3,086 matches
-
pentru cele mici). Se organizează, astfel, o solidaritate între toți cei implicați. c) Funcția economică anticiclică. Prestațiile sociale reprezintă o treime din venitul mediu disponibil al menajelor. Pe această cale, Statul-providență susține cererea economică globală, și aceasta independent de evoluția conjuncturii, amortizind efectele crizelor economice. 1.3.3.3. Creșterea și decăderea Statului-providență. Partea cheltuielilor sociale în P.I.B. s-a dublat între anii 1960 și 1980. Pentru unele țări, bugetul asigurărilor sociale este azi mai mare decît bugetul Statului (deci cheltuielile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
o combinație între acțiunea forțelor autoregulatoare ale pieței și intervenții limitate ale Statului (venit minim garantat, drept de învățămînt gratuit, asistență sanitară etc.). Întrebarea este în ce proporții trebuie realizată mixtura respectivă, iar răspunsul nu poate fi dat decît în funcție de conjunctura spațio-temporală specifică. Respectul valorilor umane fundamentale atrage și eficiența eco-nomică, premisă necesarmente indiscutabilă, pe calea către o repartiție socială mai justă a bunurilor și serviciilor. Aici recte pentru realizarea distribuirii sau redistribuirii necesare în favoarea celor cu adevărat năpăstuiți trebuie să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sfera folclorului politic. Fără îndoială, soluțiile nu sunt integral la îndemâna comunității locale, cu atât mai mult cu cât sectorul public local este încă grevat de tarele centraliste ale regimului comunist, ca si de nesfârșitele tatonări legislative, administrative, economice și de conjuncturile politice post-decembriste, nu întotdeauna faste. Dar să analizăm puțin în structură sectorul public local. În România el este unul caracteristic statelor naționale unitare europene, cu o structură administrativă pe două nivele: intermediar (județ) și local (municipii, orașe și comune). Diferențele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
să analizăm puțin în structură sectorul public local. În România el este unul caracteristic statelor naționale unitare europene, cu o structură administrativă pe două nivele: intermediar (județ) și local (municipii, orașe și comune). Diferențele, specificitățile vin mai mult din tradiții, conjuncturi istorice și orientări politice locale, decât din organizarea administrativă, instituțională, care este aceeași, mai puțin regulamentele interne de organizare și funcționare, organigrama și grila de personal (statul de funcții). Sectorul public local se compune din: reprezentanți ai administrației centrale, instituții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
prețurilor și a comerțului exterior, rezultatele obținute au fost cert pozitive."23 O privatizare reușită conduce la reducerea costurilor, a cheltuielilor bugetare, deci la o echilibrare a bugetelor publice, inducerea unui comportament economic, în general, dar diferit în funcție de context, de conjunctură. Din toate punctele de vedere, avantajele sunt mai mari în țările în curs de dezvoltare. În practica comprimării sectorului public, cele mai utilizate meto-de de privatizare sunt: 1) vînzarea de active; 2) emisiunea de acțiuni; 3) emisiunea de obligațiuni și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
lung, esențialmente, capacitatea de a cheltui (financiară) a unui Stat depinde de trei factori: 1) Resursele naționale; 2) Nivelul fiscalității; 3) Gradul de suportabilitate a cheltuielilor publice de către populație, Creșterea cheltuielilor publice are, desigur, avantaje și dezavantaje, în funcție de specificul diferitelor conjuncturi spațio-temporale. Printre consecințele acestei creșteri enumerăm: creșterea mărimii sectorului public, deci a ponderii Statului în economie; reducerea îngrijorărilor legate de diferitele situații sociale defavorabile (șomaj, boală etc.); creșterea dependenței indivizilor și sprijinul Statului și constituirea așa-numitei underclass (clasa de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
