1,709 matches
-
Pinus silvestris), scorușul (Sorbus aucuparia), mesteacănul (Betula pubescens), plopul tremurător (Populus tremula), paltinul (Acer pseudoplatanus), salcia căprească (Salix caprea), alunul (Corylus avellana), caprifoiul de munte (Lonicera nigra), socul roșu (Sambucus racemosa), smeurul (Rubus idaeus) etc. Pajiștile din subzona amestecului de conifere cu fag ocupă o suprafață de circa 22% din suprafața totală a pădurii, ceea ce explică dezvoltarea unui bogat sector zootehnic. Pajiștile cu suprafața lor de 3.090 ha conțin o apreciabilă cantitate de masă verde (8.000-15.000 kg/ha
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a fost refăcut monumentul în 1923, umbrind monumentul și ascunzându-l oarecum privirii. Natura a fost darnică cu oamenii și locurile. “Localitatea Vama, situată în cadrul unei naturi pitorești - povârnișuri repezi de munte, îmbinate cu netezimea orizontală a teraselor, păduri de conifere cu siluete unghiulare, amestecate cu coronamente rotunjite ale foioaselor care dau o multiplă paletă de culori pe fondul totdeauna verde până dă zăpada al pajiștilor - a devenit o stațiune de vilegiatură cu plăcut climat montan, cu posibilități de mici excursii
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
populația romană autohtonă se regrupează cu precădere în partea centrală,mai împădurită, și folosește numai temporar așezările și locurile deschise de silvostepă. Nu subscriu ipotezei retragerii populației din aceste locuri spre munte. De altfel pădurea propriuzisă de munte alcătuită din conifere este întunecată și nu oferă posibilități de hrană. Lăsând lumina să pătrundă până la sol, pădurea de deal și câmpie îngăduie o vegetație abundentă și variată. „E plină pădurea românească de meri și peri sălbatici, apoi de corni, de scoruși, de
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
specialitate din țara noastră au fost identificate următoarele subunități ale sistemului montan românesc: Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Carpații Occidentali. Mai recent, în literatura economică se adoptă un sistem zonal mai diversificat și anume [2, p. 22]: - Zona I-a coniferelor și pajiștilor înalte , cu climat aspru, umiditate ridicată, perioade de vegetație scurtă-zonă predilectă producției animaliere și profilată, în special, pe creșterea taurinelor, cu resurse de existență și progres economic restrâns în următorul spațiu: nordul Bucovinei, Munții Apuseni, parte a județelor
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
temperat desfășurarea în altitudine a reliefului diversifică și mai mult efectele zonalității latitudinale și ale poziției față de centrul masei continentale. Astfel se diferențiază aria montană înaltă, cu temperaturi mai reduse, cu predominarea precipitațiilor solide și cu vegetație forestieră, dominată de conifere și păduri de amestec. La limita superioară, datorită asprimii climatului, pădurea este înlocuită de o vegetație arbustivă și ierboasă. Aceasta se oprește la limita climatică a înghețului permanent. Datorită climatului nefavorabil, presiunea antropică este mai redusă, structurile naturale fiind mai
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
în același tip și în extremitatea meridională a Americii de Sud. Aceste ținuturi se disting prin climatul rece, cu variații sezoniere, în special termice, importante. În detaliu, poziția pe continent și specificul climatic local le diferențiază foarte puternic. a) Pădurile boreale de conifere, ocupă suprafețe întinse în nordul Eurasiei și al Americii de Nord. Structura lor este dominată de conifere și au o faună foarte bogată. Până în perioada actuală constituie un sector mai puțin afectat de prezența omului, continuându-și alături de pădurile ecuatoriale -, rolul de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
