802 matches
-
d) fiscalitatea directă prevalează asupra celei indirecte; e) se impozitează atât veniturile, cât și capitalul; f) redistribuire interzonală amplă a veniturilor; g) sistem bancar articulat puternic cu firmele, capabil să asigure finanțarea pe termen lung; h) sistem de interese coordonate consensual între bănci, acționari și întreprinderi; i) firmele funcționează pe baza unui sistem de cogestiune, care asociază la procesul decizional toate părțile implicate; j) întreprinderea nu poate funcționa, practic, în afara dialogului social; k) firma, salariații și statul sunt coresponsabili de perfecționarea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
locale" în Consiliul regal, prin convocarea a doi cavaleri pentru fiecare comitat și a doi orășeni pentru fiecare oraș important. La început ei nu aveau decât rol consultativ, dar dezvoltarea economică a comunităților libere impunea găsirea unor modalități de taxare consensuală. Un principiu fundamental stipulat în Magna Carta a fost acela potrivit căruia cârmuirea respectă libertatea cetățenilor în măsura în care are nevoie de consimțământul lor pentru perceperea veniturilor sale7. În virtutea acestui principiu, economia liberă nu putea fi taxată arbitrar, cum era cazul celei
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
origine latină, având sensul "împreună, împreună cu", a cărui semantică actualizeză ideea de asociere și se întâlnește în împrumutul cult sau în formațiunile terminologice calchiate după model străin: ro. congenital (cf. fr. congénital); ro. consancvinitate (cf. en. consanguinity; lat. consanguinitas); ro. consensual (cf. en. consensual). Derivatul este în contrast cu termenul- bază: (a) simți - (a) consimți (cf. en. agree). Nu pot fi acceptate ca derivate: conjunctivă (cf. en. conjunctiva; lat. conjunctiva), confuz etc. Formațiile nominale și verbale cu prefixul latin contra- intrat în limba
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sensul "împreună, împreună cu", a cărui semantică actualizeză ideea de asociere și se întâlnește în împrumutul cult sau în formațiunile terminologice calchiate după model străin: ro. congenital (cf. fr. congénital); ro. consancvinitate (cf. en. consanguinity; lat. consanguinitas); ro. consensual (cf. en. consensual). Derivatul este în contrast cu termenul- bază: (a) simți - (a) consimți (cf. en. agree). Nu pot fi acceptate ca derivate: conjunctivă (cf. en. conjunctiva; lat. conjunctiva), confuz etc. Formațiile nominale și verbale cu prefixul latin contra- intrat în limba română în prima
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ca angajat și ca femeie, etc.) f. Colaborare cu instituții locale în probleme privind piața muncii (AJOFM, ITM, altele) g. Colaborare cu alte ONG-uri în vederea unui sprijin multiplu pentru problemele clientelor, schimb de servicii pentru grupul țintă 2. Asociația Consensual (www.consensual.ro) a. Cursuri de calificare în meserii diverse: coafor, frizer, tehnician maseur, cosmetician, manichiurist-pedichiurist, ospătar, barman, bucătar, cizmar, tâmplar, dulgher, zidar, etc. b. Cursuri de instruire: * Accesare surse de finanțare * Management de proiect * Metode și tehnici de ocupare
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
și ca femeie, etc.) f. Colaborare cu instituții locale în probleme privind piața muncii (AJOFM, ITM, altele) g. Colaborare cu alte ONG-uri în vederea unui sprijin multiplu pentru problemele clientelor, schimb de servicii pentru grupul țintă 2. Asociația Consensual (www.consensual.ro) a. Cursuri de calificare în meserii diverse: coafor, frizer, tehnician maseur, cosmetician, manichiurist-pedichiurist, ospătar, barman, bucătar, cizmar, tâmplar, dulgher, zidar, etc. b. Cursuri de instruire: * Accesare surse de finanțare * Management de proiect * Metode și tehnici de ocupare a unui
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
globală, chiar dacă aceasta pare acum mai preocupată să salveze Brazilia, pentru a lărgi și proteja spațiul NAFTA. Apoi, să nu uităm că lira sterlină a fost retrasă din panerul european... Din punct de vedere politic, specifică pentru Elveția este democrația consensuală. Alfa și omega vieții politice o constituie "formula magică" adoptată în 1959, adică un guvern de consens ce repartizează cele șapte posturi de miniștri existente la nivel federal astfel: două pentru socialiști, două pentru radicali, două pentru democrat-creștini și unul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
nu este supusă, în principiu, unor formalități. Aceasta înseamnă ca părțile sunt libere să-și manifeste consimțământul în orice forma ar dori ele. Libertatea contractelor presupune posibilitatea persoanelor de a încheia contractul în forma pe care o doresc ele. Caracterul consensual al contractelor rezulta și din faptul ca consimțământul se poate manifesta sub orice formă. Voința de a contracta poate fi exprimată verbal sau în scris. Voința poate fi manifestată și printr-un comportament care, potrivit legii, convenției părților, practicilor statornicite
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
sau în scris. Voința poate fi manifestată și printr-un comportament care, potrivit legii, convenției părților, practicilor statornicite între acestea sau uzanțelor, nu lasă nicio îndoială asupra intenției de a produce efectele juridice corespunzătoare. Deși marea majoritate a contractelor sunt consensuale legea poate prevedea expres o anumită formă solemnă ca o condiție pentru însăși validitatea contractului. Principiul formalismului, ca o excepție de la cel al consensualismului, condiționează validitatea contractelor de exprimarea consimțământului părților într-o formă solemnă. Înscrisul care constată încheierea contractului
