398 matches
-
ambele Adunări întrunite vor numi o regență, procedând după formele prescrise la Art. 84 din Constituțiunea de față. Membrii regenței nu intră în funcțiune decât după ce vor fi depus solemn, înaintea ambelor Adunări întrunite, jurământul prescris prin Art. 87 din Constituțiunea de față. Art. 89. Dacă Domnul se află în imposibilitate de a domni, miniștrii, după ce au constatat legalmente această imposibilitate, convoc îndată Adunările. Acestea aleg regența care va forma și tutela. Art. 90. Nici o modificațiune nu se poate face Constituțiunii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Constituțiunea de față. Art. 89. Dacă Domnul se află în imposibilitate de a domni, miniștrii, după ce au constatat legalmente această imposibilitate, convoc îndată Adunările. Acestea aleg regența care va forma și tutela. Art. 90. Nici o modificațiune nu se poate face Constituțiunii în timpul regenței. Art. 91. Domnul nu va putea fi totdeodată și șeful unui alt stat fără consimță mântul Adunărilor. Nici una din Adunări nu poate delibera asupra acestui obiect, dacă nu vor fi prezenți cel puțin două treimi din membrii cari
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a Adunărilor până în trei luni. Domnul poate amâna Adunările; oricum, amânarea nu poate exceda termenul de o lună, nici a fi reînnoită în aceeași sesiune, fără consimțământul Adunărilor. Art. 96. Domnul nu are alte puteri decât acele date lui prin Constituțiune. secțiunea ii Despre miniștri Art. 97. Nu poate fi ministru decât cel care este român din naștere sau cel care a dobândit împământenire. Art. 98. Nici un membru al familiei domnitoare nu poate fi ministru. Art. 99. Dacă miniștrii nu ar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cuiva decât în puterea unei legi care hotărăște și formula lui. Art. 127 [126]. Nici o lege, nici un regulament de administrațiune generală, județeană sau comunală nu pot fi îndatorătoare decât după ce se publică în chipul otărât de lege. Art. 128 [127]. Constituțiunea de față nu poate fi suspendată nici în total, nici în parte. titlul vii Despre revizuirea Constituțiunii Art. 129 [128]. Puterea legiuitoare are dreptul de a declara că este trebuință a se supune reviziunii dispozițiunile din Constituțiune anume arătate. După
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
regulament de administrațiune generală, județeană sau comunală nu pot fi îndatorătoare decât după ce se publică în chipul otărât de lege. Art. 128 [127]. Constituțiunea de față nu poate fi suspendată nici în total, nici în parte. titlul vii Despre revizuirea Constituțiunii Art. 129 [128]. Puterea legiuitoare are dreptul de a declara că este trebuință a se supune reviziunii dispozițiunile din Constituțiune anume arătate. După această declarațiune, citită de trei ori din 15 în 15 zile în ședință publică și primită de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Art. 128 [127]. Constituțiunea de față nu poate fi suspendată nici în total, nici în parte. titlul vii Despre revizuirea Constituțiunii Art. 129 [128]. Puterea legiuitoare are dreptul de a declara că este trebuință a se supune reviziunii dispozițiunile din Constituțiune anume arătate. După această declarațiune, citită de trei ori din 15 în 15 zile în ședință publică și primită de ambele Adunări, acestea sunt dizolvate de drept și se convoacă altele în termenul prescris de Art. 95. Adunările cele noi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
membrilor din cari se compun nu sunt prezenți și nici o schimbare nu se poate adopta dacă nu va întruni cel puțin două treimi ale voturilor. titlul viii Dispozițiuni tranzitorii și suplimentare Art. 130 [129]. Din ziua punerii în vigoare a Constituțiunii de față sunt abrogate toate dispozițiunile din legi, decrete și reglemente și alte acte contrarii cu cele așezate de ea. Art. 131 [130]. Consiliul de Stat va înceta de a exista de îndată ce se va vota legea menită a prevedea autoritatea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și râurilor navigabile sau flotabile; 9 Asupra organizațiunii armatei, drepturilor de înaintare, de retragere și asupra di feritelor pozițiuni ale ofițerilor; 10. Asupra justiției militare. Se vor revizui toate codicele și legile existente spre a se pune în armonie cu Constituțiunea de față. Art. 133 [132]. Nealienabilitatea pământurilor foștilor clăcași în timpul de 20 de ani, prevăzut prin legea rurală, este manținută. Promulgăm această lege, ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată în Monitor. Dat în București, în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sale cu cele ale populațiunilor indigene. D. Waddington termină insistând ca aceleași condițiuni de ordine politică și religioase, indicate pentru Serbia să fie impuse și statului român. Principele de Bismarck, făcând aluziune la principiele de drept public în vigoare după constituțiunea Imperiului german și la interesul ce opiniunea publică pune pentru ca aceleași principii urmate în politica interioară să fie aplicate și la politica străină, declară că se unește, în numele Germaniei, cu propunerea franceză. Comitele Andrássy aderă la propunerea franceză. Lordul Beaconsfield
