2,717 matches
-
de presiune hidrostatică, debitul de filtrare capilar devine mai mare decât reabsorbția capilară, determinând reducerea cu 5% a volumului plasmatic și cresterea corespunzătoare a hematocritului. 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor Venele sunt structuri tubulare cu 3 tunici: adventice (țesut conjunctiv, cu un conținut de fibre elastice mai mic decât în artere), medie (țesut muscular neted, absentă la venele mici) și intimă (endoteliu). Inervația este reprezentată de fibre simpatice vasoconstrictoare (mediator noradrenalina, vezi 14.3). Venele membrelor prezintă valvule (în cuib
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
5.2. Compoziția conținutului colic Conținutul colic este reprezentat de materii fecale și gaze intestinale. a. Materiile fecale conțin 80% apă și 20% reziduu uscat format din microorganisme, substanțe anorganice (săruri de calciu și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
unistratificat). Epicardul este stratul de celule epiteliale ce acoperă aderent suprafața externă a cordului, reprezentând de fapt foița viscerală a pericardului, separată de foița parietală printr-o cantitate mică de lichid pericardic. Cordul prezintă un schelet fibros, format din porțiunea conjunctivă a peretelui AV, cu extensiile sale de la nivelul valvelor AV. Miocardul, țesutul muscular al inimii, este organizat în structuri specializate pentru contracție, miocardul contractil atrial și ventricular, respectiv pentru generarea și conducerea excitației electrice, sistemul excito conductor (nodulul sino-atrial, nodul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
deoarece are cea mai mare rată de descărcare. In diverse condiții patologice leziunea miocardică poate fi însoțită de depolarizare, cu creșterea probabilității de descărcare spontană de potențiale de acțiune, eventual cu frecvență mai mare decât cea sino atrială. Datorită constituției conjunctive a peretelui atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc numai prin nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
s, ce corespunde anatomic pentru 0,09 s în nodul propriu-zis (superior față de septul atrio-ventricular; din care 0,03 s la nivelul fibrelor joncționale), la care se adaugă 0,04 s în porțiunea penetrantă (zona nodală inferioară, ce străbate septul conjunctiv și pătrunde în miocardul venricular, continuându-se cu faciculul His). Viteza de propagare mai scăzută în diversele porțiuni ale nodului atrioventricular se explică prin rezistență crescută (mai puține joncțiuni comunicante) și potențial generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
mai mare de câțiva mm sunt numit artere de conducere, ca semnificație hemodinamică opusă față de arterele mici (de rezistență) și arteriole, ce contribuie mult mai mult la rezistența periferică totală. Arterele de conducere au un perete de tip elastic (țesut conjunctiv bine reprezentat), în timp ce țesutul muscular neted este prin comparație mai bine reprezentat în peretele arterelor mici, numite și artere musculare, tocmai din acest motiv. Complianța arterelor de conducere este optimă pentru funcția acestora de a acumula tensiune mecanică în timpul sistolei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de presiune hidrostatică, debitul de filtrare capilar devine mai mare decât reabsorbția capilară, determinând reducerea cu 5% a volumului plasmatic și cresterea corespunzătoare a hematocritului. 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor Venele sunt structuri tubulare cu 3 tunici: adventice (țesut conjunctiv, cu un conținut de fibre elastice mai mic decât în artere), medie (țesut muscular neted, absentă la venele mici) și intimă (endoteliu). Inervația este reprezentată de fibre simpatice vasoconstrictoare (mediator noradrenalina, vezi 14.3). Venele membrelor prezintă valvule (în cuib
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
5.2. Compoziția conținutului colic Conținutul colic este reprezentat de materii fecale și gaze intestinale. a. Materiile fecale conțin 80% apă și 20% reziduu uscat format din microorganisme, substanțe anorganice (săruri de calciu și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
unistratificat). Epicardul este stratul de celule epiteliale ce acoperă aderent suprafața externă a cordului, reprezentând de fapt foița viscerală a pericardului, separată de foița parietală printr-o cantitate mică de lichid pericardic. Cordul prezintă un schelet fibros, format din porțiunea conjunctivă a peretelui AV, cu extensiile sale de la nivelul valvelor AV. Miocardul, țesutul muscular al inimii, este organizat în structuri specializate pentru contracție, miocardul contractil atrial și ventricular, respectiv pentru generarea și conducerea excitației electrice, sistemul excito conductor (nodulul sino-atrial, nodul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
