390 matches
-
cineva, că protagonistul episodului ar fi un partizan al ereziei montaniste pentru simplul fapt că își justifică comportamentul spunând că este creștin. În acest text întâlnim indignarea profundă a autorului împotriva soldaților creștini care, din prudență ori din frică, deveniseră concesivi față de imperiu, riscând scandalizarea ori absența mărturiei creștine, sau, și mai grav, alunecarea personală într-o indolență morală. Spre deosebire de Tertulian care îi acuză pe acești soldați de respingerea martiriului și a profețiilor Duhului Sfânt, atitudinea soldatului martirizat este total diferite
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
că acesta este mecanismul psihologic care-i face, de exemplu, pe anumiți canceroși să supraviețuiască sau chiar să se Însănătoșească. Μ Cu cât un părinte Își intră mai mult În rolul de părinte, cu atât comportamentul său devine mai puțin concesiv și, implicit, mai predispus la a produce suferințe: căci fiecare succes al autorității de părinte se face pe seama unei noi suferințe a copilului. Μ Când cineva și-a făurit un eu moral exigent, căruia Îi acordă dreptul de a-i
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
rezolvarea plecării dumneavoastră? Vecin 1: Are, are. Uitați-vă: eu cînt mai departe, vecinul cu păcate o invită pe vecina Irina la dans... așa, ca un îndrăgostit... și dacă... Maria: Mă mir că nu vă e rușine! Mihai: (autoritar) Maria! (concesiv) Spune, vecine, spune mai departe... Și dacă...? Vecin 1: Și dacă va exista... stăpînire de sine... înțelegeți? Maria: E nemaipomenit! Da' întreceți orice măsură! Mihai: Tăcere! (după ce toată lumea a tăcut) Tăcere am spus! Irina, e necesar... crede-mă... Maria: Ești
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ai lu. Coperta ediției este subiectul unui panou publicitar prezent În toate marile gări din Hexagon, Însoțită de textul Maintenant, finissez d’en parlez, lisez-le! Francezul este autorul unui tun literar, dacă putem spune așa, exponentul unei literaturi evident concesive la adresa publicului larg, cu valențe prozelite. Dar nu nesemnificative. Plasată, ca valoare, dacă ne raportăm la cîmpul literar autohton, Între Pavel Coruț, foarte departe de el, și Mircea Cărtărescu. Adică acolo, unde, la noi, se află un vid. Născut În
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a neîncrederii. Personajele ficțiunilor sale nu-și acordă nici un credit, iar autorul Își Îndeamnă permanent cititorul să nu creadă nimic din ceea ce spune. Deși debutează cu science-fiction, În colecția “Présence du futur” a editurii Denoël, simte pericolul unui gen prea concesiv și artificial și, o dată cu Lisbonne, dernière marge (Lisabona, ultima graniță, 1990), Își precizează un stil personal cu o Încărcătură semantică proprie. Neagă de altfel că ar fi scris vreodată SF: “...cărțile mele aparțin unei literaturi a imaginarului, a unui soi
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
detaliată imagistic, explicată într-un cuvânt, dezvoltată la modul baroc, după care urmează o adversativă, introdusa printr-un dar... caracteristic și care deține rolul principalului element opozițional în dialectica poemei; pot urma apoi fie explicații (introduse prin poante), fie o concesivă (deși... cu toate că...), fie o altă afirmativă care urmează să fie cumpănită printr-o opoziție sau explicată 10. Manierismul semnalat de critică, în tratarea unor teme pe care și le impune, există, dar Geo Dumitrescu este un poet liric și timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
faptul G descris în q. Fie schema: Spațiu M p (F) TOTUȘI q (G) Spațiu H (cauză) (contradictorii) non-q (non-G) Cum a arătat și J.-C. Anscombre, totuși refutativ poartă încă marca lui totuși simetric: "chiar inserat într-o strategie concesivă, totuși marchează întotdeauna un anumit sentiment de uimire, cel de a vedea că F și G coexistă" (1983). Aceasta apare atît de evident în (59) încît primele fraze sînt în întregime consacrate pentru a sublinia uimirea de a vedea coexistînd
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
noi escaladări. Agresorul dorește să măsoare prin confruntare superioritatea sau inferioritatea sa. De aceea, o autolimitare în afara luptei nu este de conceput. Hassenstein vede în acest fapt una din cauzele situației care a făcut ca educația excesiv de permisivă și politica concesivă în planul învățământului universitar și preuniversitar să conducă la o augmentare a agresivității". (Eibl-Eibesfeldt, 1995, p. 118) Un al treilea motiv are în vedere spațiul public, cel care este copleșit astăzi de "problemele particulare ale persoanelor publice" (Zygmunt Bauman); dominat
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
hamei, / De la fetele de joc, / De la strat cu busuioc; Unde-au șezut florile, / Or să steie grijile!"210 "Petrecerea" din lumea aceasta înstrăinează și frânge destinul celor rămași, natura însăși devenind potrivnică. Sciziunea lăuntrică este dezvăluită de repetițiile și de concesivele care prezintă gradat părăsirea, înstrăinarea în fața destinului implacabil: "Strugurel bătut de brumă, / Rău îi, Doamne, fără mumă, / Strugurel bătut de piatră, / Rău e, Doamne, fără tată. / De-i călca din urmă-n urmă, / Din străin nu-i face mumă, De
