403 matches
-
în a doua jumătate a sec. XIX și prima jumătate a veacului XX. Călinescu, atât de bun cunoscător al perioadei, nu-i menționează nicăieri numele (cel puțin după știința noastră), poate pentru motivul că lucrările ce l-ar îndritui pe condeierul bucovinean la un locșor în istoria literaturii române au rămas în manuscris, ori au fost redactate, parte din ele, într-o altă limbă (germana). Documentele revelează un autor de proză, poezie, culegeri de folclor, critică, traduceri (din Goethe!), teatru probabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Taniac. El își spunea, simplu, "publicist". De când Caragiale l-a făcut pe Rică Venturiano "studinte în drept și publicist", termenul s-a cam ofilit, ajungând să nu mai desemneze o profesie, ci mai degrabă un hobby. Cele două bresle de condeieri, a ziariștilor și a scriitorilor, și-au hotărnicit domeniile; sunt tolerate incursiuni dintr-o arenă în cealaltă (de regulă, ale scriitorilor pe tărâmul gazetăriei) și cam atât. Documentele salvate de Moș Toader Hrib pot atesta, cu egală îndreptățire, ambele calificări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în Europa. Ca să te respecte alții, se cuvine, înainte de toate, să te respecți pe tine însuți. Apoi, am îndoieli că bulgarii, sârbii, maghiarii, au trimis atâtea lăcrămații preventive (inclusiv oficiale!) la Juriul NOBEL, nu cumva prestigioasa distincție să onoreze vreun condeier ne-agreat de tabăra adversă. N-o fi românească zicala "să moară capra vecinului!", dar ilustrează perfect conduita intelectualilor noștri, mari meșteri la pus tălpi și incapabili să practice un lobby onest pentru o cauză ce depășește net umorile propriului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Winston Churchill (1953). Istoria, inclusiv cea literară, o fac învingătorii! (Păstrând proporțiile, să ne amintim de Premiul Unional pentru Literatură conferit lui... Brejnev, pentru dările de seamă despre campania din pământurile desțelenite...) Oricum, nu văd prea multe motive să așezăm condeierii noștri securiști în același rând (și rang) cu literații susținători ai fascismului. Au, și unii, și ceilalți, biografii pătate, dar una-i pata de sânge propriu, alta-i pata picurată pe trecutul tău... din sângele altuia. A linierea la standardele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
să fiu la curent cu viața culturală a zonei, să nu uit pulsul marilor orașe! Îi satisfăceau ecourile din târgul moldav, consemnate în presa centrală. Erau mândri îndeosebi de ecouri fălticenene peste hotare, referitoare la revista de folclor „Șezătoarea”, la condeieri ca Ion Creangă (catihetul), M. Sadoveanu, A. Gorovei, Ion Irimescu, V. Vasiliu-Falti, Vasile și Horia Lovinescu, Eugen și Monica Lovinescu, Virgil Ierunca sau Nora Marinescu, regină a operetei românești, rudă cu Cazabanii. Păstrarea în copie a misivelor trimise, mi-a
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Fălticeni, ca să pășiți pe străzile care v-au legănat copilăria, acum peste o jumătate de veac. S au schimbat multe de atunci. Orașul păstrează încă o atmosferă patriarhală, pe care i o dau casele îngrijite, umbrite de livezi și amintirea condeierilor care s-au dus pe alte tărâmuri. În egală măsură și-a pus pecetea și modernizarea. Bine înțeles, unde e posibil, se evită discrepanța. La „Galeria oamenilor de seamă” am avut o activitate intensă în această iarnă. Vizitatorii foarte mulți
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Horia și Vasile Lovinescu. Cunoașteți, desigur, cât de bogate sunt tradițiile culturale ale Fălticenilor. Deoarece mă ocup direct cu identificarea materialului documentar legat de viața scriitorilor, pictorilor și sculptorilor, artiștilor de teatru, din regiunea noastră, îmi sunt necesare adresele unor condeieri care au avut relații de prietenie cu scriitorii de aici. Legat de activitatea poetei și traducătoarei Lucreția Andriu (căsătorită Neacșu), decedată în 1964, vă rog să-mi trimiteți adresele scriitorilor: Barbu Solacolu, Gellu Naum, Tașcu Gheorghiu, Romulus Vulpescu, Demostene Botez
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
dascălilor de odinioară din județul Suceava, care au dat lumină copiilor, în condițiile grele din trecut. Astăzi, după ce lucrarea a apărut în librării, îmi îngădui să vă felicit. Este bine scrisă, fiind o reușită subaspect documentar; ca stil, indică un condeier încercat. Nu știu dacă ați mai publicat în trecut, dar stăpâniți în mod matur arta scrisului. Încă o dată, felicitări ! Cartea se citește cu plăcere (...) și e căutată în special la Fălticeni, de multă lume. Îmi îngădui să vă rog a
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
