1,109 matches
-
Se dă concluzia C1 susținută de [c]. Știți că aveți mâinile fine, bărbații probabil că vă vor iubi. Trebuie să mai adăugăm ideea susținerii unei inferențe de un fapt știut și recunoscut: Garantul: " Mâinile fine sunt făcute pentru a mângâia". Conectorul argumentativ DAR introduce o restricție susceptibilă de a bloca concluzia inferențială C1. Propoziția [c] poate fi descrisă ca o a două secvență inserată, aflată în poziție de restricție: Informația dată (D2) ("Spălați vasele") aduce cu sine aplicarea unui proces inferențial
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să existe niciun fel de magnet ? Așa cum se arată în cel de-al doilea paragraf: Pentru a avea explicația acestui fenomen" un PENTRU CĂ poate răspunde la un DE CE implicit al paragrafului precedent. Natura rațională a explicației este polemică prin prezența conectorilor "astfel" și "de aceea". J.-B. Grize (1990: 107-108) distinge totuși aici trei sub-schematizări: (S-i) prezintă un direct complex (O-i): { clește de foc, obiect de fier, bară de fier, obiecte magnetizate}, se dă P. Expl. 1: {clește de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
aici de mișcarea regresivă a argumentației: concluzia "Nu pot să vă dictez eu" (Concluzia non-C-P. Arg 3 de mai jos) apare înaintea argumentului introdus prin PENTRU CĂ: "suntem într-o țară liberă" (informație dată P.arg.1). Se dă schema acestei secvențe: Conectorul argumentativ DAR introduce mai puțin o nouă premisă, cât o restricție care se interpune mișcării inferențiale P. arg. 1 → P. arg. 3 și ne conduce către concluzionare nu în sensul de non-C, ci în cel al Concluziei C implicite: "Eu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
J. Verne, p. 224 Monografia descriptivă poate astfel să includă cunoștințe aparținînd altor orizonturi teoretice (geografia mediului, valoarea de piață) și chiar să cuprindă o secvență argumentativă (contestarea unor teze anterioare, dezvoltarea unei noi teze așa cum este indicată prin prezența conectorilor "chiar", "totuși", "dar"). (22) Buretele nu-i un vegetal, după cum afirmă încă vreo cîțiva naturaliști, ci un animal, un polip inferior mărgeanului. Faptul că e un animal nu poate fi pus la îndoială și nici părerea celor vechi că ar
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și relativ stabil (continuitate). A spune că memoria discursivă este alimentată în permanență de evenimente co(n)textuale, înseamnă a insista pe caracterul progresiv și parțial al construirii reprezentărilor prin text. Așa cum vom vedea în capitolul următor, unitățile limbii, precum conectorii argumentativi de exemplu, constituie tot atîtea semnalări de revizuire sau de conservare a acestor reprezentări descriptive. Se va vedea că, dacă în descriere coeziunea este asigurată de Tema-titlu, progresia este cu mult mai dificil de situat și aceasta pentru că acest
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
neînchipuit de mare și răcni din toate puterile, ca și cum ar fi vrut să strige pe cineva: Charbovari! Izbucni deodată un tărăboi... Gustave Flaubert, Doamna Bovary, p. 24 P3 apare ca o suită de trei sub-fraze marcate prin punctuație și doi conectori: P3; PE URMĂ P3'; APOI P3''. Structura frastică este la fel de importantă ca și pentru P2. Tematizarea, în sensul praghez, plasează anaforicul "ea" după predicatele care dezvoltă macropropoziția Pd. PROPR. După tranziția verbală cu cele două prelungiri ale ei vin de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în relație cu masa (la sfîrșitul mesei), cu mesenii și cu producătorul (patisierul din Yvetot). A treia frază, de asemenea amplă, este articulată în trei subansambluri marcate prin punctuație și prin trei puneri în situație (Pd. SIT. Loc) subliniate de conectorii enumerativi 4: P3 Pd (1) SIT. Loc + Conector + (...) + Punctuație la temelia lui (...) MAI ÎNTÎI P3' Conector + Pd (1') SIT. Loc + (...) + Punctuație APOI (...) la etajul al doilea (...) P3'' Conector + Pd (1'') SIT. Loc + (...) + Punctuație ȘI, ÎN SFÎRȘIT pe platforma de sus