baza fiscală. "Curba Laffer" descrie relația dintre rata impozitării și veniturile fiscale. Astfel, după un anumit prag critic, creșterea poverii fiscale va conduce la scăderea veniturilor: Zona admisibilă R= Rata medie de impozitare zona interzisă Laffer nu ține seama de conjunctură, de comportamentul diferit al celor două variabile în perioade de criză sau de avînt, pe termen scurt sau pe termen lung. Ideea de reținut este, însă, aceea că, pentru fiecare conjunctură, există un optimum al presiunii fiscale. Guvernele, autoritățile fiscale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de impozitare zona interzisă Laffer nu ține seama de conjunctură, de comportamentul diferit al celor două variabile în perioade de criză sau de avînt, pe termen scurt sau pe termen lung. Ideea de reținut este, însă, aceea că, pentru fiecare conjunctură, există un optimum al presiunii fiscale. Guvernele, autoritățile fiscale în general trebuie să aibă grijă ca o creștere prea mare a ratelor de impunere să nu se întoarcă împotriva propriilor interese, datorită reacției contribuabililor, mai cu seamă pe termen lung
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
un cadru în care, prin politici specifice, principalele variabile macroeconomice sunt aduse în armonie și se potențează reciproc. Analiza economică modernă, mai ales după Keynes, a conferit Statului, dincolo de mijloacele tradiționale de reglementare, și un rol important de reglator al conjuncturii economice. Vom vedea în continu-are cum rolul economic al Statului a pendulat între noțiunea de reglare și cea de reglementare, accentele modificîndu-se periodic și de la stat la stat. 6.1.1. De la reguli la reglare "Laissez faire, laissez passer!". Aceasta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
rigoarea regulilor riscă să conducă la efecte perverse. A dori cu orice preț o inflație nulă, de exemplu, poate conduce la deflație și atunci, iată rațiunea care explică existența cel mai adesea a unei inflații slabe (2-4%). În acest cadru, conjunctura economică devine, ca și moneda, un bun colectiv de care Statul nu poate să se dezintereseze. Dacă inițiativa liberă a actorilor conduce la o situație păguboasă pentru toată lumea, o intervenție publică devine necesară. 6.1.1.2. Efectele perverse: consecință
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ale funcționării spontane a piețelor, Keynes avea în vedere o creștere a rolului reglator al statului. Și el a fost înțeles: Mai întîi că prin intermediul prelevărilor lor obligatorii și al cheltuielilor lor, administrațiile joacă astăzi un rol decisiv în amortizarea conjuncturii. Menținînd, chiar dacă într-un mod imperfect, veniturile bolnavilor, pensiile, indemnizațiile șomerilor, sistemul de protecție socială a devenit esențialmente un mijloc de a menține la un anumit nivel veniturile și deci consumul menajelor; În continuare, prin măsuri explicit conjuncturale, s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
la OTV - ceea ce s-a întâmplat duminica asta îi singularizează dincolo de orice fel de comparație - cu ceea ce se face la celelalte televiziuni", a spus Cristina Trepcea. Totuși, Narcisa Iorga a susținut că preocuparea CNA față de OTV este "una în niște conjuncturi nu tocmai corecte". "Vreme de doi ani de zile, între 2010 și 2012, OTV a făcut publicitate politică în afara campaniei și a primit sancțiuni minore. Am permis publicitate politică deșănțată, am încercat să luăm măsuri doar în 2012, când anumite
Băsiștii din CNA îl scapă pe Dan Diaconescu de sancțiuni () [Corola-journal/Journalistic/80540_a_81865]
-
care, întâmplător, am fost selecționat. În spiritul textelor de care m-am ocupat în această carte, amintesc că există formula 'Mulți chemați, puțini aleși'. Aici sunt mulți aleși și unul singur, întâmplător, e chemat să ia premiul. Dar, în această conjunctură, alegerea e mai importantă decât chemarea unică, pentru că cei aleși au un calibru, o calitate, o anvergură care face ca cel chemat să fie puțin invidios că a ieșit din rândul lor". Nicolae Manolescu, președintele juriului, a declarat că "Parabolele
