398 matches
-
singurile mijloace pentru a da o impulsiune comerțului, iată problemele ce trebuie să rezolvăm. Țara a intrat într-o stare normală. Un guvern monarhic constituțional este așezat. Să stăruim dară cu toții ca prin leala și sincera aplicare a principiilor acestei Constituțiuni ea să poată produce binefăcătoarele ei roade. Domni deputați! Strein la orice lupte, trecutul pentru mine nu consistă decât în faptele cele frumoase ale acestei națiuni. Cu această sacră avere, toți întruniți vom putea merge cu înlesnire și siguranță pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
C.A. Rosetti, I. Ghica, Dim. Sturdza adresa d-lui președinte al adunării elective, sub no. 777 din 3o iuniu, anul 1866, către d. președinte al consiliului miniștrilor Domnule președinte, Subscrisul are onoare a vă comunica, domnule președinte, pe lângă aceasta, Constituțiunea votată de Adunarea Electivă a României în ședința din 29 ale curentei și adoptată cu unanimitate de nouăzecișiunu voturi. Binevoiți, d-le președinte, a primi încredințarea înaltei mele considerațiuni, Președinte, M. Costache Secretari, Gr. Cantacuzin, dr. P. Iatropol, A. Lupașcu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
președinte, a primi încredințarea înaltei mele considerațiuni, Președinte, M. Costache Secretari, Gr. Cantacuzin, dr. P. Iatropol, A. Lupașcu, Gr. Lahovari aportul consiliului de miniștri „Se sancționează, Carol“ Prea înălțate Doamne, Adunarea Națională în ședința sa de ieri, 29 iuniu, votând Constituțiunea țării și adoptând-o cu unanimitate de nouăzecișiunu de voturi, Consiliul miniștrilor vine a o prezenta la înalta Măriei Voastre sancțiune și promulgare. Suntem cu cel mai profund respect, Prea înălțate Doamne, al Măriei-Voastre Prea plecați și prea supuși servitori
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Dim. Sturdza No. 1 393, iuniu 30 Carol I Din grația lui Dumnezeu și prin voința națională Domn al românilor; La toți de față și viitori sănătate: Adunarea generală a României a adoptat în unanimitate și Noi sancționăm ce urmează: constituțiune titlul i Despre teritoriul român Art. 1. Principatele-Unite-Române constituie un singur Stat indivizibil sub denumire de România. Art. 2 Teritoriul României este nealienabil. Limitele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decât în virtutea unei legi. Art. 3. Teritoriul României nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
în comune. Aceste diviziuni și subdiviziuni nu pot fi schimbate sau rectificate decât prin o lege. titlul ii Despre drepturile românilor Art. 5. Românii se bucură de libertatea conștiinței, de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor. Art. 6. Constituțiunea de față și celealte legi relative la drepturile politice, determin cari sunt, osebit de calitatea de român, condițiunile necesarii pentru exercitarea acestor drepturi. Art. 7. Însușirea de român se dobândește, se conservă și se pierde potrivit regulilor sta tornicite prin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
în toate comunele României. Învățătura în școalele Statului se dă fără plată. Învățătura primară va fi obligătoare pentru tinerii români, pretutindeni unde se vor afla instituite școli primare. O lege specială va regula tot ce privește învățământul public. Art. 24. Constituțiunea garantează tutulor libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile lor prin grai, prin scris și prin presă, fiecare fiind răspunzător de abuzul acestor libertăți în cazurile determinate prin Codicile penal, care în această privință se va revizui și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
prin aceasta să-și piarză naționalitatea. Extrădarea refugiaților politici este oprită. titlul iii Despre puterile Statului Art. 31. Toate puterile Statului emană de la Națiune, care nu le poate exercita decât numai prin delegațiune și după principiile și regulile așezate în Constituțiunea de față. Art. 32. Puterea legislativă se exercită colectiv de către Domn și reprezentațiunea națională. Reprezentațiunea națională se împarte în două Adunări: Senatul și Adunarea Deputaților. Orice lege cere învoirea a câtor trele ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
la contingentul armatei trebuie să fie votată mai întâi de Adunarea Deputaților. Art. 34. Interpretațiunea legilor cu drept de autoritate se face numai de puterea legiuitoare. Art. 35. Puterea executivă este încredințată Domnului care o exercită în mod regulat prin Constituțiune. Art. 36. Puterea judecătoarească se exercită de Curți și Tribunale. Hotărârile și sentințele lor se pronunță în virtutea legii și se execută în numele Domnului. Art. 37. Interesele exclusive județene sau comunale se regulează de către Consiliurile județene sau comunale după principiile așezate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