rece, cu variații sezoniere, în special termice, importante. În detaliu, poziția pe continent și specificul climatic local le diferențiază foarte puternic. a) Pădurile boreale de conifere, ocupă suprafețe întinse în nordul Eurasiei și al Americii de Nord. Structura lor este dominată de conifere și au o faună foarte bogată. Până în perioada actuală constituie un sector mai puțin afectat de prezența omului, continuându-și alături de pădurile ecuatoriale -, rolul de generator principal de oxigen în atmosfera terestră. Foarte caracteristice pentru aceste ținuturi sunt înghețul peren
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
000 ha, se realizează conservarea unui ecosistem de pădure temperată de altitudine. Arealul respectiv este acoperit, începând din partea înaltă, cu o vegetație ierboasă perenă, capabilă să reziste de la un an la altul sub zăpadă și de păduri. Arborete pure de conifere, păduri de amestec (pin și arțar) și păduri de foioase (specii de stejar și de arțar), ca și o vegetație arbustivă reprezintă vegetația spontană aflată în regim de conservare. În egală măsură, sunt conservate ecosisteme lacustre ca și agroecosistemele aferente
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
geologic sau cel puțin biologic, pe baza acesteia se poate redobândi o stare de echilibru dinamic. Intervalul de refacere este, în general, la fel de îndelungat. Spre exemplu, instalarea glaciației cuaternare a impus în emisfera boreală deplasarea a întregului ecosistem forestier de conifere la latitudini temperate și la altitudini corespunzătoare astăzi pădurii de foioase. Desigur, aceste deplasări au fost resimțite diferit în ecosistemele respective și nu toate elementele structurale au rezistat adaptându-se. Odată cu acestea s-a modificat, cu pierderi și înlocuiri, funcționalitatea
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ecosistemele respective și-au restabilit un echilibru dinamic. Ameliorarea climatică postglaciară a determinat deplasări în sens invers, cu reocuparea vechilor areale, unde astăzi se localizează structuri mult mai complexe decât cele inițiale. Coexistă, spre exemplu, până în mijlocul pădurilor montane de conifere, arbori cu frunze căzătoare, după cum în pajiștile alpine din sisteme montane ale zonei temperate, rezistă elemente relicte ale fostei tundre arctice din perioadele glaciare, ambele formațiuni fiind echilibrate și viguroase. Alături de multe alte secvențe evolutive, aceasta demonstrează clar, capacitatea de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
lariță și molid ce depășesc vârsta de 100 ani, cu diametre de 70-120 cm și înălțimi de peste 30 m. Rareori apar fagul, gorunul și frasinul. Vegetația ierboasă este tipică pădurilor de fag și stejar, cu multe elemente specifice pădurilor de conifere montane. Dintre ferigi putem întâlni pe Dryopteris carthusiana. Angiospermele sunt reprezentate de: Agrostis tenuis, Ailanthus altissima, Allium ursinum, Anemone ranunculoides, Anthemis tinctoria, Arctium lappa, Arctium nemorosum, Arctium tomentosum, Aristolochia clematitis, Artemisia austriaca, Arum orientale, Asarum europaeum, Asperula taurina, Asperula tyraica
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
milioane litri etanol 95%. Caracteristic procesului este operarea cu amestec de materii prime: 70% celuloză din lemn hidrolizată, 20% amidon hidrolizat din cereale și 10% melasă de sfeclă de zahăr. Masa lemnoasă mărunțită este alcătuită din aproximativ 70% lemn de conifere și 30% lemn de non-conifere (în special mesteacăn). Amestecul este prelucrat prin hidroliză cu acid sulfuric diluat și percolare în două trepte. In prima etapă masa lemnoasă este tratată cu acid sulfuric 1% și încălzită pînă la 250°C timp
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