Cartea Anului 2012 a fost desemnată () [Corola-journal/Journalistic/80703_a_82028]
-
artistic. În plan filosofic, acesta era umanismul (socialist, evident!), în planul reprezentării era realismul (festiv, viguros și mobilizator), iar în planul receptării era accesibilitatea și retorica persuasivă. într-un fel înalt și profund în același timp, fără nici o legătură cu conjuncturile ideologice, Baba răspundea, prin însuși programul lui, unui asemenea ideal. Antropocentrist prin viziune, umanist prin structură, narativ prin iconografie și de un realism monumental prin construcția nemijlocită a imaginii, el a fost confiscat de cultura oficială, cu un respect de
Artiști și vremuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7002_a_8327]
-
există nici o pagină explicită referitoare la contemporanii direcți. Puțin Labiș, puțin Cosașu, puțin Preda, puțin Eugen Simion. Gogol, Tolstoi și compania îi domină, pe aceștia, de departe. Prezentul pe care-l are Raicu în vedere nu e, însă, unul al conjuncturii, nu se reverberează în viața literară imediată. E mai degrabă unul, profund omenesc, al receptării și al disponibilității de înțelegere. Distincția e sesizabilă și ar fi greșit să n-o luăm în seamă: "Criticii sunt îndemnați adesea să se ocupe
O cale de acces by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7011_a_8336]
-
dat. E, desigur, o mostră de gândire speculativă aplicată în marginea istoriei ideilor. (În prefață, Nicolae Manolescu ridică, în dreptul acestui paragraf, un mare semn de întrebare.) Numai că, spuneam, subiectul cărții lui Z. Ornea are un pandant peste timp, în conjunctura scrierii ei. Dacă aplicată pe anii treizeci, teoria e imperfectă, anii nouăzeci (celălalt cap de pod, implicit, al studiului) o găsesc radical îmbunătățită prin apelul la un argument aproape personal, de găsit în chiar prima pagină a Preliminariilor. Temeiurile raționamentului
Documente de epocă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7035_a_8360]
-
dintre personaje, mi se pare cea pe care o oferă scena tragediei. Louis Malle camuflează în filmul său mecanismul destinal al tragicului, lăsând o vagă transparență pentru a sesiza punctele de articulație. Anna nu este o femme fatale decât în conjunctura dată, cu o feminitate insesizabilă pentru cei care lucrează alături de ea în magazinul de antichități și pusă în lumină de pasiunea intempestivă, febricitată a lui Stephen, dublată de dragostea intensă a fiului. Mirarea ex-ministrului confruntat cu dispariția aurei tragice, fatale
Marți, oamenii sunt sparți, miercuri, oamenii sunt cercuri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7393_a_8718]
-
binefacerilor și ar închide-o pe cea a impozitului. "Am fost adesea înșelat, spunea poporul, dar voi veghea eu însumi că nu voi mai fi înșelat încă o dată". Ce putea face guvernul provizoriu? Vai! Ce se face întotdeauna într-o conjunctură asemănătoare: promite, și câștigă timp. Nu ezită să promită, și pentru a da promisiunilor sale mai multă solemnitate, le-a fixat în decrete. "Creșterea bunăstării, diminuarea orelor de lucru, ajutoare, credit, instrucție gratuită, colonii agricole, defrișări, și în același timp
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
realitate, o altă speculație, precum multe altele, intens exploatată comercial în ultimii 25 de ani, care se bazează pe manipularea semnificațiilor unor descoperiri arheologice din Mexic, realizate în anii 1950, valorifică o serie de calcule calendaristice complicate, dar interpretabile, după conjuncturi. Astfel, dacă în 1987, atunci când s-a lansat noua profeție, de pildă, în plină confruntare decisivă a războiului rece între Est și Vest, mesajul preponderent era unul de conotație pașnică și speranțe ale unei noi societăți, astăzi ținta o reprezintă
2012: Apocalipsa maya, spaima planetară şi profitorii ei () [Corola-journal/Journalistic/67618_a_68943]
-