36. Puterea judecătoarească se exercită de Curți și Tribunale. Hotărârile și sentințele lor se pronunță în virtutea legii și se execută în numele Domnului. Art. 37. Interesele exclusive județene sau comunale se regulează de către Consiliurile județene sau comunale după principiile așezate prin Constituțiune și prin legi speciale. capitul I Despre reprezentarea națională Art. 38. Membrii amândurora Adunărilor reprezintă Națiunea, iară nu numai județul sau localitatea care i-a numit. Art. 39. Ședințele Adunărilor sunt publice. Cu toate acestea fiecare Adunare se formează în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
suspendată în tot timpul sesiunii, dacă Adunarea o cere. Art. 53. Fiecare Adunare determină prin regulamentul său modul după care ea își exercită atribuțiunile. Art. 54. Fiecare din Adunări deliberază și iau rezoluțiunile lor separate, afară de cazurile anume specificate în Constituțiunea de față. Art. 55. Fiecare din ambele Adunări are dreptul exclusiv de a exercita propria sa poliție prin președintele ei, care singur, după încuviințarea Adunării, poate da ordin guardei de serviciu. Art. 56. Nici o putere armată nu se poate pune
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
întruniți în Consiliu și sub a lor responsabilitate. Art. 87. Domnul este major la vârsta de 18 ani împliniți. La suirea sa pe Tron, el va depune mai întâi, în sânul Adunărilor întrunite, urmă torul jurământ: „Jur de a păzi Constituțiunea și legile poporului român, d-a manține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului“. Art. 88. Domnul în viață fiind, poate numi o regență compusă de trei persoane care, după moartea Domnului, să exercite puterile domnești în timpul minoritătii succesorului Tronului. Această
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
în viață fiind, poate numi o regență compusă de trei persoane care, după moartea Domnului, să exercite puterile domnești în timpul minoritătii succesorului Tronului. Această numire, se va face cu primirea reprezentațiunii naționale, dată în forma prescrisă la Art. 84 din Constituțiunea de față. Regența va executa totdeodată și tutela succesorului Tronului în timpul minorității acestuia. Dacă la moartea Domnului regența nu s-ar găsi numită și succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunări întrunite vor numi o regență, procedând după formele prescrise
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
executa totdeodată și tutela succesorului Tronului în timpul minorității acestuia. Dacă la moartea Domnului regența nu s-ar găsi numită și succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunări întrunite vor numi o regență, procedând după formele prescrise la Art. 84 din Constituțiunea de față. Membrii regenței nu intră în funcțiune decât după ce vor fi depus solemn, înaintea ambelor Adunări întrunite, jurământul prescris prin Art. 87 din Constituțiunea de față. Art. 89. Dacă Domnul se află în imposibilitate de a domni, miniștrii, după ce
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ambele Adunări întrunite vor numi o regență, procedând după formele prescrise la Art. 84 din Constituțiunea de față. Membrii regenței nu intră în funcțiune decât după ce vor fi depus solemn, înaintea ambelor Adunări întrunite, jurământul prescris prin Art. 87 din Constituțiunea de față. Art. 89. Dacă Domnul se află în imposibilitate de a domni, miniștrii, după ce au constatat legalmente această imposibilitate, convoc îndată Adunările. Acestea aleg regența care va forma și tutela. Art. 90. Nici o modificațiune nu se poate face Constituțiunii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Constituțiunea de față. Art. 89. Dacă Domnul se află în imposibilitate de a domni, miniștrii, după ce au constatat legalmente această imposibilitate, convoc îndată Adunările. Acestea aleg regența care va forma și tutela. Art. 90. Nici o modificațiune nu se poate face Constituțiunii în timpul regenței. Art. 91. Domnul nu va putea fi totdeodată și șeful unui alt stat fără consimță mântul Adunărilor. Nici una din Adunări nu poate delibera asupra acestui obiect, dacă nu vor fi prezenți cel puțin două treimi din membrii cari
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
a Adunărilor până în trei luni. Domnul poate amâna Adunările; oricum, amânarea nu poate exceda termenul de o lună, nici a fi reînnoită în aceeași sesiune, fără consimțământul Adunărilor. Art. 96. Domnul nu are alte puteri decât acele date lui prin Constituțiune. secțiunea ii Despre miniștri Art. 97. Nu poate fi ministru decât cel care este român din naștere sau cel care a dobândit împământenire. Art. 98. Nici un membru al familiei domnitoare nu poate fi ministru. Art. 99. Dacă miniștrii nu ar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
cuiva decât în puterea unei legi care hotărăște și formula lui. Art. 127 [126]. Nici o lege, nici un regulament de administrațiune generală, județeană sau comunală nu pot fi îndatorătoare decât după ce se publică în chipul otărât de lege. Art. 128 [127]. Constituțiunea de față nu poate fi suspendată nici în total, nici în parte. titlul vii Despre revizuirea Constituțiunii Art. 129 [128]. Puterea legiuitoare are dreptul de a declara că este trebuință a se supune reviziunii dispozițiunile din Constituțiune anume arătate. După
