775 matches
-
emoțiilor negative („Eu nu mă port așa cu el”, „Nu meritam asta”), în timp ce realizările/beneficiile personale concrete și de circumstanță par să fie sursa frecventă a emoțiilor pozitive. Pe axa consens - conflict, în linii generale, cultura română este o cultură consensuală, care caută restabilirea echilibrului prin conflicte superficiale, de scurtă durată. Conflictele sunt orientate în special spre relație, mai puțin spre probleme. Se realizează mai ales ca atacuri la imaginea publică a interlocutorului și au o mare încărcătură emoțională, care face
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
colecția de norme și reguli ale observației și metodei științifice. Orizontul ideilor și conceptelor - și, în cadrul lor, al celor admisibile științific și social- este în mare măsură determinat de capacitatea și abilitățile de observație și experiență. Kuhn numea paradigmă modul consensual de înțelegere a lucrurilor la un moment dat, bazat pe un set de concepte și reguli depractică științifică particulare 1. Paradigma constituie premisa și cadrul în care se poate face știința normală, în care se descriu fapte și se rezolvă
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
instalațiile și lucrările sale, în special cele transgenice, reprezintă un exemplu al mutațiilor estetice contemporane (algoritmic-evolutive și digital-interacționaleă, ci și pentru implicațiile ontologice, sociale și etice ale acestora. Prin efortul de a unifica spațiile real-fizice cu cele digitale grație potențialului consensual al comunicării dintre artă și știință, Eduardo Kac practică arta biotelematică, artă în care un proces biologic este conectat rețelelor computerului și arta transgenică, artă în care ingineria genetică este utilizată pentru crearea unor ființe, în special a unor animale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și inspecție care asigură respectarea standardelor europene aplicabile). Certificatele emise în oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene sunt în mod obligatoriu acceptate de AC. Utilizarea standardelor prezintă o serie de avantaje care justifică folosirea lor: • specificațiile sunt clare, nediscriminatorii, consensuale; • unele standarde prevăd caracteristici de mediu ale produselor și serviciilor, ceea ce contribuie la producerea de servicii și produse mai eficiente, mai sigure, mai „protectoare” față de mediu, protejând, în același timp, și consumatorii și dându-le mai multă încredere în utilizarea
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
preocuparea pentru rezultate pare o opțiune firească, iar pledoaria în acest sens pedantă. Lucrurile nu sunt însă atât de simple, dacă ținemcont de faptul că obiectivele în sectorul public sunt de cele mai multe ori ambigue, iar asumarea lor nu este nicidecum consensuală; mai mult decât atât, obiectivele pe termen lung nu produc neapărat rezultate pe termen scurt, ceea ce poate crea confuzie cu privire la strategia aleasă, dar și la obiectul măsurării (rezultatele imediate sau obiectivele finale?). Măsurarea rezultatelor și a îndeplinirii obiectivelor se poate
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
politicienilor sau a partidelor politice. Foarte multe lucruri influențează însă șansele de reușită politică, astfel că și acest criteriu este destul de puțin discriminatoriu în situații reale. Astfel, nici unul dintre criterii nu este suficient de precis și cu atât mai puțin consensual, motiv pentru care există foarte multă diversitate ideologică în ceea ce înseamnă caracterul public al unui bun sau serviciu ce ar justifica intervenția legitimă a statului în economie. În plus și poate chiar mai important decât divergențele în definirea caracterului public
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
a bunăstării colective, nu doar a celei individuale; ea se realizează prin acțiune colectivă, presupunând atât decizie, cât și impunere a soluțiilor corective pentru problemele identificate. Totuși, identificarea problemelor și stabilirea țelurilor, a soluțiilor și modalităților de intervenție nu sunt consensuale. Identificarea binelui comun este un proces politic de construcție a reprezentărilor și clasificărilor sociale; el implică manifestarea raporturilor de putere între indivizi și grupuri sociale. Acțiunea colectivă este întotdeauna politică, rezultanta negocierii dintre indivizi inegali în privința resurselor materiale, culturale și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
după el, inegalitatea ridicată la rangul de sistem; dorințele sînt exacerbate, reușita individuală, glorificată, producția comercială, menținută la un nivel ridicat (...); în alte tipuri de economie, reprezentate mai ales de China, dar și de Noua Zeelandă, strategia adoptată face din efortul consensual colectiv motorul creșterii economice, și din egalitate, o regulă imperativă. Acest model se caracterizează printr-o foarte mare uniformitate a comportamentelor sociale, menținută prin tradiție, prin presiunea politică sau prin orice altă sursă de coeziune națională". Și Jacques Robin constată
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
