2,206 matches
-
și terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative) - diateza pasivă ser-estar - substantivizarea infinitivului - exprimarea probabilității 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - interogativ/relativ - negativ - adverbul de probabilitate 7. Prepoziția - prepoziții simple și compuse - contrast de-desde, por-para, a-en 8. Conjuncția - conjuncții și locuțiuni conjuncționale 9. Sintaxa - subordonată temporală, condiționala, finala, relativă, cauzala, consecutivă, concesiva - concordanță timpurilor - stil direct/indirect 10. Lexicologia - familia de cuvinte - derivare și compunere - sinonime, antonime, omonime, paronime, câmp semantic - accentul - rol de distingere între paronime ACTE DE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
și a modurilor - perifraze verbale uzuale (estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative, incoative și terminative) - folosirea verbelor ser și estar - exprimarea probabilității 7. Adverbul - de timp, de loc, de mod 8. Prepoziția - principalele prepoziții: a, de, con, sobre ... 9. Conjuncția - conjuncții coordonatoare - conjuncții subordonatoare 10. Sintaxa - coordonarea - subordonarea temporală, cauzala, condiționala, concesiva, consecutivă și relativă - si condițional - stil direct/indirect 11. Semantica - familia de cuvinte - sinonime - antonime - câmpuri semantice ACTE DE VORBIRE - a se prezenta/a prezenta pe cineva - a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
perifraze verbale uzuale (estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative, incoative și terminative) - folosirea verbelor ser și estar - exprimarea probabilității 7. Adverbul - de timp, de loc, de mod 8. Prepoziția - principalele prepoziții: a, de, con, sobre ... 9. Conjuncția - conjuncții coordonatoare - conjuncții subordonatoare 10. Sintaxa - coordonarea - subordonarea temporală, cauzala, condiționala, concesiva, consecutivă și relativă - si condițional - stil direct/indirect 11. Semantica - familia de cuvinte - sinonime - antonime - câmpuri semantice ACTE DE VORBIRE - a se prezenta/a prezenta pe cineva - a cere/a oferi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
a relata spusele unei alte persoane folosind vorbirea indirectă - a cere permisiunea/a interzice 3. GRAMATICĂ Elementele de gramatică cuprinse în Programa de limbă japoneză pentru ciclul liceal (MEC - CNC 2002) organizate pe: - clase: substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb, adverb, conjuncții, particule - categorii: timp, aspect - structuri: propoziții și fraze, subordonate - procese și relații: topica, transformare, etc. Pentru structurile gramaticale ce vor fi evaluate în cadrul examenului de bacalaureat se va ține cont de programa de Noryoku Shiken (nivelul 3). 4. TEXTE Tipul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale - Articolul. Clasificare - Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație) - Pronumele și adjectivul pronominal. Clasificare - Numeralul. Clasificare - Verbul. Verbe predicative și nepredicative (copulative și auxiliare). Locuțiuni verbale - Adverbul. Clasificare. Locuțiuni adverbiale - Prepoziția. Locuțiuni prepoziționale. Regimul cazual al prepozițiilor - Conjuncția. Clasificare. Locuțiuni conjuncționale - Interjecția - Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat - Fraza, propoziție principală, propoziție principală independentă, propoziție regentă, propoziție secundară (subordonată), propoziții coordonate - Predicatul verbal și predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
și a verbului (conjugare) - Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale - Articolul. Clasificare - Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație) - Pronumele și adjectivul pronominal. Clasificare - Numeralul. Clasificare - Verbul. Verbe predicative și nepredicative (copulative și auxiliare). Locuțiuni verbale - Adverbul. Clasificare. Locuțiuni adverbiale - Prepoziția. Locuțiuni prepoziționale - Conjuncția. Clasificare. Locuțiuni conjuncționale - Interjecția - Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat - Fraza, propoziție principală, propoziție principală independentă, propoziție regentă, propoziție secundară (subordonată), propoziții coordonate - Predicatul verbal și predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale - Articolul. Clasificare - Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație) - Pronumele și adjectivul pronominal. Clasificare - Numeralul. Clasificare - Verbul. Verbe predicative și nepredicative (copulative și auxiliare). Locuțiuni verbale - Adverbul. Clasificare. Locuțiuni adverbiale - Prepoziția. Locuțiuni prepoziționale. Regimul cazual al prepozițiilor - Conjuncția. Clasificare. Locuțiuni conjuncționale - Interjecția - Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat - Fraza, propoziție principală, propoziție principală independentă, propoziție regentă, propoziție secundară (subordonată), propoziții coordonate - Predicatul verbal și predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