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și d. președinte al Camerei a prezentat pe aceea a Reginei. Majestatea-Sa Regele, luând Coroana, a rostit următoarele cuvinte: Serbarea de astăzi consacră o epocă de cincisprezece ani, plină de lupte grele, de fapte mari. Sub puternicul scut al Constituțiunii, România a crescut, s-a dezvoltat, s-a întărit. Stăruința Națiunii, vitejia armatei și credința care am avut-o în bărbăția poporului au împlinit dorințele noastre cele mai ardinte prin proclamarea Regatului, care este garanția cea mai sigură pentru viitor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
20 iulie. În cursul dimineții, guvernul liberal a convocat Corpurile Legiuitoare întrunite ca Adunare Națională. „În numele poporului român, Consiliul de Miniștri, exercitând în temeiul articolului 81 din Constituție puterile constituționale ale Regelui. Având în vedere articolele 82 și 83 din Constituțiune DECRETEAZĂ Corpurile legiuitoare se vor întruni în ziua de 20 iulie ora 16, pentru a primi jurământul membrilor Regenței numiți prin legea promulgată cu decretul No 14 din 4 ianuarie 1926, spre a exercita puterile regale în timpul minorității Majestății Sale
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
centrul disputelor politico culturale. „În aparență — scria Maiorescu —, după statistica formelor din afară, românii posed astăzi aproape Întreaga civilizare occidentală. Avem politică și știință, avem jurnale și academii, avem școli și literatură, avem muzee, conservatorii, avem teatru, avem chiar o constituțiune. Dar În realitate toate aceste sunt producțiuni moarte, pretenții fără fundament, stafii fără trup, iluzii fără adevăr, și astfel cultura claselor mai Înalte ale românilor este nulă și fără valoare și abisul ce ne desparte de poporul de jos devine
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
îndeamnă a săvârși ceva. impulsiv = ceea ce dă sau produce impulsia; cel care făptuiește subt puterea unei forțe irezistibile. verbul a impulsiona nu există în limba franceză. în românește, impulsiune a fost primit în forma lui scurtă: impulsie, ca și constituție (constituțiune), considerație (considerațiune), rezoluție (rezoluțiune) etc. etc. Se mai spune, în românește, impuls de la impulsus latin = împins. Se poate spune: a da un impuls cuiva, unei organizații, unei idei. A impulsiona e o invenție nepotrivită cu firea limbei, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
generală a națiunei române. 3. Adunarea electivă, în numele țărei, rostește adânca ei părere de rău că această mare dorință, singura care, împlinită, poate asigura fericirea a cinci milioane de români, nu s-a împlinit; totuși ea prețuiește și îmbrățișează o Constituțiune care cuprinde elemente ce țintesc la realizarea dorințelor unanime și constante ale națiunei". Această rezoluțiune se votează în unanimitate, minus două abțineri ale d-lor A. Balș și Dimitrie Cornea. Apoi mitropolitul Sofronie Miclescu se râdică în picioare în mijlocul unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de suferit. Binecuvântez pe toți frații mei din Ordin și pe toți credincioșii și necredincioșii. Spun la toți: Veșnicia e un lucru așa de important că nu trebuie pierdut din ochi nici un moment din viață! Confrații să observe Sfânta Regulă, Constituțiunile după spiritul Sf. Părinte Francisc. Doresc tuturor să viețuiască în dragoste, unire și pace cu toții; departe dușmănia și neînțelegerea în orice încercare, fiindcă toate vin din mâna și dirijarea bunului Dumnezeu. Eu plec la cer, unde vă aștept și pe
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
tânărul se simte mulțumit este admis la o a doua etapă: noviciatul, sau anul de probă, unde sub supravegherea magistrului timp de un an întreg tânărul se exercită în practicarea obligațiilor călugărești și își însușește cunoașterea tuturor normelor, regulilor și constituțiunilor după care se desfășoară viața franciscană. La sfârșitul anului, dacă novicele consideră că această formă de viață corespunde dorințelor sale și de altă parte superiorii apreciază că el dispune de capacitatea de a împlini obligațiile stării de călugăr, se procedează