nu este supusă, în principiu, unor formalități. Aceasta înseamnă ca părțile sunt libere să-și manifeste consimțământul în orice forma ar dori ele. Libertatea contractelor presupune posibilitatea persoanelor de a încheia contractul în forma pe care o doresc ele. Caracterul consensual al contractelor rezulta și din faptul ca consimțământul se poate manifesta sub orice formă. Voința de a contracta poate fi exprimată verbal sau în scris. Voința poate fi manifestată și printr-un comportament care, potrivit legii, convenției părților, practicilor statornicite
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
sau în scris. Voința poate fi manifestată și printr-un comportament care, potrivit legii, convenției părților, practicilor statornicite între acestea sau uzanțelor, nu lasă nicio îndoială asupra intenției de a produce efectele juridice corespunzătoare. Deși marea majoritate a contractelor sunt consensuale legea poate prevedea expres o anumită formă solemnă ca o condiție pentru însăși validitatea contractului. Principiul formalismului, ca o excepție de la cel al consensualismului, condiționează validitatea contractelor de exprimarea consimțământului părților într-o formă solemnă. Înscrisul care constată încheierea contractului
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
independent de orice contract numit Potrivit art. 1168 C.civ. "Contractelor nereglementate de lege li se aplică prevederile prezentului capitol, iar dacă acestea nu sunt îndestulătoare, regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamănă cel mai mult". e) Contracte consensuale, solemne și reale (art. 1174 C.civ.). O asemenea clasificare are în vedere modul de formare a contractelor. Contractul este consensual atunci când se formează prin simplul acord de voință al părților. Contractul este solemn atunci când validitatea sa este supusă îndeplinirii
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
dacă acestea nu sunt îndestulătoare, regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamănă cel mai mult". e) Contracte consensuale, solemne și reale (art. 1174 C.civ.). O asemenea clasificare are în vedere modul de formare a contractelor. Contractul este consensual atunci când se formează prin simplul acord de voință al părților. Contractul este solemn atunci când validitatea sa este supusă îndeplinirii unor formalități prevăzute de lege. Contractul este real atunci când, pentru validitatea sa, este necesară remiterea bunului. f) Contracte cu executare imediată
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
pe un ansamblu de relații asimetrice profesor-elevi; mai mult, comportamentul de bază al profesorului vizează impunerea prestigiului și a autorității prin utilizarea pedepsei. 2. Negocierea: din punct de vedere al managementului clasei, această negociere se prezintă sub două aspecte: explicită (consensuală) implicită (ascunsă, realizată cu elevi care vor exploata permanent limitele de toleranță ale profesorului, determinându-l să accepte lucruri care se abat de la normele stabilite). 3. Fraternizarea: survine ca o consecință a imposibilității cadrului didactic de a domina situațiile apărute
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
său pentru marxism, socialismul din Europa de Nord nu manifestă decît un interes foarte limitat pentru teorie; el se caracterizează prin pragmatism și prin concret, termeni străini socialiștilor din Europa de Sud. Cu cît dreapta din țările Europei de Nord este mai consensuală și nonreacționară, cu atît cea din țările Europei meridionale este mai ideologică, antidemocratică și ostilă oricărei reforme. Aceste particularități explicate de istorie antrenează comportamente opuse în aceste două zone geopolitice. Alternanța este posibilă în Europa de Nord și mult mai dificilă în
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
socialiste. Dezbaterile ideologice tranșante nu au fost singurul apanaj al țărilor din Europa de Sud, iar mișcarea muncitorească britanică a cunoscut și ea lupte politice violente. Clasele politice conducătoare ale Europei meridionale nu au deținut nici ele monopolul unei politici consensuale: să ne amintim de situația Marii Britanii din secolul al XIX-lea sau mai recent, de Germania, începînd cu 1933... Însă, chiar dacă această analiză conține cîțiva germeni de adevăr, ea nu trebuie, evident, considerată drept un model de reflecție politologică, ci
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Geneva a fost creată Uniunea Partidelor Socialiste ale Comunității Europene*, oficial admisă la Geneva de către Internațională ca organizație regională asociată. Sporindu-și apoi reprezentativitatea în așa fel încît să încarneze ansamblul forțelor socialiste din Europa, UPSCE caută să funcționeze strict consensual. Reproducînd în cadrul său diviziunile persistente în interiorul Internaționalei referitoare la construcția europeană, ea se dovedește incapabilă de a le depăși. De asemenea, în ciuda eforturilor unora, devine imposibilă pentru socialiștii comunitari elaborarea unui program comun cu ocazia alegerilor din Parlamentul European din
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