deoarece are cea mai mare rată de descărcare. In diverse condiții patologice leziunea miocardică poate fi însoțită de depolarizare, cu creșterea probabilității de descărcare spontană de potențiale de acțiune, eventual cu frecvență mai mare decât cea sino atrială. Datorită constituției conjunctive a peretelui atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc numai prin nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
s, ce corespunde anatomic pentru 0,09 s în nodul propriu-zis (superior față de septul atrio-ventricular; din care 0,03 s la nivelul fibrelor joncționale), la care se adaugă 0,04 s în porțiunea penetrantă (zona nodală inferioară, ce străbate septul conjunctiv și pătrunde în miocardul venricular, continuându-se cu faciculul His). Viteza de propagare mai scăzută în diversele porțiuni ale nodului atrioventricular se explică prin rezistență crescută (mai puține joncțiuni comunicante) și potențial generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mai mare de câțiva mm sunt numit artere de conducere, ca semnificație hemodinamică opusă față de arterele mici (de rezistență) și arteriole, ce contribuie mult mai mult la rezistența periferică totală. Arterele de conducere au un perete de tip elastic (țesut conjunctiv bine reprezentat), în timp ce țesutul muscular neted este prin comparație mai bine reprezentat în peretele arterelor mici, numite și artere musculare, tocmai din acest motiv. Complianța arterelor de conducere este optimă pentru funcția acestora de a acumula tensiune mecanică în timpul sistolei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de presiune hidrostatică, debitul de filtrare capilar devine mai mare decât reabsorbția capilară, determinând reducerea cu 5% a volumului plasmatic și cresterea corespunzătoare a hematocritului. 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor Venele sunt structuri tubulare cu 3 tunici: adventice (țesut conjunctiv, cu un conținut de fibre elastice mai mic decât în artere), medie (țesut muscular neted, absentă la venele mici) și intimă (endoteliu). Inervația este reprezentată de fibre simpatice vasoconstrictoare (mediator noradrenalina, vezi 14.3). Venele membrelor prezintă valvule (în cuib
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
armată în armată, prefăcînd tehnica războiului (praful de pușcă). Astfel, datorită legăturilor, reînnodate cu zona exterioară asiatică și multiplicate în interiorul continentului, datorită schimburilor de alimente, mărfuri, mirodenii, idei se creează rețele transeuropene vii, mai bine spus ia ființă un țesut conjunctiv propriu-zis european. Însă aceste rețele multiple, care țes un nou curs economic, un nou curs social, un nou curs intelectual, pregătesc în același timp o distrugere în lanț și o explozie multiformă. 3 Europa eruptivă Europa modernă se formează prin
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
indistincte (microfizica, cosmofizica), progresează cunoașterea științifică a zilelor noastre. Există și un alt schimb care trebuie să se petreacă în noi înșine, cu partea mitologică ce se află în noi. Țesutul mitologic face parte din ființa noastră mentală așa cum țesutul conjunctiv face parte din ființa noastră corporală. Raționalitatea nu înseamnă să-ți închipui că poți trăi rațional, ci să știi că sensul vieții tale scapă raționalității și că există o parte a vieții tale care îi este străină. Nu se poate
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Lumină, ci sensul avansat al cuvîntului Călăuză. Epilog Provincia meta-națională Ne aflăm acum în era planetară. De la descoperirea Americii încoace, între toate punctele Terrei există conexiuni din ce în ce mai strînse. Inter-retro-acțiunile neîntrerupte dintre trei-patru miliarde de ființe omenești constituie acum un țesut conjunctiv comun și o solidaritate de fapt. Orice eveniment petrecut într-un loc sensibil de pe glob, nu numai la Moscova, Beijing sau Washington, ci și în Iran, Irak, Israel, în Liban, Brazilia, Mexic, Nicaragua sau Chile, are aproape imediat repercusiuni asupra
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
formali specifici - poate fi joncțională cu propoziția regentă sau poate fi juxtapusă acesteia. Elementele de relație subordonatoare în frază prin care se realizează joncțiunea dintre atributiva circumstanțială și regenta ei pot fi: a) Conjuncțiile subordonatoare universale că, dacă, de, ca ( + conjunctivul). Exemplu: Acolo, sub ocrotirea munților, își întocmi tabăra, așezând streji ca să privegheze în toate părțile. (N. Bălcescu, op. cit., p. 94) b) Adverbele pronominale relative cum, precum, cât,(la care se adaugă ce = cât de din comunicări de tipul n-a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
