci epoci: • epoca formării poporului român (513 î.Hr. [expediția lui Darius I împotriva sciților]-1241 d.Hr. [sfârșitul domniei lui Ioan Asan al II-lea]); • epoca formării statelor române (1241-1386 [începutul domniei lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1952, p. v). Publicarea în 1947 a manualului unic coordonat de Mihail Roller simbolizează expresia supremă a "istoriei prin decret" (historiae ex fiat), comandată la ordinele partidului, elaborată de membri ai partidului și ratificată de conducerea partidului. Dacă discursul interbelic conceptualizează istoria poporului român ca gravitând în jurul axei reprezentate de Imperiul Otoman, manualul lui Roller păstrează aceeași abordare relațională, însă substituie reperul central, care devine acum URSS. Chiar și numele manualului, Istoria RPR (1952), indică reconfigurarea identității nominale a statului român
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe o calitate intrinsecă a unei persoane, certificată empiric prin "fapte eroice de vitejie" încununate cu "succesele enigmatice" repurtate de cel înzestrat cu acest har (Gerth și Mills, 1946, p. 52). Ținând cont de această precizare, cultul personalității poate fi conceptualizat ca o tentativă programată de înzestrare extrinsecă a liderului cu calități carismatice. Personalitatea charismatică rezultată în urma travaliului cultic se bazează astfel pe o charismă artificială, extrinsecă, al cărei sediu rezidă în mijloacele propagandistice și nu în calitățile interne ale subiectului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționale: Limba și literatura română, Istoria românilor și Geografia României. Legea instituie cele trei discipline de studiu ca pietre unghiulare ale identității românești. Într-o formulare poetică străbătută de tonalități mistice, cele trei materii nucleare ale identității naționale pot fi conceptualizate ca formând cronotopia în care se manifestă sufletul românesc. Formularea, destul de criptică, trebuie operaționalizată pentru a deveni inteligibilă: prin "cronotop" se înțelege relația dintre timp ("chronos") și spațiu ("topos"); iar în filosofia herderiană, sufletul popoarelor este exprimat plenar în limba
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
eroism belic triumfalist către o înțelegere post-eroică, pacifistă, impregnată chiar cu nuanțele apologetice specifice unei politici a regretului. Sub auspiciile paradigmei celebrativ-eroice a trecutului românesc, manualele de istorie pot fi înțelese ca acționând în lumina a două analogii metaforice: a) conceptualizate într-o cheie metaforică de inspirație masonică, manualele de istorie constituie "cărămizile textuale" ale memoriei naționale românești, doctrina naționalistă fiind, în același registru metaforic, mortarul ideologic utilizat pentru legarea acestora; b) examinate dintr-un unghi interpretativ tributar imageriei militar-belice, cărțile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
după un trecut pre-biografic, timpul anterior nașterii lor trăit de generația părinților. Toate datele indică, așadar, o polarizare a atitudinilor populației față de trecutul comunist în jurul a doi centri: pe de o parte, populația cu educație și venituri superioare tinde să conceptualizeze comunismul prin prisma narativei oficiale a traumei culturale; pe de altă parte, populația mai puțin educată, cel mai afectată economic de dificultățile tranziției postcomuniste, se raportează la trecut cu nostalgie, deplângând securitatea socială măturată de instalarea ordinii capitaliste. După cum conclude
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În aceste condiții, soluția terapeutică și emancipativă de eliberare de trecutul malefic este "exorcizarea demonilor trecutului" (Tismăneanu, 2013a). Pasaje din Raportul final caracterizează regimul comunist în întregul său, ideologia marxist-leninistă, precum și instituții ale sistemului totalitar ca fiind demonice. Autorii Raportului conceptualizează societatea captivă regimului comunist ca fiind victima unui sistem de represiune "diabolic" (Raport, 2006, pp. 166-167). În aceleași formule demonice, regimul comunist este portretizat drept întruparea "diavolului", în timp ce Securitatea este descrisă ca fiind o "organizație diabolică" sau "diabolic mecanism" (ibidem
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este instituția socială centrală prin intermediul căreia formula identitară și a memoriei colective elaborate de către elitele intelectuale plasate în avangarda reflecției istoriografice sunt difuzate în "corpul social". Literatura didactică prin care se propagă reprezentările sociale despre trecutul colectiv poate fi astfel conceptualizată drept cureaua de transmisie care unește inteligenția de masa societății. Iar manualele școlare de istorie pot fi înțelese ca alcătuind cărămizile textuale din care este construită memoria națională. Privită prin această prismă optică, națiunea apare ca fiind o "comunitate textuală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anii '50 și '60, pentru a oferi opțiuni țărilor lumii a treia în raport cu țările dezvoltate occidentale, văzute ca model ideal de evoluție socială, în special în contextul confruntării ideologice a Războiului Rece. Termenul și teoriile modernizării erau modalități de a conceptualiza procesele de schimbări la nivel global și de a identifica modalitățile în care țările occidentale puteau influența și dirija aceste procese în primele decenii ale confruntării dintre țările dezvoltate și cele din lumea a doua, miza fundamentală fiind direcția de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
subiectivități desăvârșite, căci numai aceasta este total incoruptibilă și posedă dimensiunile esențiale ale caracterului inepuizabil în posibilitățile sale și libere. Dar adevărata viață nu există decât acolo unde este comuniune"38. Adică în Treime. Părintele Stăniloae deosebește, astfel, falsele eternități conceptualizate de un Parmenide sau de un Hegel: Eternitatea este viața și viața este mișcare. [...], ea este deasupra oricărei mișcări (kinesis hyper pasan kinesi)"39. Numai de aici vom înțelege subtila relație dintre eternitate și timp. Astfel, căderea în timp nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
