15,474 matches
-
impact în domeniul achizițiilor publice, instanța de contencios constituțional este competentă să se pronunțe cu privire la neconstituționalitatea unor dispoziții care nu mai sunt în vigoare, dar care își produc efecte în cauză, Curtea efectuând în speță un control de constituționalitate concret, și nu în abstract, cum ar fi în situația în care ar fi sesizată de Avocatul Poporului. Arată că efectele controlului de constituționalitate se vor produce atât în dosarul prin care a fost învestită instanța de contencios constituțional, cât
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
în vigoare, dar care își produc efecte în cauză, Curtea efectuând în speță un control de constituționalitate concret, și nu în abstract, cum ar fi în situația în care ar fi sesizată de Avocatul Poporului. Arată că efectele controlului de constituționalitate se vor produce atât în dosarul prin care a fost învestită instanța de contencios constituțional, cât și în dosarul principal, în care valoarea contractului este una foarte mare, iar legea la care s-a raportat judecătorul cauzei atunci când a
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
4)-(6) privind delegarea legislativă și celor ale art. 124 alin. (2) potrivit cărora „Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți“. ... 30. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă criticată a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind Decizia nr. 827 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 11 iunie 2021, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009. Având însă în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea Constituțională este legal sesizată cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003. ... 17. În opinia autorului
DECIZIA nr. 318 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258339]
-
țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate (Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006), Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate, astfel cum au fost introduse prin art. IV pct. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018 și cum au produs efecte în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. Prevederile art. 61^1 din
DECIZIA nr. 276 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259549]
-
autoritate publică. De asemenea, este invocat art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, concretizat prin Decizia nr. 269 din 22 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1028 din 28 octombrie 2021, Decizia nr. 865 din 17 decembrie 2019, publicată în
DECIZIA nr. 276 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259549]
-
interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 74. Există o bogată jurisprudență referitoare la prevederile din Legea nr. 77/2016, precum și asupra legii în ansamblul său, care au constituit obiect al controlului de constituționalitate. ... 75. Cu referire la criticile de neconstituționalitate care privesc legea în ansamblul său, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, la paragraful 108
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 88. Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 1 alin. (3) și art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin Decizia nr. 763 din 22 octombrie 2020, respingând excepția invocată. ... 89. Astfel, instanța de contencios constituțional a reținut că: „19. (...) art. 38 din Legea-cadru nr.
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 60. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în exercitarea controlului de constituționalitate asupra dispozițiilor legale din Codul civil ce ar putea avea relevanță în legătură cu obiectul prezentei proceduri. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 61. Nu au fost identificate decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțate în
DECIZIA nr. 41 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259417]
-
alin. (1) potrivit cărora „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. “ ... 20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile criticate din Legea nr. 94/1992 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind Decizia nr. 470 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 24 februarie 2020, Decizia nr. 485 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 43 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252744]
-
îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei, care arată că la dosar este comunicat un punct de vedere din partea Avocatului Poporului cu privire la alte dispoziții legale decât cele supuse controlului de constituționalitate, respectiv dispoziții din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. În acest context solicită Curții să sesizeze acest aspect, pentru a fi transmis la dosar un punct de vedere corect. ... 4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii formulate de apărător. ... 5. Curtea
DECIZIA nr. 507 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253118]
-
textele constituționale indicate în notele scrise prin care a fost ridicată excepția, arătând, în esență, că textul de lege criticat instituie o excepție de la comunicarea informațiilor de interes public din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice. Problema de constituționalitate intervine atunci când în acest domeniu sunt incluse chestiuni care țin de rolul și administrarea justiției, stabilite prin acte infralegale și clasificate, cum sunt hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Excepția de la liberul acces la informațiile de interes
DECIZIA nr. 507 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253118]
-
privind relevanța unei excepții de neconstituționalitate, în jurisprudența sa Curtea a reținut că prima teză a art. 146 lit. d) din Constituție, privind excepția de neconstituționalitate ridicată în fața unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial, reglementează un control de constituționalitate a posteriori, concret și incident, ce presupune sine qua non existența unui litigiu pendinte, în cadrul căruia să se invoce neconstituționalitatea unor acte normative de reglementare primară care să aibă legătură cu soluționarea acestuia (a se vedea Decizia nr. 793
DECIZIA nr. 507 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253118]
-
normative de reglementare primară care să aibă legătură cu soluționarea acestuia (a se vedea Decizia nr. 793 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253 din 2 aprilie 2019, paragraful 14). Acest control de constituționalitate este a posteriori pentru că vizează acte normative de reglementare primară intrate în vigoare. Este un control concret pentru că pornește de la un litigiu concret, aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, aceasta din urmă sesizând judecătorul constituțional doar cu
