1,892 matches
-
analizată în detaliu de către Émile Durkheim în Le Socialisme și căruia Pierre-Jean Simon (1991, pp. 191-206) i-a consacrat câteva pagini inspirate. Pentru Saint-Simon, ceea ce subzistă din elitele conducătoare ale Vechiului Regim la începutul secolului al XIX-lea constituie un conglomerat de categorii parazitare lipsite de orice spirit de întreprinzător. Este vorba despre pături sociale în situație de preeminență de pe vremea Restaurației, dar excelența la care au ele pretenții nu se referă decât la activități neproductive: preocuparea pentru a-și asigura
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cea inițiată de Organizația Internațională a Consiliilor pentru Titlurile de Valori, de a reglementa activitățile financiare transfrontaliere, în sensul stabilirii unor standarde internaționale de monitorizare și reglementare a acestor tipuri de activități, inclusiv a comerțului cu derivate sau a activităților conglomeratelor financiare. O politică națională care să răspundă provocărilor globalizării financiare poate fi elaborată în intervalul dintre două extreme: prudență, rate scăzute ale inflației, disciplină fiscală; politică macroeconomică expansionistă, bazată pe deficite bugetari mari, o datorie publică ridicată chiar cu riscul
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
trece, desigur, peste gesturile prin care unii dintre președinții americani, precum William H. Taft, Woodrow Wilson, Theodore Roosevelt, Calvin Coolidge, Franklin D. Roosevelt etc., au apreciat realizările comunității românilor americani. Americanizarea a fost dintotdeauna treapta cea mai importantă a transformării conglomeratului adunat Între Atlantic și Pacific Într-o posibilă națiune sau o entitate care să se poată pretinde ori constitui Într-o țară sau În ceva asemănător, bazate pe o societate distinctă. De obicei, procesul americanizării este privit din perspectiva celor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1945, o atenție specială În direcția afirmării ei identitare. Așa se explică faptul că, În ultimul timp, Alexandru Nemoianu a publicat mai multe cărți despre românii americani, În care preocuparea principală vizează evidențierea specificității acestui grup etnic, ce adaugă uriașului conglomerat american ceva aparte, ca un „ingredient” În măsură să-l diferențieze, dar să-l și integreze, În același timp, ariei americanității. Prima dintre acestea a fost History of the „United Romanian Society” - Istoria „Societății Uniunea Românilor”, scrisă Împreună cu Eugene S.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la un moment dat, uniuni de felul UDMR, care, la rîndul său, reunește diverse platforme politice și civice - și a intrat la guvernare Într-o supercoaliție cu USD și UDMR. Analiza autorilor este riguroasă și binevenită, aducînd lumină asupra acestui conglomerat politic și explicînd modul În care a funcționat. Se impune Însă o observație: dat fiind că rolul Alianței Civice În constituirea și succesul Convenției este, pe bună dreptate, estimat ca fiind crucial, pare necesară o clarificare a statutului acestei formațiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
9 este normală în raport cu media europeană și comparabilă cu situația din Germania, Franța sau Italia - față de procente excesive în Ungaria (4,6%) și de-a dreptul enorme în Polonia (10-15%)10 - nu ne interesează aici decât stratul superior al acelui conglomerat social eterogen care se numește boierime, deci clasa politică. Soarta Principatelor nu se hotărăște însă la București sau la Iași, ci la Constantinopol, unde agenții domnilor, din cartierul lor general de la Vlah-Sarai sau Bogdan-Sarai, urmăresc nenumăratele fire ale intrigilor țesute
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
habitudini, obiceiuri, profesii, interese nu reprezentau și nu erau solidari intereselor și realităților românești. Unul din primii noștri economiști, Dionisie Pop Marțian, relata la începutul deceniului șapte al secolului al XIX-lea: „Clasa cea mai avută de la noi este un conglomerat de oameni de toate originile, de toate naționalitățile. Acest sânge străin încă nu s-a prefăcut, nu s-a amestecat cu cel românesc în măsură ca acest element să absoarbă și să amalgameze elementul străin“14. Observații similare au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
menținerea influenței Franței în Siria și Palestina 20. La întrevederea cu generalul Pau și cu Paléologue din 3 martie 1915, țarul revenea în termeni și mai energici asupra acestei chestiuni: „Voi • Ibidem, p. 220. • Ibidem, p. 228. Rusia era un conglomerat de 170 de milioane, în care „elementul pur rus constituie o masă de peste 100 de milioane“ (ibidem, p. 212). • Ibidem, p. 229-230. În încheiere, C. Stere preciza considerentele care l-au determinat să adopte această poziție: „N-am urmărit scopuri