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
regulament de administrațiune generală, județeană sau comunală nu pot fi îndatorătoare decât după ce se publică în chipul otărât de lege. Art. 128 [127]. Constituțiunea de față nu poate fi suspendată nici în total, nici în parte. titlul vii Despre revizuirea Constituțiunii Art. 129 [128]. Puterea legiuitoare are dreptul de a declara că este trebuință a se supune reviziunii dispozițiunile din Constituțiune anume arătate. După această declarațiune, citită de trei ori din 15 în 15 zile în ședință publică și primită de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Art. 128 [127]. Constituțiunea de față nu poate fi suspendată nici în total, nici în parte. titlul vii Despre revizuirea Constituțiunii Art. 129 [128]. Puterea legiuitoare are dreptul de a declara că este trebuință a se supune reviziunii dispozițiunile din Constituțiune anume arătate. După această declarațiune, citită de trei ori din 15 în 15 zile în ședință publică și primită de ambele Adunări, acestea sunt dizolvate de drept și se convoacă altele în termenul prescris de Art. 95. Adunările cele noi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
membrilor din cari se compun nu sunt prezenți și nici o schimbare nu se poate adopta dacă nu va întruni cel puțin două treimi ale voturilor. titlul viii Dispozițiuni tranzitorii și suplimentare Art. 130 [129]. Din ziua punerii în vigoare a Constituțiunii de față sunt abrogate toate dispozițiunile din legi, decrete și reglemente și alte acte contrarii cu cele așezate de ea. Art. 131 [130]. Consiliul de Stat va înceta de a exista de îndată ce se va vota legea menită a prevedea autoritatea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și râurilor navigabile sau flotabile; 9 Asupra organizațiunii armatei, drepturilor de înaintare, de retragere și asupra di feritelor pozițiuni ale ofițerilor; 10. Asupra justiției militare. Se vor revizui toate codicele și legile existente spre a se pune în armonie cu Constituțiunea de față. Art. 133 [132]. Nealienabilitatea pământurilor foștilor clăcași în timpul de 20 de ani, prevăzut prin legea rurală, este manținută. Promulgăm această lege, ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată în Monitor. Dat în București, în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
sale cu cele ale populațiunilor indigene. D. Waddington termină insistând ca aceleași condițiuni de ordine politică și religioase, indicate pentru Serbia să fie impuse și statului român. Principele de Bismarck, făcând aluziune la principiele de drept public în vigoare după constituțiunea Imperiului german și la interesul ce opiniunea publică pune pentru ca aceleași principii urmate în politica interioară să fie aplicate și la politica străină, declară că se unește, în numele Germaniei, cu propunerea franceză. Comitele Andrássy aderă la propunerea franceză. Lordul Beaconsfield
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și d. președinte al Camerei a prezentat pe aceea a Reginei. Majestatea-Sa Regele, luând Coroana, a rostit următoarele cuvinte: Serbarea de astăzi consacră o epocă de cincisprezece ani, plină de lupte grele, de fapte mari. Sub puternicul scut al Constituțiunii, România a crescut, s-a dezvoltat, s-a întărit. Stăruința Națiunii, vitejia armatei și credința care am avut-o în bărbăția poporului au împlinit dorințele noastre cele mai ardinte prin proclamarea Regatului, care este garanția cea mai sigură pentru viitor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
venesecții cu pretinse efecte profilactice și curative. "Prin multe comune se găseau indivizi care, cu niște instrumente mizerabile, cu stricnele [cuțite folosite la sângerarea animalelor] de cai, cuie ascuțite etc., practicau sângerările, fără osebire de sex sau vârstă sau [de] constituțiune; copii anemici, abia în vârstă de șase ani, erau supuși la luarea sângelui, fără măcar să fi prezentat vreun simptom de holeră, considerîndu-se această operație ca prezervativă, dar care, din contra, în realitate, era o cauză provocatoare a maladiei", căci "pe
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
înțeles mai poate avea boierimea în România de astăzi? Lasă că și în trecut o boierime vremelnică, legată de înaltele funcții ale Statului (cel puțin în Muntenia), nu se putea asemăna cu nobilimea statornică din alte țări; dar în fapt Constituțiunea noastră actuală a înlăturat aristocrația hereditară, și nu există la noi partid politic care să tindă a o introduce în viitor.<ref id=”1”>Ibidem, p. 45.</ref> Dinasticismul este, în această economie a pedagogiei moderației, un obiectiv ce se
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]