1,368 matches
-
fundamentale sau a unei garanții a acestora, astfel încât pot fi adoptate, pe calea revizuirii Constituției, reglementări care au consecințe pozitive asupra acestora; în schimb, primul alineat al art. 152 din Constituție vizează o interdicție totală de reglementare. Rezultă că legiuitorul constituant originar de la 1991 a impus obligația pentru cel derivat ca modificările aduse Constituției să nu se refere la conținutul actualelor dispoziții ale art. 1 alin. (1) și (2), art. 8 alin. (1), art. 13 sau art. 124 alin. (3), decât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
ale art. 1 alin. (1) și (2), art. 8 alin. (1), art. 13 sau art. 124 alin. (3), decât în condi��iile modificării art. 152 alin. (1) din Constituție. Astfel, noțiunea "nu poate forma obiectul revizuirii" vizează faptul că legiuitorul constituant derivat, în condițiile menținerii art. 152 alin. (1) din Constituție, nu poate reglementa deloc în privința textelor constituționale anterior menționate. Or, astfel cum vom arăta în continuare, prin inițiativa de revizuire nu au fost vizate aceste limite, textele constituționale care le
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
a Republicii Moldova oricum, prin natura sa, ar avea valoare de text constituțional, deoarece reprezintă expresia majoră a voinței poporului de a construi și trăi într-un stat liber și independent, voință care predetermină necesitatea adoptării Constituției și îl leagă pe constituant de idealurile, principiile și valorile Declarației". ----------- *2) Noțiunea "blocului de constituționalitate" s-a impus în Franța și a avut ca premisă interpretarea extensivă a ideii de Constituție. În acest context, blocul de constituționalitate cuprinde Constituția din 1958, Declarația drepturilor omului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
ale poporului român". În aceste condiții, apreciem că, indiferent de existența sau nu a unui preambul al Constituției și dat fiind că art. 1 alin. (3) din Constituție se îndepărtează, în anumite aspecte, de la caracterul strict normativist impus de către Adunarea Constituantă din 1991, conținutul acestui din urmă text recunoaște, pe deplin, "spiritul tradițiilor democratice ale poporului român". Este o noțiune largă și cuprinzătoare, care recunoaște, în mod implicit, principiile generale și imuabile consacrate și în actele cu valoare constituțională. Legiuitorul constituant
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
Constituantă din 1991, conținutul acestui din urmă text recunoaște, pe deplin, "spiritul tradițiilor democratice ale poporului român". Este o noțiune largă și cuprinzătoare, care recunoaște, în mod implicit, principiile generale și imuabile consacrate și în actele cu valoare constituțională. Legiuitorul constituant a dorit astfel să precizeze, în mod expres, dacă mai era nevoie, necesitatea și obligația statului român de a respecta tradițiile democratice ale poporului român. Desigur, aceste tradiții democratice nu se limitează la perioada de după decembrie 1989, ci au în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
apreciate de legiuitor că fapte cu un grad de pericol ridicat. În asemenea condiții încălcarea principiului egalității s-ar putea pune în discuție numai dacă instituirea unor astfel de măsuri ar crea discriminări între cetățeni, potrivit criteriilor stabilite de legiuitorul constituant. Dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, iar nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natură lor. În felul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136397_a_137726]
-
Articolul 1 (1) Se constituie Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției României, adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991 și aprobată prin referendumul național din 8 decembrie 1991, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249100_a_250429]
-
Se exemplifică cu alte sisteme constituționale prezidențiale, semiprezidențiale sau parlamentare, potrivit cărora se procedează la destituirea președintelui "pus sub acuzare" fără să se recurgă la votul poporului sau la votul adunărilor care l-au ales. Spre deosebire de aceste sisteme constituționale, legiuitorul constituant român a optat pentru soluția demiterii prin referendum, cu avizul consultativ al Curții Constituționale. A pretinde însă "că Parlamentul nu poate stabili regulile și criteriile de organizare a referendumului înseamnă a face o judecată nu numai contrară rațiunii instituției tragerii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185655_a_186984]
-
