427 matches
-
Se face că nu observă. Nu e diplomată, cum sunt femeile, uneori, când le repezi și te ignoră, ca niște martire de mâna a cinșpea, convinse că, prin asta, sunt mai bune decât tine. Ada nu e așa. Ada e condescendentă. Amuzată. Puțin absentă. Conștientă că mă scoate din minți. Când plusez și sunt măgar cu ea își lasă capul pe spate și râde, brusc și plin, relaxat. — Ok, hai că ne vedem mai târziu. Îți las cheile, da? Mă intimidează
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
în mod evident primul om de care am nevoie. Nimic nu-i mai important decât să descopăr ce îi sperie pe toți în capul meu. ― Numai că ― obiectă Prescott ― este în mod cert în atenția grupurilor de protecție. Gosseyn surâse condescendent. Se simțea bine din punct de vedere fizic și mintal, conștient de superioritatea sa absolută față de tot ce îl înconjura. ― Prescott ― îi zise el ― M-am cam deșteptat de la o vreme. Până acum m-am comportat ca un puști dezorientat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
-mi ușurez povara spovedindu-mă oricui dar pentru toți adevărul e neinteresant și, poate, însăși spovedania mai minte. Secretului meu i se adaugă secretul general. Prima minciună se naște odată cu întîlnirea dintre doi oameni. Prima minciună: „Te iubesc!“. De la salutul condescendent, un „te iubesc!“ mai mic și pînă la dragostea pîrjolitoare, apropierea oamenilor și miile de morți trecătoare ale sufletului sînt umplute prin convenție. Lumea s-ar prăbuși chiar de un singur om ar spune tot adevărul. Tînăr sau vîrstnic, tu
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Părinților mei, Mihaela și Dumitru Stanomir Cuvânt-înainte Volumul de față este o încercare de a explora un spațiu cultural a cărui diversitate intelectuală poate părea sur prinzătoare unora. Privită condescendent, ca un gen capabil de a furniza delectare doar publicului tânăr și „infantil”, banda desenată/proza grafică rămâne un teritoriu rareori cercetat în mediul cultural românesc. Cu excepția lui H.R. Patapievici (cel care i-a dedicat lui Corto Maltese pagini memorabile
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
vârf printr-o bucată de pâine. Da' ați fost chemați? mă seminariză portarul, îmbrăcat într-o urâtă rubașcă maron, folosind a doua plural. Ce chemare, omule? Sunt oamenii mei, colegii mei de muncă, bădie, nu pricepi? Nu vă supărați, rosti condescendent portarul, da' azi nu e zi de vizită! După logica dumitale simplă, încerc eu să nu mă înfurii, ai dreptate. Însă de ce nu interpretezi lucrurile printr-o logică având trei valori: adevărul, falsul și posibilul!? Da' nu mă luați așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ca într-un crepuscul translucid de chihlimbar. Întreaga linie salută vioi și o mie de cimpoaie detunară, acompaniind un marș șugubăț al furnicilor pedestre, singurul aspect frivol din toată manifestarea. Regina furnicilor ascultă cupletele amuzante, având un zâmbet fin și condescendent: Foicică sânziană În Arca diluviană Coană Noe, ce bocești? Iară, dai apă la pești! Badea Noe, plin de fiere, A plesnit-o pe muiere: Prin al lacrimilor strop, Ai stârnit un alt potop. Numai din pricina asta Ni s-a prelungit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
o sală imaginară și, când am ajuns cu privirea la ea, m-am încruntat. ― A venit curtea, fetițo, scoală-te în picioare. Vorbeam atât de serios, încît fără voie m-a ascultat. După câteva clipe i-am făcut un semn condescendent. ― Poți să stai jos acum. M-am așezat și eu pe lada goală, ca pe un jilț. Nici un judecător n-a arătat, cred, mai solemn pe jilțul său. Am răsfoit cele câteva hârtii albe, după care am anunțat cu o
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
din acvariu, viermele de mătase n-a murit, În interiorul coconului n-a rămas nici un cadavru după ce a ieșit fluturele, tu ai spus-o, unul s-a născut din moartea celuilalt, Se numește metamorfoză, toată lumea știe despre ce e vorba, spuse condescendent ucenicul filozof, Iată un cuvânt care sună bine, plin de promisiuni și certitudini, spui metamorfoză și mergi mai departe, pare că nu vezi că vorbele sunt etichete care se prind pe lucruri, nu sunt lucrurile Înseși, niciodată nu vei ști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