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
am fost tarați de năravurile comunismului. Eu n-am trăit din muncă politică. L-ai susținut pe Ceaușescu. Unii dintre noi nu mai avem mentalitate de comuniști. În România nu mai este comunism. TB Începe enunțul cu un noi inclusiv, concesiv prin care Își anunță asumarea onestă (... o discutăm cinstit,...așa...), alături de adversarul său, a faptei/faptelor grave pe care urmează a le menționa. Imediat Însă, prin a doua presupoziție, TB execută o manevră abilă prin care, Își exprimă, pe de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
se insistă În mod deosebit asupra condiționalei (caz În care nu se desparte prin virgulă): „În caz că mergi la seminar, te Însoțesc și eu” vs „Te Însoțesc și eu, În caz că mergi la seminar”; „Mergem la cursuri dacă timpul este frumos”; - subordonata concesivă se desparte Întotdeauna prin virgulă de regenta ei, indiferent de poziția față de aceasta: „Cu toate că Întunericul s-a lăsat deplin, domnișoara vede” (M. Sadoveanu); „Cetatea n-avem de gând să i-o dăm cu una cu două, măcar că nu sunt În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sau fără a nega ceva din informația factuală conținută în forma conjunctivă, pierzând doar ceva din aceasta (efectele pragmatice ale substituției le vom discuta mai jos). La fel, între deși și chiar dacă există compatibilitate, deci convertibilitate direcționată: la același tipar concesiv (biplan 12: asertiv și presupozițional), deși adaugă caracterul factiv 13, chiar dacă fiind neutru față de acest parametru, deci vom putea substitui pe deși cu chiar dacă. Nu voi putea însă proceda invers, spunând, de pildă, Deși era securist, era cumsecade în loc de Chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
a scris scrisoarea aceea îngrozitoare și I-am spus că nu e bine ce face, totuși i-a scris scrisoarea aceea îngrozitoare nu există diferențe de informație factuală, nici de raport logico-semantic între propozițiile conectate, însă în primul caz prezența concesivului proiectează de la început tipul de raport asupra întregului enunț, în timp ce în al doilea caz acesta este instituit retrospectiv, prin prezența adverbului concesiv; efectul opțiunii alternative nu este numai sintactic 15 (frază construită prin subordonare vs coordonare) , ci și (sau în
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
nu există diferențe de informație factuală, nici de raport logico-semantic între propozițiile conectate, însă în primul caz prezența concesivului proiectează de la început tipul de raport asupra întregului enunț, în timp ce în al doilea caz acesta este instituit retrospectiv, prin prezența adverbului concesiv; efectul opțiunii alternative nu este numai sintactic 15 (frază construită prin subordonare vs coordonare) , ci și (sau în primul rând) pragmatic: modificarea tipului de proces interpretativ la care este supus enunțul, pe parcursul transmiterii sale, de către alocutor (anticipând informația în curs
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
ȘI HIBRIZI ADRIANA GORĂSCU 1. PRELIMINARII În cele ce urmează, vom urmări o serie de procese de hibridizare a unor raporturi sintactico-semantice, care au loc prin contaminarea reciprocă a trei categorii de structuri (și a conectorilor aferenți): structurile condiționale, cele concesive și cele disjunctive (cu subspeciile disjuncție simplă și disjuncție strictă/exclusivă); contaminarea este favorizată de o serie de "factori de risc", ținând, pe de o parte, de natura semantică a raporturilor sintactice instituite de conectorii respectivi (mai exact, de apartenența
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
comunicativă și-a specializat deja anumite forme de expresie, altele fiind în curs de fixare. Un obiectiv suplimentar al lucrării este, așadar, acela de a propune recunoașterea unui tip distinct de circumstanțial, "condiționalul indiferenței" (CI), nesubsumabil riguros nici condiționalelor, nici concesivelor. Pentru a descrie detaliat și coerent procesele de hibridizare și rezultantele lor, va trebui să pornim de la descrierea naturii logico-semantice1 și pragmasemantice a conectorilor/tipurilor de conectivitate care intră în metisaj 2. 2. CONECTORII CONDIȚIONALI 2.1. Dacă (în utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
se realizează în oricare din condițiile enumerate, iar acestea par a epuiza lista ipotezelor posibile, ceea ce contrazice expectația interlocutorilor, în ambele lecțiuni. Așa stând lucrurile, structurile condiționale în cauză devin asemănătoare 7, din punct de vedere logico-semantic și pragmatic, celor concesive (în care aserțiunea contrazice presupoziția, universul asertiv infirmând parțial universul opiniilor prealabile aserțiunii). Aceasta este una dintre sursele procesului de hibridizare în care intră structurile "condiționalului indiferenței": convertirea condiționalului disjunctiv la o formă metisată de concesiv, pentru care selectează două