și a verbului (conjugare) - Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale - Articolul. Clasificare - Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație) - Pronumele și adjectivul pronominal. Clasificare - Numeralul. Clasificare - Verbul. Verbe predicative și nepredicative (copulative și auxiliare). Locuțiuni verbale - Adverbul. Clasificare. Locuțiuni adverbiale - Prepoziția. Locuțiuni prepoziționale - Conjuncția. Clasificare. Locuțiuni conjuncționale - Interjecția - Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat - Fraza, propoziție principală, propoziție principală independentă, propoziție regentă, propoziție secundară (subordonată), propoziții coordonate - Predicatul verbal și predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
a ușura formarea și enunțarea propoziției. Alte particularități o pun pe limba galeză în similitudine mare cu limba latină: Subordonarea în prepoziții este marcată cu ajutorul particulei clitice "jo", care este folosită în locul pronumelor relative ("ce", "cine", ș.a.m.d.) și conjuncției care introduce conjunctivul în limba română ("să"). "Jo" a fost atașat la primul verb de la propoziție subordonată. Pronumele de complement și pronumele disjunctive apar numai în forma unor infixe. Corpusul galic, compus din 843 inscripții pe bronz, pe plomb, pe
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
un atac din partea unui participant la o incursiune de suprafață, QQQ avertizat de către un participant la o incursiune de suprafață necunoscut (de obicei, un crucișător auxiliar), și AAA indicat un atac de aeronave. Ele au fost, de obicei, trimise în conjuncție cu codul de alarmă SOS. Toate aceste coduri mai târziu trecut de la trei repetări de litere la patru repetări ("RRRR", etc). Nici unul dintre aceste semnale nu au fost folosite pe cont propriu. Trimiterea SOS, precum și alte semnale de avertizare (TTT
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
deux-cent millions euros" „un miliard două sute de milioane de euro”. Referitor la ortografie este de menționat că în virtutea propunerii de reformă din 1990, toate numerele care conțin mai multe cifre se pot scrie cu cratima între acestea, inclusiv cele cu conjuncția "et". Doar "million" și "milliard" nu se leaga astfel de celelalte elemente. E drept că nu toți lingviștii urmează recomandările de rectificare. Astfel, de exemplu "999 999 €" apare sub forma tradițională "neuf cent quatre-vingt-dix-neuf mille neuf cent quatre-vingt-dix-neuf euros", dar
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
rămâi aici!” Pronumele care exprimă altfel de complemente decât cel indirect de atribuire poate fi numai cu prepoziție și disjunct, dar nu totdeauna este scos în evidență. Pronumele cu prepoziție se pot referi numai la persoane, eventual la animale. După conjuncții se folosesc tot formele disjuncte: "Ce n’est pas moi qui ai cassé la vitre mais lui „Nu eu am spart geamul, ci el”, "Ils șont plus pauvres que nous „Ei sunt mai săraci decât noi”. Pronumelui reflexiv conjunct "se
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
qui ai cassé la vitre mais lui „Nu eu am spart geamul, ci el”, "Ils șont plus pauvres que nous „Ei sunt mai săraci decât noi”. Pronumelui reflexiv conjunct "se" îi corespunde pronumele disjunct "soi", folosit numai după prepoziții și conjuncții, și numai referitor la o persoană nedefinita, de exemplu în proverbe: "Chacun pour soi et Dieu pour tous" „Fiecare pentru sine și Dumnezeu pentru toți”, " On trouve toujours plus petit que soi" „Găsești totdeauna pe cineva mai mic decât tine
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
nume de persoana: c) În frază cu propoziție subiectivă constituie subiectul aparent al propoziției principale: d) Urmat de un pronume relativ simplu, formează alt pronume relativ. Funcția acestuia depinde de elementul secund: "Ce qui" și "ce que" funcționează și în calitate de conjuncții care introduc în vorbirea indirectă propoziția interogativa referitoare la subiectul inanimat, respectiv la complementul direct inanimat: "Dis-moi ce qui ț’intéresse" „Spune-mi ce te interesează”, " Îl me demande ce que je veux" „Mă întreabă ce vreau”. e) În registrul
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
a greșit cu cuvântul,fuge ca calul, ca cămila. Sunt de pildă cacofonii inevitabile, permise: Ion Luca Caragiale, biserica catolică, tactica cavalerească, Banca Comercială, poate și a cincea epocă capitalistă. Autorul explică pleonasmul, confuziile paronimice, oprindu-se la diferența dintre conjuncțiile ori/or, prima disjunctivă (ori plouă, ori ninge), a doua adversativă (cu sensul dar) Ex: S-a luat o hotărâre, or aceasta nu a fost respectată (sensul lui = dar nicidecum disjunctivul sau ). Greșeli în scrierea unor nume de localități, unor
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_71]
-
Burgee, Robert Venturi, Ricardo Boffil, James Stirling, Santiago Calatrava și Frank Gehry. "Profetul postmodernității" a fost arhitectul și criticul american Charles Jencks, în al cărui studiu au fost definite trăsăturile esențiale ale curentului. Arhitecții postmoderni au căutat un punct de conjuncție între tehnologia secolului XX și stilurile tradiționale din trecut, în special clasicismul. Ca reacție la austeritatea mișcării moderniste, arhitecții s-au întors la surse regionale și tradiționale, introducînd ornamente, culori, și sculpturi, adesea într-o manieră neașteptată, hibridă, sau chiar