ai logodit? A răspuns, fără să schimbe tonul. Mergem să bem ceva. Mergem? Tu cu cine? O, târfulița mea, te și consolezi! Acum nu râd deloc, am o voce care zgârie, paralizată, dar o forțez cu cu o falsă veselie condescendentă. — Atunci, petrecere plăcută... — Mulțumesc. Acum exista, și încă cum, tristețea aceea pe care speram s-o aud, acea mănușă de nostalgie, de oboseală. — Italia? — Da? Da-ul era acum diferit, Angela. Vroiam să-i spun că de când nu mai eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
cu problemele mele; am căutat să scap cu o formulă: — Singurele cărți pe care le recunosc ca fiind ale mele sunt cele pe care le voi scrie de acum înainte. Cititorul s-a limitat să schițeze un fel de surâs condescendent, apoi a redevenit serios și a spus: — Mister Flannery, știu cine e în spatele poveștii: nu sunt japonezii; e un anume Ermes Marana, care a instigat totul din gelozie față de o tânără pe care dumneavoastră o cunoașteți, Ludmila Vipiteno. — Atunci de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
imperturbabilă, luând un pahar de margarita cu gheață de pe tava chelnerului. Îl ținu o clipă lipit de frunte, după care linse toată sarea de pe buza paharului. — Chiar așa? întrebă Emmy pe un ton care Adrianei i se păru enervant de condescendent. — Da, chiar așa, răspunse Adriana. Deși văd că nu vă interesează pe niciuna, vă anunț că e chiar Tobias Baron. Două capete se ridicară să se uite la ea cu surprindere. Ei, cu asta le-am captat atenția, ce bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
care nu se teme să-și asume niște riscuri. Se opri. Cum mă descurc? — Foarte bine. — Mulțumesc. Simțea că se încărcă cu adrenalină, era agitată și nerăbdătoare, dar într-un fel pozitiv. — Și cu riscul de a părea un ticălos condescendent, zise el, sunt foarte sigur că am luat decizia corectă. —Așa e, clătină ea din cap. Jesse îi făcu semn chelnerului să le aducă nota de plată și, când acesta o aduse, i-o dădu lui Leigh. — Presupun că o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Russell vorbea la fel ca tatăl ei. Domnul Eisner îi spusese exact aceleași cuvinte cu o seară înainte în ceea ce se dorea probabil a fi o discuție pregătitoare de încurajare, dar care lui Leigh i s-a părut o lecție condescendentă dată de un profesionist desăvârșit unui biet amator. Russell o sărută pe frunte, își trase pe el o pereche de boxeri și se duse la baie. După ce deschise dușul să curgă apă fierbinte, se îndreptă spre bucătărie, închizând ușa de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
voi. Melissa are un accent de fițe de internat, în armonie cu modul în care își flutură părul spre spate. Londra m-a megadeprimat. — Doamna Geiger a zis că ești avocată la... o mare firmă din Londra. — Îhâm. Îmi zâmbește condescendent. Sunt la Chelsea Law School. Poftim ? Nici măcar n-a terminat dreptul. E studentă la drept. E un copil. Ridic încet capul și-i întâlnesc privirea - dar nu văd nici un semn că m-ar recunoaște. O, ce bine. N-am de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
uz, element fluctuant, instabil, subiectiv prin excelență, se situează prea jos sau prea sus în raport cu valoarea de schimb, Și dacă se întâmplă așa, ce faceți, întrebă Cipriano Algor ca să se afle în treabă, la care subșeful răspunse pe un ton condescendent, Dragă domnule, presupun că nu așteptați să vă dezvălui secretul albinei, Mereu am auzit că secretul albinei nu există, că e o mistificare, un fals mister, o fabulă care a rămas de inventat, o poveste care ar fi putut fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
semn imperceptibil, dacă trebuie să se arate primitor sau rezervat, senin sau neîncrezător, atent sau absent. Delegația din Samarkand, În Întregul ei, s-a prosternat la picioarele lui Malik Șah, care ia act de aceasta printr-o clătinare din cap condescendentă, apoi câteva notabilități se desprind din delegație ca să se Îndrepte către Nizam. Vizirul e impasibil, ajutoarele sale se agită În jur, dar el Îi privește și Îi ascultă fără să reacționeze. Nu trebuie să ni-l imaginăm ca pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
dactilografa leneșă și mojică, impasibilă față de înjurăturile șoferului de autobuz gata oricând să te lase în drum, sfioasă în fața mucosului profitând de legitimația de privilegiat a tatălui sau chiar a sa. Încât, acceptase filantropia șmecheroasă, caricaturizată în gesturile expeditive și condescendente ale viitorilor doctori de pe depărtate meleaguri necunoscute. Trofeele lor de tranzit, țigări tranzistoare băuturi ciorapi casete ciocolată, nu erau decât confirmarea cosmopolită a inevitabilului: uriașa cacealma mondială! Sfruntarea care desfigura prezentul și care nu merita decât surâsul sceptic al nepăsării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