consideră a fi descoperită sub ruinele templului lui Uruk, din Mesopotamia anilor 3200-3400 Î.Hr. Societatea comercială a fost utilizată intens atât în Grecia antică cât și în Imperiul roman. Dreptul roman prevedea că societatea civilă (comercială) constituie un contract consensual, în temeiul căruia asociații puneau ceva în comun în scopul de a realiza și de a împărți beneficii 13. Odată cu dezvoltarea relațiilor comerciale între Imperiul roman și celelalte teritorii s-au legiferat mai multe forme ale societății comerciale, forme care
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
sau acționarilor societății comerciale", în R. R.D.A., supliment nr. 1/2007. Catană R.N., "Admisibilitatea acțiunii în dizolvarea societății comerciale pentru neînțelegeri grave între asociați", în R.D.C., nr. 2/1998, p. 63. Căpățînă O., "Constituirea societăților comerciale cu personalitate juridică. Faza consensuală", în Dreptul, nr. 7-8/1991. Căpățână O., "Societățile comerciale în interpretarea jurisprudenței", vol. II, în R.D.C., nr. 2/1999. Cârcei E., "Dizolvarea și lichidarea societăților pe acțiuni", în R.D.C., nr. 12/1996. Cohen I.G., "Condițiunea juridică a societăților comerciale în România
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
juridică a societății comerciale", în Dreptul, nr. 11/200, p. 36, M. Scheaua, Legea societăților comerciale, nr. 31/1990, comentată și adnotată, Ed. All Beck, București, 2000, pp. 21 și urm. 25 O. Căpățînă, "Constituirea societăților comerciale cu personalitate juridică. Faza consensuală", în Dreptul, nr. 7-8/1991, p. 46; D. Gibirila, Droit de sociétés, Ed. Elipses, Paris, 1997, p. 5. 26 Y. Guyon, Traité de contrats. Les sociétés, ed. a 3-a, L.G.J.D., Paris, 1997, nr. 8. 27 Ghe. Piperea, op. cit., p. 79
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
sanatoriul-muzeu", pentru ea însă..."palat de nuntă și cavou", cu o metaforă a lui Ion Barbu. Spre simetria de artă a jocului între personaje, generat de tentația stăpînirii locului, Cocăi-Aimée îi revine, după moștenirea "rușinoasă" a lui Walter, o moștenire consensuală marcată de stadiul cvasiincestual, ducînd la ultimele consecințe căile urmate de "moștenitori". Plantîndu-și fiecare vlăstarul în teritoriul dorit, în palatul Barodin sau în casa nouă, somptuoasă, a Rimilor, Lenora și Lică Trubadurul nu au aceleași sorți de reușită. Rămîne însă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
suflet mare în jurul căruia să se concentre tot ce este mai ales în națiunea noastră", conchidea vorbitorul, în acord cu o concepție larg răspândită în mediul junimist. Când îndemna ca "noi prin noi înșine să ne îndreptăm", Maiorescu gândea, evident, consensual. La fel de frecventă apare ideea că un popor e menit de natură a viețui până își revarsă în lume "cuprinsul său sufletesc" și că tensiunea dintre bine și rău timbrează împlinirea ei. O vom găsi și la Blaga, cu un accent
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
care istoricul vorbea deschis în cartea despre voievodul primei noastre uniri politice. Chiar și I. Tăutu socotea, cu un sfert de secol în urmă, că "trebuie să mai pătimim" pentru a învăța din suferința comună. În același timp, Asachi sesiza consensual că "numai nenorocirea cea aspră ne face frați", înlesnind realizarea unei dorințe colective. Secolul XIX manifestă un interes aparte pentru valorificarea metafizică a suferinței. De la Bălcescu la Hasdeu, de la Kogălniceanu la Xenopol, preocuparea e continuă, cu nuanțe asupra cărora nu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
culturile amerindiene, această credință în înrudirea animalului cu omul se regăsește și în alte zone, în multe alte părți ale lumii. Adesea, în culturile considerate primitive, animalul nu este perceput în raport cu omul, ci în interiorul conceptului mai larg, mai general, mai consensual de "umanitate". Așa se face că indienii Achuar sau Makuna, locuitori ai Amazoniei columbiene, clasează oamenii, plantele și animalele în aceeași categorie, cea a "omenirii". În viziunea lor, această apartenență comună permite schimbarea continuă a învelișului trupesc: oamenii pot deveni
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
un ansamblu de relații asimetrice profesor-elevi; mai mult, comportamentul de bază al profesorului vizează impunerea prestigiului și a autorității prin utilizarea pedepsei. 2. Negocierea: din punct de vedere al managementului clasei, această negociere se prezintă sub două aspecte: 22 explicită (consensuală) implicită (ascunsă, realizată cu elevi care vor exploata permanent limitele de toleranță ale profesorului, determinându-l să accepte lucruri care se abat de la normele stabilite). 3. Fraternizarea: survine ca o consecință a imposibilității cadrului didactic de a domina situațiile apărute
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
ca pasibilă, cel puțin teoretic, de patru accepțiuni: (a) modalitate practică de intervenție într-un diferend, (b) procedură de gestionare a unui conflict, (c) procedură parajudiciară de soluționare a unui litigiu sau (d) ideologie de pacificare socială pe o bază consensuală și negociată. (a) În prima accepțiune, medierea răspunde cel mai bine nevoilor sociale de bază, ca modalitate practică de intervenție într-un diferend între două sau mai multe părți în conflict, pentru a depista un minimum de numitori comuni care
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]