Luîndu-și ca țintă absolută cadrele socialului, adică existența individuală și colectivă într-o anumită perspectivă ideologică, economică și politică, pictorul încearcă să argumenteze necesitatea înțelegerii actului creator ca act de construcție, ca formă de intervenție rațională și decisă dincolo de orice conjunctură. Calificarea curentelor mari din istoria artei - naturalism, clasicism, idealism, romantism, impresionism, cubism, futurism, constructivism, suprarealism, realism - drept forme repetitive, recurente, în dinamica existenței societății umane, afirmația că ,,tema este socială, forma e real constructivă" sau că ,,omul social este condus
De la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7899_a_9224]
-
pentru o cauză a noastră, a tuturor (așa s-a zis, așa rămâne), Paraschiv, eroul din Întoarcerea tatălui risipitor, moare într-un război al altora. Nimeni nu l-a trimis acolo pe săteanul din Cioromârda specializat ca hingher. În noua conjunctură națională și internațională, el a intrat în cizme pentru bani. Reflectorul moral, îndreptat înainte spre figura brăzdată de vicii a dușmanului Patriei, este acum întors nu spre un personaj exponențial, ci spre o situație generatoare. În plină lumină va apărea
Cod roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7452_a_8777]
-
de rezolvare a eventualelor reclamații; ... c) prețul și modalitatea de plată, măsurile pentru prevenirea unor eventuale deprecieri monetare; ... d) garanțiile privind calitatea mărfii, condițiile de ambalaj, marcare și etichetare, expediere și transport; ... e) clauze asiguratorii corespunzătoare, ținînd seama de tendințele conjuncturii externe și interesele economiei naționale; ... f) răspunderile contractuale ale părților, legislația aplicabilă și jurisdicția competența, precum și orice alte clauze necesare, care se vor conveni de către părți, în condițiile stabilite prin Codul general al activității de comerț exterior al Republicii Socialiste
LEGE Nr. 3 din 6 iulie 1979 pentru modificarea şi completarea Legii contractelor economice, nr. 71/1969. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106539_a_107868]
-
dl. Niculescu. Adrian Niculescu spune că economia de piață - termenul pe care îl preferă în detrimentul capitalismului - este cheia inconturnabilă a societăților emancipate, opulente, și trebuie umanizată în interesul celor mai mulți. Fuziunea dintre liberali și socialiști este o chestiune ce ține de conjunctură, dar faptul că se realizează în prezent nu are nimic inedit. În jurul anului 1890, spune Adrian Niculescu, s-a produs pentru prima oară o astfel de asociere, denumită lib-lab. Am mai multă încrede în măsurile de dreapta promovate de guvernările
Adrian Niculescu: Un socialist este un comunist democrat. Fuziunea cu liberalii, un lib-lab by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79628_a_80953]
-
Culoare cosmopolită & discernămâCuloare cosmopolită & discernământ esteticnt estetic Virgil Mihaiu Ajuns la cea de-a șaptea ediție, Ethno Jazz Festival din Chișinău are deja un statut inconfundabil pe scena mondială. E de admirat cum, sfidând conjuncturile adverse, echipa managerială (în care fondatorul Anatol Ștefăneț beneficiază de aportul "troicii" feminine Natalia Ștefăneț - Mariana Postică - Lucia Cazacu) reușește să aducă la Chișinău valoroși muzicieni de pe Glob și să atragă un public numeros, empatic până la fervoare. Deschiderea a fost
Culoare cosmopolită and discernămâCuloare cosmopolită and discernământ esteticnt estetic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7980_a_9305]
-
Colaborator Extern, colaborator extern Un nou concept pătrunde în România. Coman Iuliana Magda, o tânără imobilizată în scaunul cu rotile, care a fost fotomodel-manechin profesionist și a devenit persoană cu dizabilități în anul 2005, printr-o conjunctură nefastă, inițiază prin proiectul “Atipic Beauty”, moda pentru persoanele cu dizabilități, mai exact creearea unei nișe în industria modei, care se dezvoltă în prezent în Europa, și nu numai, unde moda altfel câștigă din ce în ce mai multă popularitate. Criticul de moda Alin
“Atipic Beauty” 2013, Supported by Alin Gălăţescu by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/78350_a_79675]