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
independent de orice contract numit Potrivit art. 1168 C.civ. "Contractelor nereglementate de lege li se aplică prevederile prezentului capitol, iar dacă acestea nu sunt îndestulătoare, regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamănă cel mai mult". e) Contracte consensuale, solemne și reale (art. 1174 C.civ.). O asemenea clasificare are în vedere modul de formare a contractelor. Contractul este consensual atunci când se formează prin simplul acord de voință al părților. Contractul este solemn atunci când validitatea sa este supusă îndeplinirii
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
dacă acestea nu sunt îndestulătoare, regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamănă cel mai mult". e) Contracte consensuale, solemne și reale (art. 1174 C.civ.). O asemenea clasificare are în vedere modul de formare a contractelor. Contractul este consensual atunci când se formează prin simplul acord de voință al părților. Contractul este solemn atunci când validitatea sa este supusă îndeplinirii unor formalități prevăzute de lege. Contractul este real atunci când, pentru validitatea sa, este necesară remiterea bunului. f) Contracte cu executare imediată
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
excela în deceniile următoare Ion Datcu, Nicolae Ecobescu, Constantin Ene, Virgil Constantinescu, Dumitru Ciaușu. Adunarea a creat baza acordului privind încetarea experiențelor cu arme nucleare și a deschis un program larg Comitetului de dezarmare de la Geneva, oferindu-i o bază consensuală remarcabilă, într-o adevarată euforie postcriză a coexistenței. In timpul crizei rachetelor, împărțeam personajele în două categorii: oamenii Cartei și ai documentelor, pe de o parte, oamenii balanței și ai procedurilor subiacente, de cealaltă parte. Primii erau încordați și uneori
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
sau drept depinde de jocul puterii și al dominației. Între principiile de legitimare, pe de o parte, și strategiile de legimare, pe de altă parte, se găsește practica legitimării prin intermediul căreia aceste norme sunt interpretate, dezvoltate, reconciliate, transcrise și mediate consensual.125 Legitimitatea constrânge puterea, dar totodată o face posibilă. Legitimitatea este un proces politic contestat, fundamentându-se atât la nivel normativ, cât și la nivelul puterii materiale, surprinzând caracteristici cheie ale comportamentului internațional. Un număr semnificativ de teoreticieni ai legitimității
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
mai mare stabilitate. Mai recent, Osiander argumentează că stabilitatea nu derivă dintr-un echilibru material al puterii, ci din gradul de congruență între asumpțiile principale pe baza cărora este construit sistemul și, în mod particular, pe adeziunea la o agendă consensuală.138 Ian Clark conchide că principiile centrale ale legitimității constituie societatea internațională: este nevoie de o teorie a societății internaționale mai parcimonioasă, iar legitimitatea oferă cheia pentru o astfel de teorie. Dacă legitimitatea definește atât membrii societății internaționale, cât și
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a energiilor individuale și să întărească solidaritatea națională. Modificarea raporturilor dintre instituțiile politice va urmări limitarea și încadrarea constituțională a atribuțiilor prezidențiale, asigurarea condițiilor colaborării dintre cele două ramuri ale Executivului, consolidarea rolului instituțional și social al Parlamentului, întărirea mecanismelor consensuale și consultative între puterile statului și protejarea independenței sistemului juridic". Klaus Iohannis consideră așadar că dezbaterea pe marginea revizuirii Constituției, începută în 2013 și întreruptă în primăvara anului 2014, după opiniile extrem de critice venite din partea Curții Constituționale și a Comisiei
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
aplanate. Victor Ponta a descris, deasemenea, revizuirea Constituției drept un obiectiv fundamental al mandatului său. Spre deosebire de programul lui Klaus Iohannis, cel al lui Victor Ponta indică obiectivele revizuirii: întărirea drepturilor fundamentale, limitarea și încadrarea constituțională a atribuțiilor prezidențiale, întărirea mecanismelor consensuale și protejarea independenței puterii judecătorești. Primul obiectiv a fost, așa cum am arătat, deja ratat cu concursul partidului care l-a susținut în alegerile prezidențiale. Al doilea obiectiv este unul fals: fostul Președinte a acționat în limitele atribuțiilor sale constituționale (fapt
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
confirmat și de cele două avize ale CCR cu ocazia suspendărilor din 2007 și 20125), folosind toate aceste atribuții fără a lăsa vreuna să nu se materializeze. Nu este clar ce se are în vedere atunci când se vorbește despre "mecanismele consensuale" - toate mecanismele constituționale pot duce în egală măsură la conflict sau la consens. În ceea ce privește reforma sistemului electoral, programul lui Victor Ponta menționează doar inițierea de consultări "privind reforma sistemului electoral și asigurarea condițiilor pentru armonizarea legislației electorale și integrarea acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