adresa editurii ieșene. Aceasta este: „Editura Junimea”, Palatul Culturii, Iași. Director este prof. Ilie Grămadă, pe care cred că îl cunoașteți, iar adjunct - scriitorul Mircea Radu Iacoban, autor al mai multor volume tipărite și, în timpul liber - crainic sportiv. E un condeier tânăr și viguros. Cred că moldovenii vor fi mai interesați de personalitatea povestitorului fălticenean, unul din ctitorii Societății Scriitorilor Români (azi Uniunea Scriitorilor). Apoi, limbajul - asemănător cu cel al năstrușnicului Creangă, e mai apropiat de cetățenii din „dulce târgul Ieșilor
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
puțin efect. Consider că intervenția directă a Dv. ar fi mai eficientă. Sunteți prea cunoscută, ca să nu fiți servită! Mă opresc acum, asupra prețioasei Dv. sugestii de a se scoate un volum de „Mărturii fălticenene”. Sunt, într-adevăr, o serie de condeieri care pot colabora, dar cred că o apariție sub egida Muzeului din Fălticeni e încă prematură. Mă refer la posibilitățile noastre materiale. Cunosc, bine 264 înțeles, volumele de „Documente și mărturii” scoase de Muzeul Județean Suceava, acesta având alte posibilități
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
atunci când găsesc vreun document. După 2-3 ore de lucru la Fondul documentar al Secției, o iau pe Ulița Rădășenilor sau pe altele cu căsuțe tihnite, cu grădini de flori în față. Mă așteaptă aici bătrânei care i-au cunoscut pe condeierii, pictorii, sculptorii, compozitorii sau artiștii de teatru fălticeneni. Între un șerbet și o cafea - tabiet nelipsit - ascult depănânduse amintiri din altă lume. Le notez cu grijă, ca pe niște mărturii de preț, după ce m am convins de autenticitate. Unii din
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Dv. este cu atât mai bine venit, căci V. Savel își va avea locul ce-l merită cu prisosință în Secția de Literatură. De câte ori mă duc la cimitirul din Oprișeni, mă opresc la mormintele rudelor Dv. Sunt apropiat de memoria condeierilor Mina și Vasile Savel, pentru că le cunosc opera, iar de duduia Coca și de părinții ei, pentru că au fost prietenii mamei mele. În prezent parcurgem ultima fază a pregătirilor dinaintea inaugurării Muzeului. Cred că în jurul datei de 1 mai, primii
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
am socotit dintotdeauna pe I. Dragoslav un scriitor interesant, mai ales pentru povestirile sale, pe care le prețuia și Vasile Lovinescu. Din păcate, la „Galerie” era prezentat vizitatorilor ca un scriitor minor, muzeograful neștiind că Anatole France a prețuit povestirile condeierului fălticenean, apărute în franceză, într-o antologie, la Paris. Povestea bisericuții din Buciumeni este o capodoperă - spuneau A. G. Stino și Vasile Lovinescu. 583 De fapt, diapozitive color. 584 Am predat la redacția ziarului „Zori Noi” articolul institutorului Dumitru Frițescu, dar
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cărți, oameni de seamă și faptele lor din trecutul istoric al acestui ținut, cum ar fi Budenii, Gr.H. Grandea, Alex. Gheorghiu Doinaru, Ion Luca, Gr. Tabacaru, G. Bacovia, Maximilian Costin, I.I. Stoican, Alex. Șendrea, Dumitru Alistar etc., ca și despre condeierii din vremea mea - unii dintre ei foști elevi, cu care mă mândresc - Paul Anghel, G. Mosari, Vasile Sporici, C. Isac, Corneliu Buzinschi, George Bălăiță, Ovidiu Genaru ș.a. Și chiar dacă unii dintre ei m au uitat ori au plecat prea devreme
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Zaharia (secretar general de redacție)3. Așadar figuri noi, nume noi, o nouă direcție culturală pe care Eugen Barbu a imprimat-o revistei, o reconsiderare temeinică a unor concepte, valori, idei și personalități literare, un sprijin total, necondiționat pentru tinerii condeieri și, nu în ultimul rând, un curaj debordant care a câștigat admirația tuturor oamenilor de spirit, deschiși din acea epocă. Odată cu declanșarea unor polemici literare în paginile Luceafărului, Eugen Barbu și-a căpătat o imagine de scriitor incomod, un destabilizator
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
neloiale venite dinspre anumiți confrați literari și asalturile gazetărești, chiar fizice, declanșate asupra colaboratorilor săi apropiați. În viziunea romancierului, oamenii care au asudat alături de el la conceperea unor frumoase și interesante pagini literare, cei care au făcut posibilă apariția tinerilor condeieri în coloanele Luceafărului nu puteau fi puși la zid de către adversarii revistei, întrucât: "Aceștia muncesc de ani de zile și au avut rolul "destructiv" de a fi promovat în paginile revistei incriminate poeți ca Ion Gheorghe, Ion Alexandru, Marin Sorescu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
atâtea polemici literare în anii tinereților sale16. "Ai crezut că nu mai am dinți, tovarășe Barbu"17, i-ar fi spus experimentatul polemist mai tânărului său confrate literar. Nicolae Breban, cel mai înveterat adversar al lui Eugen Barbu dintre tinerii condeieri, afirmă că, sprijinit de Eugen Jebeleanu și Marin Preda, dezlănțuise bătălia împotriva redactorului-șef de la Luceafărul încă din 196518. El confirmă spusele lui Ovid S. Crohmălniceanu prin accentuarea importanței atragerii lui Zaharia Stancu în melanjul antibarbist, episod decisiv al luptei