de un vas cu apă, la construirea și amenajarea unei bălți. ◄ Carpenul este potrivit pentru orice gradina, pentru ca prin tunderea lui vom obține un gard viu si des, in care își vor putea construi cuiburi mierlele si silviile. Doua, trei conifere (molid, brad, pin) vor deveni nu numai loc pentru cuiburi, dar si adăpost in timpul iernii. ◄ Arbuștii ca socul, porumbarul, lemnul câinesc, scorușul, cornul, păducelul, măceșul au fructe care sunt delicatese pentru păsări. Unii arbuști ornamentali pot fi si ei
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
care se developează. Se presară apoi praf de asfalt de Siria care aderă, prin încălzire, la părțile plăcii ce nu trebuie adâncite, celelalte fiind supuse acțiunii unui acid. COLOFONIU Reziduu de culoare galbenă-roșcată obținut după îndepărtarea terebentinei din rășina de conifere, folosit în industria hârtiei, a lacurilor, a cauciucului etc.; sacâz. - Din ngr. kolofónion, germ. Kolophonium. CREION, creioane Ustensilă pentru scris sau desenat, constituită dintr-o mină neagră sau colorată, protejată de un înveliș de obicei din lemn; bețișor făcut din
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
În 1851, englezul W.H. Talbot a așezat în fața plăcii sensibile, în timpul expunerii, o țesătură cu ochiuri fine, realizând primul raster și totodată prima similigravură. RĂȘINĂ, rășini Nume generic dat unor substanțe lipicioase, inflamabile, secretate de diferite plante, mai ales conifere, sau produse pe cale sintetică. SARE, săruri 1. Substanță cristalină, sfărâmicioasă, solubilă în apă și cu gust specific, care constituie un condiment de bază în alimentație și este folosită în industria conservelor, în tăbăcărie, în industria chimică etc.; clorură de sodiu
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
el a imprimat cu acest sistem prima carte, C. Crispi Sallustii Bellum Catilinarium. SUGATIVĂ, sugative Hârtie sugativă - hârtie poroasă și groasă, special făcută pentru a suge cerneală; sugătoare. TEREBENTINĂ, terebentine Lichid incolor, cu miros pătrunzător, obținut prin distilarea rășinilor de conifere și folosit în industrie și în medicină. [Var.: (pop.) terbentină, terpentină, s.f.] - Din fr. térébenthine. TETRACROMIE Procedeu de tipar policrom la care, alături de cele trei culori fundamentale folosite în tricromie, se adaugă a patra, negru sau cenușiu închis, pentru obținerea
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
L., 1979) S-a dovedit prin studii îndelungate că vegetația reține pe frunze și crengi poluanți atmosferici și că neutralizează în parte efectele unor gaze toxice (oxizii de sulf, azot, carbon, hidrocarburi gazoase etc.). Cercetările au demonstrat că arboretele de conifere (pin și molid) pot reține anual 30-35 t/ha de praf și impurități în timp ce arboretele de fag pot reține până la 68 t/ha. După fiecare ploaie impuritățile de pe frunze sunt spălate și introduse în sol, astfel că capacitatea de filtrare
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de minim 2,5 m; în zonele în care insolația este puternică să se folosească specii cu coroană deasă, ș.a. De-a lungul șoselelor sunt indicate următoarele specii: stejarii, castanul porcesc, platanii, carpenul, nucul, scorușul, ulmii, teii, frasinii, paltinii ș.a. Coniferele se pretează mai puțin la această utilizare deoarece sempervirescența le imprimă deseori o sensibilitate la acțiunea noxelor. Arbuștii dispuși în grupuri sau sub formă de garduri vii au rol deosebit în peisajul străzii deoarece apără pietonii de praful, fumul, gazele
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
nu lipsesc arborii și arbuștii, pentru a se realiza fundaluir și încadrări, evitându-se umbrirea exemplarelor de Rosa. Se consideră că gardurile vii și bordurile tunse de Buxus delimitează parcelele și soiurile de trandafiri iar exemplarele solitare sau grupările de conifere mici contribuie la diversificarea volumetriei și aduce un plus de culoare mai ales în timpul repausului vegetativ. DIMENSIONAREA SPAȚIILOR VERZI Suprafață totală și pe categorii a spațiilor verzi depinde de mărimea localității (suprafața și numărul de locuitori), de dezvoltarea urbană și