secolul al XIX-lea. De acum încolo, Europa va dezvolta trei tipuri de violență, dincolo de cea privată și de clan: violența de clasă, raționalizată de marxism și de utopiile aferente; violența între națiunile Europei și violența colonială, globalizantă. Fiecare a conceptualizat un anume tip de antropocentrism deviant de la antropocentrismul dialogic creștin, ca ocultare a libertății după fire a omului. Numele celor trei forme deviante în ideologii au fost: proletcentrism (care a dus la revoluțiile proletare), etnocentrism (generator de războaie devastatoare între
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
limbajul este în mod necesar legat de atitudini volitive, precum „dorințe, credințe și intenții”. O ființ] nu poate fi f]cut] fericit] sau nu poate fi dezam]git] f]r] ajutorul limbajului. Acceptând faptul c] abilitatea unei ființe de a conceptualiza și de a fi, astfel, conștient] de rolul s]u în orientarea propriei vieți, poate, într-adev]r, acorda acelei ființe un statut moral diferit, excluderea dorit] a tuturor animalelor pe baza presupusei lipse a acestor abilit]ți eșueaz]. Ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale indivizilor, biografia personală a fiecăruia, pentru a stimula dezvoltarea personală. În legătură directă cu principiul educației/învățării de-a lungul întregii vieți este și sintagma societatea educațională, o sintagmă seducătoare, cu o istorie relativ recentă (suedezul T. Husen o conceptualizează, ca atare, prin 1974), care desemnează totalitatea oportunităților educaționale construite pentru indivizi, ca răspunsuri strategice necesar să fie concepute și implementate la realități precum (Alheit și Dansien, apud Bron și Schemmann, 2002, pp. 211-236): - schimbarea naturii și a conținutului muncii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ale indivizilor, biografia personală a fiecăruia, pentru a stimula dezvoltarea personală. În legătură directă cu principiul educației/învățării de-a lungul întregii vieți este și sintagma societatea educațională, o sintagmă seducătoare, cu o istorie relativ recentă (suedezul T. Husen o conceptualizează, ca atare, prin 1974), care desemnează totalitatea oportunităților educaționale construite pentru indivizi, ca răspunsuri strategice necesar să fie concepute și implementate la realități precum (Alheit și Dansien, apud Bron și Schemmann, 2002, pp. 211-236): - schimbarea naturii și a conținutului muncii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
istoric. Dar ceea ce trebuie să reținem este că această reprezentare a trecutului nu poate fi realizată decât prin intermediul imaginației noastre, pentru că nu suntem decât oameni, nicidecum niște agregate mecanice. Cel mai nedrept reproș care se aduce acestui mod de a conceptualiza istoria, reproș venit din direcția istoriografiei tradiționale, spune că În acest fel se neagă posibilitatea cunoașterii adevărului istoric. Dar această acuzație este complet gratuită și nu poate fi dovedită cu nici un exemplu concret, deoarece nici un profesionist nu mai construiește astăzi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
meu Alexandru Vári publica un studiu despre conflictul dintre generații În cultura vieneză din perioada La Belle Époque. După cum scria atunci tânărul istoric româno-maghiaro-american, generațiile nu se nasc, ele se fac. Ele reprezintă o cale prin care oamenii caută să conceptualizeze societatea, Încercând În același timp să o transforme. Ca urmare, conflictul dintre generații reprezintă una dintre sursele majore ale schimbării sociale. Transformările la nivel de mentalitate, care au o importanță decisivă În istorie, se manifestă În primul rând sub forma
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la reproducerea și comentariul timid al surselor, și intrăm pe terenul descifrării unor semnificații mai puțin vizibile ale textelor supuse spre analiză. 2. Analiza subiectului O primă problemă pe care o voi aborda este aceea a modului În care este conceptualizată „Europa” de către intelectualii români ardeleni din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Aproape toți cercetătorii de până acum au apreciat că această „Europă” era definită Într-un sens cultural, și nu Într-unul geografic. Ea nu ar fi fost
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
destin Înseamnă, pentru om, să alegi liber situația pentru care ai fost ales. Abia În ultimii ani ai secolului XX, gândirea filosofică românească s-a emancipat de dominarea ideii de noroc ca entitate primordial colectivă și a Început să se conceptualizeze destinul individual. Tardiva despărțire de colectiv Însă rămâne simptomatică pentru măsurarea duratei destul de Întinse În care cultura românească a rămas În strânsă legătură cu folclorul, chiar dacă această legătură a fost intermediată și nu totdeauna vizibilă. După identificarea unor dimensiuni filosofice
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
propaganda dușmană. Foarte cunoscut era Wir Barbaren (1915), înfățișând un soldat german care se străduiește să salveze opere de artă dintr- un castel ocupat, imagine pusă la bătaie cu cele ale torționarilor germani, răspândite în toată lumea de către Aliați. Cel care conceptualizează importanța și viitorul cinematografului ca armă politico- militară este generalul Ludendorff, în iulie 1917 : Războiul a arătat că imaginea și filmul au o forță remarcabilă atunci când sunt utilizate ca mijloace de educare și ca instrumente de influență politică și militară
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o investiga și a o exploata, fără a exista consecințe ale acțiunilor noastre.<footnote Sandu, Antonio, Dimensiuni etice ale comunicării în postmodernitate, Editura Lumen, Iași, România, 2009, p.46; footnote>” Dinamica lumii actuale este caracterizată de globalizare, termenul a fost conceptualizat și definit într-un mod complex, așadar există mai multe definiții ale acestei noțiuni, acestea variază în funcție de perspectiva din care este tratat subiectul. (perspectiva geografică, geostrategică sau economică). În timp ce globalizarea a creat mari dezbateri în cercurile de baza din economie
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]