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
doar la câteva exemple: Valentin Borda, Călin Dimitriu, Mircea Anghelescu, C. Popescu Ulmu etc. De exemplu, Valentin Borda, În afara contribuției personale pe care și-a adus-o la editarea multor cărți cu tematică turistică, el Însuși este ,,un foarte bun condeier”, lucru dovedit prin interesantele, documentatele și actualele volume de unic autor, cum ar fi “Călătorind prin vreme” (1979) și “Călători și exploratori români” (1985). Nu Întâmplător am lăsat la urmă contribuția economiștilor la cunoașterea și valorificarea resurselor turistice ale Carpaților
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
A fost, o dată ca niciodată... Ieșiți direct de sub pulpana grecoteiului nepereche, cel care cu simțurile dilatate ("simț enorm și văz monstruos"!) a izvodit cel mai ucigaș și mai de neuitat insectar al politichiei românești - enervant de actual și de nuanțat -, condeierii de la Cațavencu au fost singurii de pe piața presei românești care au reușit performanța, aproape două decenii și jumătate, de a-și depăși, până la strivire, modelul de import de la care au plecat, francezul Le Canard Enchaîné. Acesta fiind azi doar un
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
titluri singulare în diverse reviste. În rând cu marii înaintași, N. Cornățeanu a fost un foarte activ publicist în revistele de specialitate și prin conferințe la radio. Încă din primii ani de activitate a fost unul dintre cei mai valoroși condeieri de la «Viața agricolă», «Pagini agrare și sociale», «Casa noastră» și altele. A întocmit cronici de informare științifică, recenzii, articole, numeroase materiale privind economia agrară și contabilitatea. Considerăm interesant să enumerăm câteva titluri din cele peste 200 de materiale publicate în
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
larg trebuie înștiințat asupra crucii pe care profesorul - ca și minerul în galeriile subterane, ca și prostituata de pe centură - e obligat s-o poarte pe un salariu de mizerie. N-aș vrea să intru în această școală a resentimentului, a condeierilor văicăreți. Și întrucât am scris de curând despre faimosul Metro-Rex bucureștean, care scoate din minți, în fiecare zi, sute de mii de oameni, simt acum nevoia unei compensații. Viața noastră nu este făcută numai din momente neplăcute, din minute și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
să le exprime, în condițiile în care rolul - modelator - începuse a fi încredințat doar vedetelor din showbiz și fotbaliștilor. Pe de altă parte, această prezență publică, încurajată și printr-un proiect distinct al Uniunii Scriitorilor, îi scoate din marginalizare pe condeieri, îi face mai puțin stingheri într-o lume a fantomelor (mă gândesc la Terry Zwigoff și al său Ghost World, în special la Enid - Thora Birch, dar și la Seymour - Steve Buscemiă. În general, astăzi, scriitorii par mai puțin dispuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
apărării consecvențe a principiului luptei de clasă, ziarele vremii abundă în critici la adresa clasei de mijloc, susținută de regimul lui Tito, îngroașă peste măsură rezistență „maselor populare”, care chiar dacă a existat este puțin probabil să fi avut amplitudinea prezentată de „condeierii” oficiali de la noi. Altfel, nu-i așa, Tito și politica să „originală” n-ar fi rezistat. Totodată, susținerea economiei iugoslave de către Occident, „marshallizarea” ei, este înțeleasă că un amestec în problemele socialismului, ca un afront la adresa U.R.S.S., țara cu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
dar sperând că mulțumirea poate fi atinsă. Știa cu mult mai mult despre cărți decât despre cei care le scriau. Defectele cărților aveau asupra lui un impact foarte diferit de cel al defectelor autorilor ca persoane. Știu, pentru orice tânăr condeier, aviditatea de a cunoaște zece scriitori pe săptămână este ireprimabilă, dar, azi, cred că ideal ar fi să citim zece cărți pe săptămână și să cunoaștem un scriitor o dată la zece ani. În perioada debutului, eram un avid cititor de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
i se ceară să poarte doar cozondraci Toffanni. În urmă cu aproape 45 de ani, un critic cinematografic român comenta - pare-se fără să fi văzut filmul - celebra și destul de sumbra peliculă al lui Peter Brook, Moderato Cantabile. În traducerea condeierului respectiv, în românește titlul filmului devenea... Contabilul liniștit. După cum a reușit să îngenuncheze toți stâlpii și primadonele partidului, să-și impună absolut toate condițiile, să devină alfa și omega deciziilor, e greu de ghicit dacă porecla liberalului de pripas, autocratul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]