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Din punct de vedere metodologic, problema care l-a preocupat în mod deosebit pe Vasile Pârvan a fost aceea a criteriului pe baza căruia putea fi identificată „naționalitatea“ negustorilor din Imperiul roman. Numele? Limba? Statul roman circummediteraneean a fost un conglomerat etno-lingvistic, încât, așa cum afirma tânărul istoric, „este aproape cu neputință“ să se determine originea comercianților doar pe baza onomasticii epigrafice 20. El aprecia că, pentru a deosebi într-o inscripție grecească sau latinească un „roman“ de un „grec“ sau de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
episoade sunt totuși organice, creând o carnație imaginară, o atmosferă figurativă În lipsa căreia operele respective ar fi de nerecunoscut. Ce se Întâmplă Însă când scheletul arhetipal, povestea inițiatică, este scoasă și rămâne doar masa de episoade „periferice”? Exemple pentru asemenea conglomerate anarhetipice sunt romanele cavalerești din secolul al XVI-lea, din ciclul lui Amadis de Gaula. Construite originar pe scenariul arhetipal al căutării Graalului, aceste romane, tratate Îndeobște drept prolixe și baroce, „uită” pur și simplu de imperativul unui sens final
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
astfel de zone, unde se depășesc niște limite ale dialogului, și atunci poți spune: nu este firesc un asemenea tip de educație. Ei bine, un astfel de concept trebuie să accepte faptul că pornește de la un anumit moment, de la un conglomerat de fapte, stări psihice, pe care le poate modifica, e drept, dar nu le poate șterge. Dacă privim la nivel social, nu numai la nivel individual, cu siguranță că societatea românească are nevoie de un asemenea proces, iar ultimul deceniu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să descoperim ce se află sub lista operelor episcopului de Sevilia și cum interpretează el materialul erudit pe care ni l-a transmis într-o cantitate atât de mare. De aceea, erudiția lui Isidor nu trebuie înțeleasă ca un simplu conglomerat de informații, ci trebuie văzută în raport cu viața și personalitatea autorului care, catolic dintotdeauna, asistă în vremea sa la convertirea unui întreg popor la dreapta credință și vrea, de aceea, să ofere societății sale recent convertite un sistem cultural valabil atât
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
iar glosele sale au mereu rigoarea detașării emoționale, propunând o reinterpretare a faptelor într-o lumină etică, dar și dintr-o perspectivă națională ce are în vedere însăși istoria latinității europene. Rezultatul imediat este unul stenic, căci moralistul rezumă întregul conglomerat al evenimentelor trăite la raporturile directe dintre civilizație și barbarie, alertând încă o dată spiritul în fața nimicitorului asediu al înfometatului la porțile unei „Cetăți a Soarelui”. Experiența gazetarului a fructificat și în cea mai importantă carte pe care H. a tipărit
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
adițională faptului că, în marile orașe, cum este și New York-ul, unde a fost ucisă tânăra Kitty Genovese, oamenii sunt mai „insensibili” la necazurile punctuale ale altora. Nu este vorba atât despre simțăminte morale, cât despre faptul că în asemenea conglomerate umane are loc o supraîncărcare informațională. De la zgomotele străzii de zi și noapte, la multitudinea de reclame, afișe, nenumărate pliante, ziare etc. și până la itemi ce privesc dinamica vieții profesionale și familiale în condițiile marilor centre urbane, locuitorii acestora sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
are aceasta specific, pentru că trebuie să descoperim ce se află dincolo de lista operelor episcopului de Sevilia și cum interpretează el imensul material erudit pe care ni l-a transmis. De aceea, erudiția lui Isidor nu trebuie înțeleasă ca un simplu conglomerat de informații, ci trebuie văzută în raport cu viața și personalitatea autorului care, catolic de origine, asistă în vremea sa la convertirea unui întreg popor la dreapta credință și vrea să ofere societății sale recent convertite un sistem cultural valabil atît în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
comune au oferit drept soluții fie ebraica (Sfîntul Augustin), fie o alternativă la ebraică, inițial prezentată sub forma sanscritei, ulterior însă, prin diversele speculații sau teorii comparatiste care găseau tot felul de asemănări între limbi europene și sanscrită, prin marele conglomerat numit indo-europeana. Opțiunea pentru ebraică avea oponenți serioși, se pare, încă din Antichitate, cînd de pildă Theodoret din Cyr susținea cauza sirienei mai degrabă decît pe cea a ebraicei, în vreme ce Grigorie de Nisa se limita să conteste, vehement însă, vechimea
Ce limbă vorbeau Adam și Eva? (I) by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17166_a_18491]
-
o interpretare istorică abuzivă și nedreaptă. Oricum ar sta lucrurile, una dintre consecințele conflagrației mondiale a constat în principiul politic al autodeterminării națiunilor, dorit și impus de W. Wilson, președintele american în exercițiu. Acest principiu a favorizat națiunile din artificialul conglomerat etnic și politic reprezentat de Imperiul austro-ungar, care au primit dreptul (câștigat, de altfel, pe câmpul de bătălie, de partea Puterilor Antantei) la existență statală. Din acest punct de vedere, România este un învingător al primului război mondial. Cât privește