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mesenii și cu producătorul (patisierul din Yvetot). A treia frază, de asemenea amplă, este articulată în trei subansambluri marcate prin punctuație și prin trei puneri în situație (Pd. SIT. Loc) subliniate de conectorii enumerativi 4: P3 Pd (1) SIT. Loc + Conector + (...) + Punctuație la temelia lui (...) MAI ÎNTÎI P3' Conector + Pd (1') SIT. Loc + (...) + Punctuație APOI (...) la etajul al doilea (...) P3'' Conector + Pd (1'') SIT. Loc + (...) + Punctuație ȘI, ÎN SFÎRȘIT pe platforma de sus. Propunem un plan de ansamblu al textului ce
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
treia frază, de asemenea amplă, este articulată în trei subansambluri marcate prin punctuație și prin trei puneri în situație (Pd. SIT. Loc) subliniate de conectorii enumerativi 4: P3 Pd (1) SIT. Loc + Conector + (...) + Punctuație la temelia lui (...) MAI ÎNTÎI P3' Conector + Pd (1') SIT. Loc + (...) + Punctuație APOI (...) la etajul al doilea (...) P3'' Conector + Pd (1'') SIT. Loc + (...) + Punctuație ȘI, ÎN SFÎRȘIT pe platforma de sus. Propunem un plan de ansamblu al textului ce va fi detaliat apoi, frază cu frază: Prima
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
la frază-secvență: Nu am inclus în schemele 34 și 35 mărcile evaluative care introduc reformulări (Pd (1) ASM. Ref): ai fi spus și părea un adevărat. Ele subliniază structura foarte clasică a portretului articulat în paralel, în acest caz, în jurul conectorului argumentativ ȘI TOTUȘI, în timp ce locul macropropozițiilor descriptive (de la sfîrșit de frază) de ASM-reformulare conduce clar la stabilirea macrostructurilor semantice succesive. Asociate conectorului de respingere, mărcile evaluative dau instrucțiunea de derivare din prima frază (schema 34), o macrostructură semantică ce corespunde
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
două inele care se fixează în jurul aparatului auditiv și sunt legate cu un inel mai mare care se fixează în jurul lobului urechii. Fixare pe haine - un șnur poate fi atașat de aparatul auditiv iar apoi prins de hainele copilului. Tubul conector mai scurt - tubul conector este acea parte a aparatului auditiv care face legătura între aparat și olivă. Dacă acest furtun este mai scurt aparatul se poate fixa mai bine. Bandă dublu adezivă (bandă leucoplastăaceastă bandă poate fi atașată pe spatele
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
fixează în jurul aparatului auditiv și sunt legate cu un inel mai mare care se fixează în jurul lobului urechii. Fixare pe haine - un șnur poate fi atașat de aparatul auditiv iar apoi prins de hainele copilului. Tubul conector mai scurt - tubul conector este acea parte a aparatului auditiv care face legătura între aparat și olivă. Dacă acest furtun este mai scurt aparatul se poate fixa mai bine. Bandă dublu adezivă (bandă leucoplastăaceastă bandă poate fi atașată pe spatele lobului urechii și pe
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
două persoane, care acționează individual, deopotrivă că emițători și receptori. Conceptele relaționate sunt: mesajul (ceea ce interlocutorii își împărtășesc); medium-ul (atingerea, vorbirea etc.); codul (limba în care își vorbesc și alte semnse și simboluri, precum semaforul etc); canalul (care conține "conectorii" comunicaționali și caracteristicile mediului); zgomotul (orice interferență în schimbarea semnificației); feedback-ul (infromații referitoare la măsura în care mesajul a fost sau nu receptat cu succes; contextul (locul/cadrul în care are loc comunicarea). Descrierea procesului comunicării interpersonale că tranzacțional
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