DECIZIA nr. 507 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253118]
-
pentru că vizează acte normative de reglementare primară intrate în vigoare. Este un control concret pentru că pornește de la un litigiu concret, aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, aceasta din urmă sesizând judecătorul constituțional doar cu soluționarea chestiunii de constituționalitate, adică a raportului abstract de conformitate a actului de reglementare primară cu Constituția. În sfârșit, acesta este un control incident pentru că apare în cadrul unui litigiu pendinte pe rolul unei instanțe judecătorești, dar nu poate fi soluționat de aceasta
DECIZIA nr. 507 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253118]
-
de neconstituționalitate ridicată și procesul pendinte. Prin urmare, Curtea a constatat că, de principiu, condiționarea sesizării sale cu o excepție de neconstituționalitate de legătura dispoziției legale criticate cu soluționarea cauzelor reprezintă un aspect esențial al acestui tip de control de constituționalitate (a se vedea Decizia nr. 793 din 6 decembrie 2018, paragraful 19). ... 25. Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut și că este inadmisibil să fie învestită cu examinarea neconstituționalității unui act normativ într-un cadru procesual creat
DECIZIA nr. 507 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253118]
-
criticat, anume art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, contrar celor prevăzute de art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 potrivit căruia „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“ (a se vedea Decizia nr. 683 din 18 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 6 iulie
DECIZIA nr. 507 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253118]
-
drept europene. Se arată că, prin Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, Curtea Constituțională și-a menținut jurisprudența anterioară și a constatat că singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituționalitate realizat prin raportare la art. 148 din Constituție - Decizia Comisiei Europene 2006/928/CE -, prin dispozițiile și obiectivele pe care le impune, nu are relevanță constituțională, întrucât nu complinește o lacună a Legii fundamentale și nici nu dezvoltă normele acesteia prin stabilirea
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
decizii ale Comisiei Europene, hotărâri ale CJUE, fără a atinge punctele esențiale ce trebuie îndeplinite de o sesizare de neconstituționalitate, și anume motivele clare de fapt și de drept ale presupuselor încălcări ale Constituției de către legea supusă controlului de constituționalitate a priori. ... 31. Se menționează că, din perspectiva controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, a reținut că Hotărârea CJUE nu aduce elemente de noutate nici cu privire la efectele juridice pe care le
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
esențiale ce trebuie îndeplinite de o sesizare de neconstituționalitate, și anume motivele clare de fapt și de drept ale presupuselor încălcări ale Constituției de către legea supusă controlului de constituționalitate a priori. ... 31. Se menționează că, din perspectiva controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, a reținut că Hotărârea CJUE nu aduce elemente de noutate nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928/CE și rapoartele MCV întocmite de Comisie pe baza
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
de tip DNA/DIICOT). Dimpotrivă, opțiunea legiuitorului în sensul atribuirii unei anumite competențe materiale unei structuri de parchet corespunde competenței sale constituționale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar. Astfel, fără a fi exclusivă, soluția prevăzută de legea dedusă controlului de constituționalitate constituie una dintre soluțiile permise și posibile inclusiv sub aspect constituțional. Textul de lege supus controlului de constituționalitate este clar, precis și previzibil, respectând principiile de calitate ale legii și securitatea raporturilor juridice, așa cum prevede Legea nr. 24/2000 privind
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
competenței sale constituționale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar. Astfel, fără a fi exclusivă, soluția prevăzută de legea dedusă controlului de constituționalitate constituie una dintre soluțiile permise și posibile inclusiv sub aspect constituțional. Textul de lege supus controlului de constituționalitate este clar, precis și previzibil, respectând principiile de calitate ale legii și securitatea raporturilor juridice, așa cum prevede Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum și Hotărârea Plenului CSM sus-menționată. ... 37. Cu privire la
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
desemnării urmând a se evalua inclusiv prin raportare la specificul și complexitatea cauzelor instrumentate de respectivii procurori, pe baza informațiilor sau documentelor relevante pentru activitatea acestora, solicitate parchetelor în cadrul cărora au funcționat. Este adevărat că legea supusă controlului de constituționalitate nu indică drept condiție pentru desemnarea efectuării urmăririi penale în cauzele cu magistrați o experiență anterioară în investigarea infracțiunilor de corupție, însă, pe de o parte, competența acestor procurori este una generală (privește orice infracțiune săvârșită de magistrați), iar, pe
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
ce privește posibilitatea reînnoirii desemnării, după cum nu acordă preferință ori întâietate în cadrul procedurii de selecție declanșate în temeiul art. 4 și 5 din lege procurorilor deja desemnați. Posibilitatea ca, în temeiul art. 12 din legea supusă controlului de constituționalitate, procurorul-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ și procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel să efectueze ei înșiși acte de urmărire penală în cauze ce au ca
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
desemnării procurorilor, faptul că procurorii nu sunt chestionați asupra motivației sau a altor criterii este un aspect care nu poate fi considerat contrar dispozițiilor constituționale. Instituirea sau nu a unui interviu și procedura concretă de selecție nu comportă probleme de constituționalitate, neputându-se impune legiuitorului reglementarea sau nu a anumitor etape de selecție. ... 45. Guvernul apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reținând, în esență, motivele expuse mai sus. ... CURTEA, examinând obiecția de neconstituționalitate, punctele de vedere ale președinților celor două
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]