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
Două propoziții coordonate au același statut una față de cealaltă, adică amândouă sunt sau principale sau subordonate față de altă propoziție sau alte propoziții. Coordonarea se exprimă prin joncțiune cu ajutorul unui cuvânt sau al unei locuțiuni, care este cel mai frecvent o conjuncție, respectiv o locuțiune conjuncțională, ori prin juxtapunere, adică nemijlocit, fără un asemenea cuvânt sau locuțiune. În scris, aceasta este marcată prin virgulă. În ambele cazuri intervine și intonația. De obicei propozițiile coordonate între ele fac parte din aceeași frază, dar
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
putea proveni de la Egeu, un rege legendar al Atenei care s-a sinucis atunci când a crezut că fiul său Tezeu a murit încercând să-l omoare pe Minotaur. Paragrafele finale ale povestirii sunt prelungite intenționat prin folosirea unei serii de conjuncții. Ritmul ca și sunetele produse de consoanele puternic accentuate și de vocalele lungi contribuie la unificarea efectului. De altfel, aceasta este una dintre puținele povestiri ale lui Poe în care naratorul este numit. În această povestire sunt găsite mai multe
Berenice (povestire) () [Corola-website/Science/334268_a_335597]
-
războiul cu Italia”, "totile ånu" „tot anul”. Gradul comparativ de superioritate se formează ca în română, cu "mai̯" neaccentuat, dar superlativul relativ de superioritate cu "mai̯" accentuat: "mái̯ mare" „cel/cea mai mare”. Comparația se construiește cu conjuncția "de" sau corespondenta ei din croată "nego": "mai̯ mușåt de/nego mire" „mai frumos decât mine”. Această parte de vorbire este foarte puternic influențată de croată, fiind moștenite numai formele numeralelorelor cardinale de la 1 la 8, 10 și 1
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
lexical deplin, ca în română, sau cu "fost" + infinitivul: "ręș fi cântåt" sau "ręș fost cântå" „aș fi cântat”. Condiționalul-optativ viitor are formă sintetică, provenind din "futurum exactum", viitorul anterior latinesc, și având uneori aceeași valoare. Se folosește precedat de conjuncții ca "se" „dacă”, "când", "pâr la ke (nu...)" „până ce/când (nu)”: "când tot fure gotova, i̭e va veri" „când totul va fi gata, el va veni”, "neca nu rasclʼidu pâr la ke nu i̭å verire" „să
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
va fi venit”. Conjunctivul ca formă sintetică s-a păstrat numai la verbul "fi" ("fivu, fii̭i, fii̭e, fim, fiț, fivu"), iar la celelalte verbe se exprimă ca în croată, analitic, cu verbul la indicativ precedat de conjuncția "se" sau sinonimul acestuia din croată, "neca". Conjunctivul trecut lipsește. Imperativul este analog cu cel din română, dar are și formă de persoana I plural. Cu desinența excepție "-o", în afară de "viro!" „vino!”, mai este și "ådo!" „adu!” Modurile nepersonale din
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
și declinate ca în croată: "poi̭di na salåtu" „a mânca (ceva) ca salată”. Unele prepoziții croate formează locuțiuni împreună cu prepoziții romanice: "namesto de" „în loc de”, "i̭elʼ fost-a ocoli de foc" „ei erau în jurul focului”. Și printre conjuncții sunt unele romanice moștenite ("și", "ke" „că”), unele romanice împrumutate din italiană ("ma" „dar”, "perke" „pentru că”, "se" „dacă”), altele croate: "ali" „sau”, "neca" „ca să”, "nego" „decât”. Și sintaxa istroromânei prezintă influențe ale limbii croate. Sub influența croatei, în grupul nominal
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
reprezintă munca a numeroși ingineri și inventatori din mai multe țări de-a lungul a mai multor decenii. Televiziunea s-a născut în principal din conjuncția a trei serii de descoperiri: cele referitoare la fotoelectricitate, procedeele de analiză a fotografiilor descompuse apoi recompuse în linii cu puncte deschise sau întunecate, și undele hertziene pentru transmiterea de semnale. Principiile fundamentale ale televiziunii au fost inițial explorate prin
Istoria televiziunii () [Corola-website/Science/324383_a_325712]
-
patru legi generale. Exemple 1. Consistență O construcție axiomatică este formal consistentă dacă și numai dacă ea nu conține contradicții.Dacă ea conține atât o formulă cât și contradictoria ei atunci ea este formal inconsistentă. Inconsistența este dată de proba conjuncției celor două formule care este o auto-contradicție.Este un caz particular de manifestare a legii noncontradicției. 2. Completitudine Orice propoziție A aparținând sistemului poate fi sau demonstrată sau respinsă, adică din orice cuplu de propoziții contradictorii A și non A
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
intră în componență lor nu le-ar putea reda. A se compară “escribo” (scriu) cu “tengo que escribir” (trebuie să scriu).<br> Între auxiliar și verbul la modul nepredicativ (numai infinitivul) se interpun, în unele perifraze, prepozițiile a, de sau conjuncția que (mai rar).<br> Formele verbului auxiliar ne indică persoană, timpul, modul și numărul.<br> În general, în perifrazele verbale, forma nepersonala a verbului nu poate fi substituita printr-o formă echivalentă fără să afecteze sensul.<br> Nu orice combinație
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]