Victor Ponta tratează tema descentralizării prin formularea unei constatări ("descentralizarea reprezintă unul dintre mijloacele de apropiere a deciziei de cetățeni și de eficientizare a administrației") și a unui deziderat foarte vag ("desăvârșirea descentralizării va trebui realizată pe o largă baza consensuala, prin consultarea tuturor actorilor interesați (comunități locale, organizații neguvernamentale, partide politice, administrație locală, etc.)"). Sintetizând, obiectivele programului electoral al lui Klaus Iohannis care au legătură cu reforma regimului politic au fost: Denumire obiectiv Stadiu punere în aplicare Revizuirea Constituției Neîndeplinit
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
partid politic și nu cer mari eforturi interpretative din partea cititorului. Publicitatea, de asemenea, face apel destul de puțin la ghilimele, căci scopul său nu este să suscite clivaje în cadrul publicului sau conivențe în interiorul grupurilor restrînse, ci să reunească oamenii în mod consensual. În exemplul (1) citat mai sus, ziaristul de la Le Monde presupune că cititorul său este suficient de informat în legătură cu evenimentele internaționale pentru a percepe că acest cuvînt "rebel" este partizan; dar putem afirma că a utilizat ghilimelele și pentru că presupune
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
produs, în concepția gânditorului francez, în jurul anilor 1965-1972, când s-a produs o modificare a mentalităților și apar semnele unor comportamente sociale noi, manifestate cu precădere în raport cu familia (scăderea natalității, nupțialității, creșterea divorțurilor, apariția unor stiluri de viață alternative: uniunile consensuale, căsătoriile homosexuale etc.). "Schimbările ne afectează atât de repede și de profund, încât nu este exagerat să vorbim despre ele ca despre o metamorfoză. Mutațiile profunde survenite ar putea fi comparate cu trecerea de la Evul Mediu la Renaștere sau la
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
un ansamblu de relații asimetrice profesor-elevi; mai mult, comportamentul de bază al profesorului vizează impunerea prestigiului și a autorității prin utilizarea pedepsei. 2. Negocierea: din punct de vedere al managementului clasei, această negociere se prezintă sub două aspecte: 22 explicită (consensuală) implicită (ascunsă, realizată cu elevi care vor exploata permanent limitele de toleranță ale profesorului, determinându-l să accepte lucruri care se abat de la normele stabilite). 3. Fraternizarea: survine ca o consecință a imposibilității cadrului didactic de a domina situațiile apărute
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
preocuparea pentru rezultate pare o opțiune firească, iar pledoaria în acest sens pedantă. Lucrurile nu sunt însă atât de simple, dacă ținemcont de faptul că obiectivele în sectorul public sunt de cele mai multe ori ambigue, iar asumarea lor nu este nicidecum consensuală; mai mult decât atât, obiectivele pe termen lung nu produc neapărat rezultate pe termen scurt, ceea ce poate crea confuzie cu privire la strategia aleasă, dar și la obiectul măsurării (rezultatele imediate sau obiectivele finale?). Măsurarea rezultatelor și a îndeplinirii obiectivelor se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
politicienilor sau a partidelor politice. Foarte multe lucruri influențează însă șansele de reușită politică, astfel că și acest criteriu este destul de puțin discriminatoriu în situații reale. Astfel, nici unul dintre criterii nu este suficient de precis și cu atât mai puțin consensual, motiv pentru care există foarte multă diversitate ideologică în ceea ce înseamnă caracterul public al unui bun sau serviciu ce ar justifica intervenția legitimă a statului în economie. În plus și poate chiar mai important decât divergențele în definirea caracterului public
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
a bunăstării colective, nu doar a celei individuale; ea se realizează prin acțiune colectivă, presupunând atât decizie, cât și impunere a soluțiilor corective pentru problemele identificate. Totuși, identificarea problemelor și stabilirea țelurilor, a soluțiilor și modalităților de intervenție nu sunt consensuale. Identificarea binelui comun este un proces politic de construcție a reprezentărilor și clasificărilor sociale; el implică manifestarea raporturilor de putere între indivizi și grupuri sociale. Acțiunea colectivă este întotdeauna politică, rezultanta negocierii dintre indivizi inegali în privința resurselor materiale, culturale și
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
necesită sprijin suplimentar (cerințe educative speciale), pune accentul pe Îmbunătățirea performanțelor școlare și pe creșterea nivelului așteptărilor cadrelor didactice, cu focalizare pe solicitarea cognitivă. O formulă eficientă de evaluare În condițiile educației din școala incluzivă constă În evaluarea dialogată, participativă, consensuală, proces În care sunt negociate și aduse la un consens diferitele interese, valori și puncte de vedere Între educator și elev. În modelul tradițional, bazat pe o concepție directivistă În evaluare, se legitimau rolul și puterea educatorului asupra elevului, limitând
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]