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
uniform sau variegat, marmorat, discolor, în funcție de specie sau varietate, reprezentând astfel o resursă de mare valoare estetică pentru proiectant. Pe lângă coloritul de bază al frunzișului unele specii pot prezenta și culori tranzitorii (de primăvară sau de toamnă) iar la unele conifere apare un colorit deosebit în timpul sezonului de iarnă (vezi tab. 6). Astfel, întâlnim nuanțe roșcate sau roșii-purpurii la înfrunzire (de exemplu la Acer platanoides var. schwedleri, Malus pumila var. niedzwetzkiana, Spiraea bumalda ș.a.), de verde crud (tei, arțari, caprifoi tătărăsc
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pumila var. niedzwetzkiana, Spiraea bumalda ș.a.), de verde crud (tei, arțari, caprifoi tătărăsc, lujerii noi de la molid ș.a.), de verde intens argintiu sau albăstrui (lujerii noi de la Picea pungens var. argentea, Abies concolor ș.a.), nuanțe violacei sau brunii la unele conifere pe timp de iarnă (Thuja orientalis, Chamaecyparis pisifera var. squarrosa) toate acestea aducând în peisaj o contribuție esențială la realizarea valorii estetice. Compoziția spațial-volumetrică a plantațiilor de talie mare, completată de vegetația arbustivă, trebuie concepută și sub aspect coloristic. Astfel
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ale țesutului foliar); fosforul și compușii săi (determină reducerea creșterilor, a producției de masă lemnoasă); oxidul de sulf, dioxidul și trioxidul de sulf, (produc căderea acelor la rășinoase, cloroza țesutului asimilator, plantele suculente fiind cele mai sensibile în comparație cu speciile de conifere, considerate cele mai rezistente); compușii fluorurați (provoacă necroze la nivelul frunzelor numite arsuri, determinând în final uscarea arborilor și arbuștilor); smog-ul este un amestec gazos rezultat în urma unor reacții de oxidare și a proceselor fotochimice, numindu-se și „ceață
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
aibă în vedere interacțiunea grad de poluare condiții de mediu specie. Se pot proiecta mai multe tipuri de grupări: Grupări alcătuite din aceeași specie sau grupări dinamice, din mai multe specii; Grupări alcătuite numai din foioase sau din foioase cu conifere; Grupări în componența cărora intră numai arbori sau arbori împreună cu arbuști; Grupări care au coronamentul compact sau transparent; Grupări care creează efecte diferite: lirice, pitorești, dinamice, vesele, monumentale, etc. Grupări din specii diferite: specii de foioase: 2 tei + 2 platani
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
numai arbori sau arbori împreună cu arbuști; Grupări care au coronamentul compact sau transparent; Grupări care creează efecte diferite: lirice, pitorești, dinamice, vesele, monumentale, etc. Grupări din specii diferite: specii de foioase: 2 tei + 2 platani + 1 mesteacăn. specii de foioase + conifere: 2 pini + 1 mesteacăn, 2 tei + 2 molizi + 1 mesteacăn, 3 pini + 2 mesteceni. specii de arbori + arbuști: 2 tei + 3 molizi + 5 simforicarpos, 3 tei + 2 molizi + 5 spirea, 1 mesteacăn + 2 tei + 5 forsiția. Grupări compacte: 3 molizi
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
arborescentă sau arbustivă, cu exemplare foarte apropiate, obținându-se în final un perete verde. Ca regulă generală, curtinele care intră în componența unui labirint sunt întreținute periodic prin tundere. Se recomandă ca la amenajarea masivelor 30-35% din specii să fie conifere și restul foioase. În margine de masiv, în luminișuri, se pot folosi pe lângă speciile care alcătuiesc arboretul și altele, adaptate condițiilor staționare dar cu mai multe caractere decorative. Dacă liziera este în umbră sunt indicate speciile cu frunziș deschis la
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]