1. Legătura "frecvență/rang" / 185 1.2. Clasamentul asocierilor făcute de subiecți / 189 2. Verificarea centralității / 194 2.1. Controlarea existenței nucleului central / 194 2.2. Reconstrucția obiectului și metoda ISA / 197 3. Scheme cognitive de bază / 201 3.1. Conectorii elementelor reprezentărilor / 201 3.2. Utilitatea metaschemelor / 208 3.3. Localizarea elementelor supraactivate / 210 3.4. Reprezentările sociale ale științelor și meseriilor corespunzătoare / 213 Capitolul 6 Legături cu practicile sociale / 221 1. Comportamente și evoluție a reprezentării / 221 1.1
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ipoteza de centralitate, construite prin alte demersuri. "Se poate chiar imagina, prin proceduri riguroase de control, o organizare a metodei plecînd de la un material grafic (fotografii, desene)", subliniază autorul (Moliner, 1996, p. 78). 3. Scheme cognitive de bază 3.1. Conectori ai elementelor de reprezentare Modelul schemelor cognitive de bază (SCB) se sprijină pe principiul structuralist conform căruia o reprezentare poate fi caracterizată în termeni de elemente și de relații (Flament, in Abric, 1994, p. 37; Rouquette și Rateau, 1998, p.
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Acestea sînt prezentate în "chestionarul SCB" care urmează acestui test asociativ. Subiecților li se propune să evalueze legăturile percepute de ei între cuvîntul inductor (S) și termenii evocați (X, Y sau Z) în urma testului asociativ. Aceste relații preconstruite sînt numite "conectori" sau (c). Trimițînd la mai multe niveluri de activitate cognitivă a unui subiect, sînt regrupate în scheme (sau hiperconectori). Chestionarul SCB descrie astfel tipul de legături posibile (c) între cuvîntul-stimul și fiecare dintre cele trei asocieri produse de subiecți. Răspunsul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cei trei termeni induși). Ceea ce reprezintă singura problemă tehnică nerezolvată deocamdată (dificultatea procedurii, oboseala mintală a subiecților, rezultînd din repetiția acelorași întrebări) în aplicarea acestei tehnici de cercetare a RS. S-au construit diferite formule: modelul [15/2], grupînd cincisprezece conectori repartizați în doi hiperconectori; chestionarul [28/5], trimițînd la douzeci și opt de conectori clasificați în cele cinci SCB "lexic", "vecinătate", "vompoziție", "praxis", "atribuire". Foarte succint, SCB "lexic" (L în tabelul chestionarului de mai jos) trimite la relațiile care definesc
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mintală a subiecților, rezultînd din repetiția acelorași întrebări) în aplicarea acestei tehnici de cercetare a RS. S-au construit diferite formule: modelul [15/2], grupînd cincisprezece conectori repartizați în doi hiperconectori; chestionarul [28/5], trimițînd la douzeci și opt de conectori clasificați în cele cinci SCB "lexic", "vecinătate", "vompoziție", "praxis", "atribuire". Foarte succint, SCB "lexic" (L în tabelul chestionarului de mai jos) trimite la relațiile care definesc un obiect de reprezentare. SCB "vecinătate" (V) reunește ansamblul operatorilor care exprimă relația de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
situație sau la caracteristicile sociale ale subiecților înșiși." Ibid., pp. 84-85 Acest lucru autorizează constituirea unei tripartiții a celor cinci SCB din modelul [28/5] și a unui chestionar simplificat [19/2], axat esențial pe cele două SCB "atribuire" [șapte conectori] și "praxis" [doisprezece conectori]. Constituenții normativi ai nucleului central dau naștere unei valențe puternice pentru răspunsurile la întrebările metaschemei "evaluare"; cognițiile funcționale ale NC activează mai intens metaschema "praxeologie". 