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
biblic este subliniată pe tot parcursul tratatului. În scurtul său comentariu din capitolul 7 al Cărții lui Daniel, Irineu distinge, pentru prima dată în exegeza creștină, a patra fiară - identificată cu Roma - de cele „zece coarne” ale sale, reprezentând un conglomerat de zece mici regate rezultate din fărâmițarea marelui imperiu. Ca și în 2Tes., apare aici ideea unei eshatologii etapizate. Dacă pentru a justifica o asemenea concepție, autorul epistolei 2Tes. inventase, după cum am văzut, această realitate sau acest personaj misterios - ® 6
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ține de timpul încercării de a înțelege”. Alte pagini memorialistice înregistrează emoțiile, derutele și entuziasmele provocate de evenimentele din decembrie 1989. Mai realizate sunt câteva mici nuclee narative, amintind romanul Lumea toată, slobodă, cu oameni desprinși de această dată din conglomeratul uman al imigranților din Olanda, căreia S., devenită grecoaică prin căsătorie, îi aparține. Cu o acțiune bine gradată, povestirea Puterea de stăpânire, vorbind despre suferință, tristețe și tragedia morții printre străini, este cea mai izbutită. SCRIERI: Tulburi, apele Crasnei..., București
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
fiind „un produs social superior organizat, alcătuit dintr-un număr de regulă restrâns de indivizi care întrețin relații mutuale. Specifice grupului sunt interacțiunea membrilor săi și legăturile lor afective și intelectuale”. Spre deosebire de grup, R. Battegay afirmă că masa este „un conglomerat slab organizat, format dintr-un număr mare, nedeterminat, de indivizi, uniți exclusiv prin perceperea unui obiect extrinsec”, lipsindu-le legăturile afective și intelectuale. P.R. Hofstätter vorbește de „omul plural”, cu o structură comportamentală din care derivă grupurile umane: familie, mulțime
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
toate vădind un efort continuu, coerent, de esențializare lirică și modernitate. Antologia de autor Poezii din secolul trecut (2002) conține materia cărților anterioare și texte recente, împlinind portretul poetului sexagenar. Cuvinte încrucișate (1996) și Mătrăguna dulce (2001) adună, într-un conglomerat eclectic, texte de gazetar polemic, schițe și portrete, reverii și meditații pe marginea vieții literare, eseuri. Încă de la întâia plachetă poezia lui T. pare să își precizeze direcțiile, obsesiile și mijloacele de expresie. Deschizându-se cu o „fereastră”, în mod
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
de limbaj, dar fără intenția parodică optzecistă. Timpul, trecerea, moartea devin teme obsedante, înscrise în confesiuni discursive (Locul de trecere, Corabia) sau în false scenarii narativ-alegorice (Formele interioare, Nici o inimă). Se remarcă tendința spre un limbaj cât mai concret, spre conglomeratele de imagini și desfășurările lingvistice stufoase (Nici o inimă, Etcetera), mai ales în versuri despre drama (interioară și cosmică) a trecerii, de parcă spaima de vid se acoperă de cuvinte. În Cântă, zeiță, mânia... (1996) și în cărțile următoare se petrece, parțial
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
de gândire, ilustrat de teoriile modernizării și de sociologia și economia tranziției, este îmbrățișat de politicieni și de „analiști” în mod constant în toată perioada modernității, până după 1989, în ciuda eșecului său repetat. În ciuda celor trei valuri ale eșecului acestui conglomerat de ipoteze și „credințe ideologice” pe care îl numim sincronism, a fost relansat de occidentali și îmbrățișat de est-europeni în ultimul deceniul al secolului tocmai încheiat sub forma teoriilor și ideologiei tranziției. Eșecul sau criza acestui „sistem de gândire” a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la vest și Plaiul Vulcăneștilor la est, gravitând totuși în jurul vechiului centru al Craiovei de la Bănie, așezat pe marginea platoului de nisipuri ce domina un șir de puternice izvoare pierzîndu-se spre vest, spre lunca Jiului. Este evident că dezvoltarea acestui conglomerat de așezări a fost favorizată în perioada menținerii podului construit de armata romană și întreținut de castrul de la capătul său estic. De la "Tabula Peutingeriană" la cronicile Evului mediu din secolul al XIV-lea, nu avem știri despre râul Jiu, nici
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
posibilitate de discuție este tranșată dacă observăm că Ponssiona este traducerea latină a italianului Ponte de Zi-cho, adică așezarea era desemnată, pe românește, prin "Podul Jiului". Codexul surprinde de fapt, la acest sfârșit de secol XIV, așezări dezvoltate din acel conglomerat ce caracterizase și Pelendava antică; insuficient individualizat într-o așezare unitară, era desemnat prin acel "Podul Jiului" indicat de codex. Un astfel de apelativ ne informează totodată că un alt pod al Jiului nu mai exista în acel timp, apelativul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]