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
logico-semantic și pragmatic, celor concesive (în care aserțiunea contrazice presupoziția, universul asertiv infirmând parțial universul opiniilor prealabile aserțiunii). Aceasta este una dintre sursele procesului de hibridizare în care intră structurile "condiționalului indiferenței": convertirea condiționalului disjunctiv la o formă metisată de concesiv, pentru care selectează două dintre procedeele sale de construcție: chiar dacă și fie. 3. CONECTORII CONCESIVI 3.1. Concesivele propriu-zise sunt, spre deosebire de condiționale, conectori presupoziționali, semantismul lor cuprinzând, pe lângă nivelul asertiv, și un nivel al opiniilor prealabile aserțiunii, ca o condiție
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
opiniilor prealabile aserțiunii). Aceasta este una dintre sursele procesului de hibridizare în care intră structurile "condiționalului indiferenței": convertirea condiționalului disjunctiv la o formă metisată de concesiv, pentru care selectează două dintre procedeele sale de construcție: chiar dacă și fie. 3. CONECTORII CONCESIVI 3.1. Concesivele propriu-zise sunt, spre deosebire de condiționale, conectori presupoziționali, semantismul lor cuprinzând, pe lângă nivelul asertiv, și un nivel al opiniilor prealabile aserțiunii, ca o condiție a acceptabilității enunțului pe care îl construiesc; raportul de implicație este, în acest caz, prezent
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Aceasta este una dintre sursele procesului de hibridizare în care intră structurile "condiționalului indiferenței": convertirea condiționalului disjunctiv la o formă metisată de concesiv, pentru care selectează două dintre procedeele sale de construcție: chiar dacă și fie. 3. CONECTORII CONCESIVI 3.1. Concesivele propriu-zise sunt, spre deosebire de condiționale, conectori presupoziționali, semantismul lor cuprinzând, pe lângă nivelul asertiv, și un nivel al opiniilor prealabile aserțiunii, ca o condiție a acceptabilității enunțului pe care îl construiesc; raportul de implicație este, în acest caz, prezent la nivel presupozițional
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
prezent la nivel presupozițional și este contrazis de ceea ce se asertează 8: (13) Deși am făcút tot ce era de făcut, n-am reușit. [deși] B,A= (13') Deșí am făcut ......................, n-am reușit [deși] B,A= 3.2. Conectorul concesiv prototipic (deși) este factiv. Spre deosebire de acesta, chiar dacă nu este factiv (fără a fi nici contrafactiv)9; indiferent de utilizarea (±) factivă, valoarea sa concesivă este mai puternică decât cea a lui deși (implicația presupusă - și infirmată asertiv - este resimțită ca o
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
reușit. [deși] B,A= (13') Deșí am făcut ......................, n-am reușit [deși] B,A= 3.2. Conectorul concesiv prototipic (deși) este factiv. Spre deosebire de acesta, chiar dacă nu este factiv (fără a fi nici contrafactiv)9; indiferent de utilizarea (±) factivă, valoarea sa concesivă este mai puternică decât cea a lui deși (implicația presupusă - și infirmată asertiv - este resimțită ca o implicație "forte"): (14) Chiar dácă o iubește din tot sufletul, o tratează impardonabil (factiv). [chiar dacă] B,A= (14') Chiar dacă mi-ar promite marea
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
disjunctivă, în timp ce pentru chiar dacă aceasta este posibilă (fără a fi frecventă): (15) Chiar dacă o să-i ceri iertare, sau chiar dacă o să-i arăți că te-ai schimbat, tot n-o să te ierte vreodată. 3.3. Altă modalitate de construcție a structurilor concesive este fără conector, cu utilizarea conjunctivului (cu sau fără marca conjuncțională să) în predicatul subordonatei: (16) (să) Facă el și pe dracu-n patru, pe mine nu mă mai prinde să-l ajut (17) Ducă-se și la Papa de la
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
exprimare a CI. Se va observa că valoarea acestuia nu mai este cu adevărat condițională (cum putem vorbi de "condiționarea" situației descrise de regentă, când ceea ce afirmăm e că aceasta se verifică indiferent de condițiile evocate?), dar nici cu adevărat concesivă (faptul indicat de regentă nu are loc în ciuda unuia, a unora sau a tuturor faptelor menționate în circumstanțial(ă), ci în oricare din acele condiții)13. Am putea, la rigoare, considera că, prin explicitarea tuturor circumstanțelor posibile drept condiție (redundantă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
prin explicitarea tuturor circumstanțelor posibile drept condiție (redundantă) a faptului evocat în regentă, se anulează expectația ca numai unele din aceste circumstanțe să-i asigure realizarea; ceea ce propunem a fi considerat CI ar rămâne un tip cu totul aparte de concesiv, de natură metadiscursivă. Considerăm atare soluție artificială și contraintuitivă. 4.2. Pentru expresia propozițională a CI, a devenit relativ frecventă formula introductivă semihibridă indiferent că; spunem "semihibridă" pentru că, dacă este adevărat că acest că poate fi considerat ca provenind din
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]