știe ce este și cum este. Propozițiile atributive circumstanțiale pot fi și juxtapuse propoziției regente. Despre juxtapunerea propozițiilor atributive circumstanțiale se poate vorbi în următoarele situații: a) Când propoziția atributivă circumstanțială are verbul predicat sau din structura predicatului la modul conjunctiv, dacă admitem că să este numai marcă a modului (nu și a subordonării în frază). Exemplu: ... ca să afle și mai multe, da bacșișuri la slugi să-l iscodească ... (I. Caragiale, op. cit., III, p. 161) b) Când propoziția atributivă circumstanțială are
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în structura de bază, propoziția subordonată subiectivă poate avea structură pasivă sau activă, cea din urmă fiind materializată fie printr-un copulativ, fie printr-un existențial. Menționăm că, în procesul pasivizării (acolo unde există), construcțiile în cauză acceptă atât un conjunctiv pasiv cu a fi (Ex.: Pasivizarea: Trebuie materialul să fie expus succint de către cineva. Materialul trebuie expus succint.), cât și un conjunctiv pasiv cu reflexivul se. (Ex.: Pasivizarea: Trebuie materialul să se expună succint de către cineva. Materialul trebuie expus succint
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
fie printr-un existențial. Menționăm că, în procesul pasivizării (acolo unde există), construcțiile în cauză acceptă atât un conjunctiv pasiv cu a fi (Ex.: Pasivizarea: Trebuie materialul să fie expus succint de către cineva. Materialul trebuie expus succint.), cât și un conjunctiv pasiv cu reflexivul se. (Ex.: Pasivizarea: Trebuie materialul să se expună succint de către cineva. Materialul trebuie expus succint.) Fenomenul acesta are loc doar când dublul subordonat simultan este exprimat printr-un participiu pasiv. Din cele expuse, observăm că amalgamarea celor
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
obicei la modul indicativ; ele se pot construi și cu modul prezumtiv sau condițional - optativ”( Mă regăsesc în fiecare poezie, așa cum gândeam, simțeam și aș fi scris și eu pe atunci.) . Propozițiile introduse prin conjuncția să se construiesc cu modul conjunctiv. Valoarea modurilor este aceeași ca și în propozițiile independente. În ceea ce privește topica propoziției dublu subordonate simultan aceasta stă, de regulă, după regentă și nu se separă de aceasta. Uneori, se află înaintea regentei, de care se separă în acest caz prin
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cel puțin una posibilă sau realizabilă. Constrîngerea de legătură este asigurată printr-o reluare (redublată) a cuvîntului DUMNEAVOASTRĂ (prin "voi"; "voi înșivă") și prin pronumele "le". Constrîngerea de distingere apare în folosirea lui MĂCAR și a verbului "să alegeți" la conjunctiv prezent. Subscriem opiniilor lui R. Martin (1983) privind modurile lor de funcționare: conjunctivul permite apariția unei lumi prin "să" și prin funcția sa suspensivă. În cazul [P10'], conjunctivul "lumilor posibile" (R. Martin, 1983) denotă o modalitate apropiată de una deontică
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
reluare (redublată) a cuvîntului DUMNEAVOASTRĂ (prin "voi"; "voi înșivă") și prin pronumele "le". Constrîngerea de distingere apare în folosirea lui MĂCAR și a verbului "să alegeți" la conjunctiv prezent. Subscriem opiniilor lui R. Martin (1983) privind modurile lor de funcționare: conjunctivul permite apariția unei lumi prin "să" și prin funcția sa suspensivă. În cazul [P10'], conjunctivul "lumilor posibile" (R. Martin, 1983) denotă o modalitate apropiată de una deontică, cea pe care o regăsim în propozițiile consecutive. Astfel, nu doar [P10] devine
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
distingere apare în folosirea lui MĂCAR și a verbului "să alegeți" la conjunctiv prezent. Subscriem opiniilor lui R. Martin (1983) privind modurile lor de funcționare: conjunctivul permite apariția unei lumi prin "să" și prin funcția sa suspensivă. În cazul [P10'], conjunctivul "lumilor posibile" (R. Martin, 1983) denotă o modalitate apropiată de una deontică, cea pe care o regăsim în propozițiile consecutive. Astfel, nu doar [P10] devine, după cum am văzut, un argument pentru o concluzie [P10'], ci crearea unui Univers de credință
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Univers de credință U1 în [P10] atrage după sine crearea unui nou Univers U2 în [P10'] al cărui alocutor este elementul esențial: "atunci măcar să le alegeți VOI ÎNȘIVĂ". După cum observăm, folosirea conectorilor ORICUM, ATUNCI, MĂCAR, a indicatorilor modali și temporali (conjunctiv, viitor) sau chiar personali ("dumneavoastră", "voi", "voi înșivă") are loc printr-un anumit număr de constrîngeri care definesc condițiile de utilizare și complementaritatea lor; gestionarea acestor constrîngeri este o componentă a activității de producere discursivă, analiza ei fiind cea a
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]