poate vreți să plecați, să mergeți acasă. Eu am cam terminat. Dacă vreți, putem pleca, putem pleca. — O, nu-ți fă probleme, pot dormi și aici. Văd că te interesează aceste mape, te interesează. Îl privea cu un zâmbet ironic, condescendent. Privi tava cu tartine și ceașca cu ceai de care detectivul nu se atinsese și se retrase. La ora 11 noaptea, profesorul Vancea ieși din cameră, cu geanta pe umăr. — O să luăm un taxi, doamnă. S-a făcut târziu. Vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
da. Mi-a distrus toată bucuria cadoului. — Pentru amândoi, adaugă Kerry, ușor Încrezută. Și pentru unchiul Brian, firește. — Kerry ! spune tata Încântat. Ești o minune de fată ! — Se spune că e o excursie destul de OK, spune Kerry cu un zâmbet condescendent. Cazare de cinci stele... bucătarul șef are trei stele Michelin... — Nu-mi vine să cred, zice mama. Răsfoiește surescitată broșura. Uite ce piscină ! Și ce grădini ! Felicitarea mea florală zace, uitată, pe hârtia de ambalaj. Și, brusc, simt că mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
răsucește pe scaun spre mine, și simt că-mi ia brusc foc fața. — M-am gândit că aș putea... Înghit În sec. Aș putea să-l Întreb ce părere are... — Nu te supăra, Emma, spune Connor, cu un zâmbet aproape condescendent, bunicul tău nu prea e În segmentul de public țintă care ne interesează pe noi ! — În afara cazului În care n-a Început de foarte tânăr, se bagă și Artemis În propoziție. Mă fac ca sfecla și mă simt ditamai proasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Deși presupun că ăsta e unul din motivele pentru care te și duci la spitalul de nebuni: fiindcă nu poți să fii realistă... — Ce naiba tot zici acolo? Era rândul meu s-o întrerup. — Păi, a răspuns ea cu un zâmbet condescendent, doar n-o să pună vedetele la un loc cu voi, ceilalți, așa-i? Trebuie să le protejeze intimitatea. Altfel voi, ăștialalți, v-ați duce la ziare de cum ați ieși și le-ați vinde poveștile. Sex în iadul cocainei sau alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
nu i se întâmpla foarte des să fie în aceeași încăpere cu o fată care arăta mai bine decât ea. După câteva secunde, efervescenta s-a adunat atât cât să întoarcă spre mine și spre tata un zâmbet protocolar și condescendent. —Fiica mea a, ah, a avut ceva probleme cu, știți dumneavoastră, cu drogurile... a zis tata. —Mmmmm, da, a dat efervescenta din cap. Doctorul Billings vă așteaptă. îl anunț că sunteți aici. Tipa l-a sunat pe doctorul Billings, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ce era vorba, se retrăgeau discret și îl evitau. Din fericire, Carol avusese prevederea să facă rost de niște afrodisiace, fără de care seara ar fi fost un eșec răsunător. Tipul cu tricou strâmt de la magazinul de unde le luase o privise condescendent peste mustață. Își încordase pectoralii, de parcă ar fi avut de gând să o alăpteze cu testosteron, și o avertizase destul de răspicat în privința dozei maxime. Numai că, privindu-l pe Dan de la înălțimea propriei sale erecții, Carol îi aprecia bărbăția fleșcăită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
și „exasperat” al tînărului Geo Bogza, afin freneziei experiențialiste a lui Mircea Eliade. „Taxat” la rubrica de „revista revistelor“ pentru un atac dur la adresa lui Tudor Arghezi, tînărul Constantin Noica va fi și el găzduit la Contimporanul cu un scurt și condescendent comentariu despre mutarea la București a revistei Viața românească, apoi cu o recenzie elogioasă despre Isabel și apele diavolului a congenerului Mircea Eliade. Recenzia venea să contracareze atacurile din Gîndirea, pledînd - cu solidaritate entuziast-amicală - pentru originalitatea, exotismul și profunzimea problematică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
spus... Fără a zăbovi asupra capitolului dedicat „moderaților” (care nu interesează direct abordarea de față), mă voi opri pe larg asupra celui în care este discutată producția „extremiștilor” de la Contimporanul, Punct, 75 HP, Integral și unu. Autorul însuși declară, fals condescendent: „Ne vom interesa, în primul rînd, de scriitorii cari intră direct și exclusiv în mișcarea anarhică. Numai un excesiv simț de obiectivitate și o sforțare de largă comprehensiune ne îndreptățesc să cercetăm așa de larg activitatea lor. Producțiunea unor asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]