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Kraft und Stoff", e toată cartea, toată doctrina pe care o închide, ca și titlul însuși, de altfel, așa de simplu și evocator. Ce naiv și vulgar pare celor de azi materializmul acesta! Ce departe e de noile concepțiuni asupra constituțiunii materiei! Pe vremea lui Büchner: Energia? Simplă proprietate a materiei. Lumea, viața, mișcarea? Materie, numai materie, nemuritoare, eternă. Astăzi: Dezagregată, pulverizată, materia a încetat nu numai de a avea importanța de altădată, dar chiar de a avea o existență proprie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Pe cât știm, acești tineri nu sunt pretinsă nație și pretins popor (cum se vede că afirmase undeva Carp) ei sunt poporul cel adevărat..." * Atitudinea mea față de mișcarea socialistă nu se datorește vreunei împrejurări exterioare, ci pur și simplu caracterului meu, constituțiunei mele psihice și morale. Ideea socialistă în sine, ideea centrală, principiul nou de echilibru, de ordine, de justiție, mă atrăgea cu o putere irezistibilă. Mișcarea însăși mă atrăgea de asemeni, prin noutatea ei îndrăzneață, prin credința devotată și naivă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
putere, nu existase spunând: „Înainte de 11 februarie chestiunea evreilor nu a avut la noi decât un rol foarte neînsemnat; din vreme În vreme se dau niște circulare ministeriale În contra modului de port al evreilor. La 11 februarie, cu Constituțiunea, s-a agitat chestiunea de a se ști dacă trebuie să se acorde evreilor drepturi politice sau ba, dreapta și atunci mărturisesc că partida În capul căreia se afla d-ul Brătianu, Împinsă ca și noi de acele idei mărețe
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
tratatele de comerț, din toate țările lumei, puteți citi art. 1 al tuturor convențiunilor Încheiate, care stipulează egalitatea Între diferiți supuși. Noi vrem astăzi să facem o derogare la această stipulație din toate tratatele.... Așa am zis străinilor: evreii, după Constituțiunea noastră, nu pot poseda imobile rurale; prin urmare, nu putem noi să nu introducem În tratat aceasta restricțiune; comuna, după ea, Îi poate Împiedica de a ședea În comunele rurale. Vă Întreb care este textul de lege care oprește pe
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Brătianu. La aceste acuzații, Carp a răspuns că a fi de acord cu revizuirea Constituției În vederea articolului 7 nu Însemna că face jocul liberalilor, ci a lucra În folosul țării: „dacă aș crede că partidul liberal ar voi să modifice Constituțiunea În sens mai liberal, eu unul nu m- ași crede În drept a respecta această Constituțiune, fiindcă ea atunci n-ar mai fii opera țărei, ci ar fi opera unui singur partid; și...trebuie s-o recunosc pentru mine, și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
articolului 7 nu Însemna că face jocul liberalilor, ci a lucra În folosul țării: „dacă aș crede că partidul liberal ar voi să modifice Constituțiunea În sens mai liberal, eu unul nu m- ași crede În drept a respecta această Constituțiune, fiindcă ea atunci n-ar mai fii opera țărei, ci ar fi opera unui singur partid; și...trebuie s-o recunosc pentru mine, și precum lor nu le dau dreptul s-o modifice În sens mai liber decât este astăzi
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
s-a Întâmplat că locul lăsat gol a fost ocupat de evreu.....și dovadă este că cu cât se lărgea cercul libertăților noastre, cu atât creștea numărul evreilor. Puțini la număr pe timpul Regulamentului, au crescut pe timpul Convenției, iar pe timpul Constituțiunii numărul lor a devenit Îngrijorător. Vina nu e a lor, vina e a noastră. Este timpul de a ne deștepta! Și dacă este un lucru de care mă bucur În Tratatul de la Berlin, este că el ne obligă să deschidem
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
deschidem ochii, și ne obligă a studia starea noastră socială”. Carp nu-i considera pe evreii vinovați de starea În care se afla țara, considerând ca era mai degrabă o problema de organizare a statului: „o țară care pe lângă o Constituțiune liberală, ca a noastră, nu are o organizare socială conservatoare, acea țară este pierdută de mai Înainte cu sau fără jidani”, remarcând că nu era vina evreilor că erau stăpâni În sate declarând că „atunci a venit legea rurală, bazându
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de unde naște dreptul statului, de a revendica pentru dânsul această avere, dacă nu-l dă, - pentru că nu-l poate da - art.7”. În viziunea lui exista o problemă, pe care a exprimat-o: „ne găsim față cu un articol din constituțiune, care stabilește un principiu; dar Întâi acest principiu nu se Întinde asupra unei părți a chestiunii, asupra capacității succesorale; al doilea, chiar acolo unde se Întinde, el răstoarnă principiul fundamental al codului nostru civil” și „ Încât dvs. nu puteți lăsa
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]