3.3. Localizarea elementelor supraactivate Indicele de valență, utilizat pentru a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sociale ale subiecților înșiși." Ibid., pp. 84-85 Acest lucru autorizează constituirea unei tripartiții a celor cinci SCB din modelul [28/5] și a unui chestionar simplificat [19/2], axat esențial pe cele două SCB "atribuire" [șapte conectori] și "praxis" [doisprezece conectori]. Constituenții normativi ai nucleului central dau naștere unei valențe puternice pentru răspunsurile la întrebările metaschemei "evaluare"; cognițiile funcționale ale NC activează mai intens metaschema "praxeologie". 3.3. Localizarea elementelor supraactivate Indicele de valență, utilizat pentru a distinge elementele SP și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și putînd fi tradusă prin prescripții, descrieri, scenarii și așteptări față de un obiect. Schemele cognitive de bază (Guimelli, Rateau, Rouquette) sînt una din sintezele posibile, în același timp metodologice și formalizate, ale influenței acestor structuri active, care articulează operațiuni elementare (conectori și hiperconectori) și modelajele lor contextuale (aplicare la obiecte încărcate cu sens psihosociologic). Stereotip: dimensiune cognitivă a prejudecății, care implică o categorizare negativă, o extrapolare temerară, o generalizare rigidă, o antipatie accentuată față de anumite grupuri și membrii lor. Constituent esențial
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ale cercetărilor din domeniul fiziologiei osoase și al biomaterialelor. Relansarea implanturilor subperiostale a devenit oportună și datorită limitării selective a implanturilor endoosooase. În principal a fost modificat designul lor, ținând cont de atrofia diferită la maxilar (centripetă) față de mandibulă (centrifugă). Conectorii care se prezentau în trecut sub formă de bare semi-rotunde sunt la ora actuală sub formă de bare plate. A. Schröder și E. Popa citează cazuri de edentații rezolvate cu implanturi subperiostale care au rezistat timp de peste 25 de ani
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
dialogic implicit (consubstanțial, după M. Angenot), propriu oricărei enunțări și cu atât mai mult celei de natură performativă, vorbim și de o relație dialogică explicită, pe care autorul-polemist o stabilește cu destinatarii săi prin distribuirea rolurilor deictice și prin uzanța conectorilor argumentativi iată, așadar, evident, într-adevăr, care va să zică, pesemne, ce credeți? etc., specifici retoricii discursului polemic, prin excelență, argumentativ. Marc Angenot operează o distincție funcțională între "forma dialogată" și "dialogism", prima fiind proprie dezbaterii filosofice autentice, în care se confruntă două
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în pamfletul oratoric (autorul analizează, din această perspectivă, celebrul rechizitoriu al lui Caragiale: 1907. Din primăvară până în toamnă), prezența unei categorii de argumente denumite empirice, care "au rolul de a pune textul în contact cu cititorul". Aceste argumente, introduse prin conectori argumentativi de genul "iată", "într-adevăr", "acum după ce am văzut", "negreșit că" (întâlnite, de pildă, frecvent în discursul polemic eminescian) sau "în adevăr", "se remarcă", "iată" (acesta din urmă frecvent folosit la ambii autori), au rolul de a accesibiliza demonstrația
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
limitele factualității. În exemplul nostru, argumentul ad hominem, ca expresie a subiectivității camuflate, traduce intenția unei flagelări publice subtile, prin manipularea peiorativă a unui sens aparent meliorativ (exemplu C. Beldie este calificat drept tipograf conștiincios), cât și prin dinamica unor conectori logico-argumentativi: "Nu mă îndoiesc că ești un tipograf conștiincios și dotat cu spiritul răspunderii profesionale, deși, până astăzi, mărturisesc, nici această problemă măcar nu am dezbătut-o cu mine însumi privitor la vocațiile dumitale. Pe mine m-ar fi interesat
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]