cine este acesta, cu câte voturi a câștigat alegerile sau prin ce modalitate a ajuns să ocupe această funcție - cu o majoritate de două treimi din numărul deputaților și senatorilor. De aici se desprinde și concluzia în virtutea căreia, atunci când legiuitorul constituant a dorit să instituie o anumită majoritate de voturi, a făcut aceasta printr-un text de referință, a cărui aplicare la situații subsidiare este subînțeleasă, cu excepția cazurilor în care o asemenea majoritate este lăsată pe seama legii. Dispozițiile constituționale privitoare la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185655_a_186984]
-
republicata, în sensul concretizării condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească o lege sau o ordonanță pentru a putea fi supusă controlului de constituționalitate pe calea excepției, chestiune prejudiciala, ridicată în fața instanței judecătorești, este, in cvasitotalitate, justificată și corespunde voinței constituantei. În sistemul românesc de control de constituționalitate a legilor neadoptandu-se posibilitatea declanșării controlului pe baza sesizării de către orice persoană a Curții Constituționale, prin "actio popularis", se are în vedere declanșarea acestui tip de control doar pe cale incidentala, prin excepții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146662_a_147991]
-
trei sute) de acțiuni, în valoare nominală de 1.000 (o mie) de leva fiecare. Fiecare dintre statele acționare se obligă să furnizeze suma corespunzătoare jumătății din capitalul astfel stabilit și să verse suma respectivă în momentul semnării procesului-verbal al adunării constituante a societății. ... (6) La înființarea societății pe acțiuni, 50% din acțiuni vor fi emise ca acțiuni ordinare cu drept de vot și vor fi subscrise de România. Restul de 50% vor fi emise ca acțiuni preferențiale cu drept de vot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251959_a_253288]
-
trei puteri fundamentale, populația sa având o singură cetățenie. Sfera de cuprindere a ordinii juridice, ca și cea de exercitare a autorității organelor puterii, este raportată la întreg teritoriul statului și la întreaga populație, indiferent de etnie sau naționalitate. Legiuitorul constituant a stabilit că România nu este numai un stat unitar, ci și indivizibil, în sensul că el nu poate fi segmentat, nu poate face obiectul unei divizări, totale sau parțiale, cu regimuri juridice diferite. 7. În ceea ce privește suveranitatea națională, Constituția statuează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279409_a_280738]
-
sale, prin instituirea unui partaj teritorial. De asemenea, prin proiect se dorește a fi consacrat un principiu inedit, anume cel al autoadministrării, într-un conținut special, de natură deosebită, ce excedează semnificațiilor juridice ale conceptului de autonomie locală fundamentat de constituantul român, principiu care operează exclusiv la nivelul unei regiuni autonome, cu statut propriu, determinată pe baze exclusiv etnice. Prin aceste prevederi ale proiectului sunt încălcate dispozițiile art. 120 din Constituția României, care reglementează principiile de bază din administrația publică locală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279409_a_280738]
-
prevederi nu se referă la autorități administrative autonome locale, deci la cele din unitățile administrativ-teritoriale, ci la autorități autonome din structura administrației publice centrale de specialitate, deci la autorități publice statale. Că este așa o constituie și faptul că legiuitorul constituant a inclus "autoritățile administrative autonome" la secțiunea 1 a capitolului V din Constituție, intitulată "Administrația publică centrală de specialitate", fără a nominaliza care sunt aceste autorități autonome. Când este însă vorba despre autorități autonome ale administrației publice locale, acestea sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279409_a_280738]
-
președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arată că intenția legiuitorului constituant a fost aceea de a nu limita exercițiul drepturilor și al libertăților fundamentale decât în condițiile art. 53 din Constituție. Totodată, Guvernul consideră că exercitarea în colectiv a unor drepturi sau interese nu exclude faptul că dreptul sau interesul respectiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176573_a_177902]
-
a II-a penală opinează că excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 5^2 și art. 263 alin. 1 din Codul de procedură penală este întemeiată, deoarece acestea restrâng cadrul prezumției de nevinovăție, așa cum a fost ea înțeleasă de constituant, fiind lipsite de claritate și previzibilitate. Excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 248, 249 și art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 este întemeiată, deoarece aceste prevederi nu erau edictate la data săvârșirii presupuselor fapte penale de către
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241089_a_242418]
-
consultativ al Consiliului Economic și Social și nici cu privire la mecanismele de consultare a acestui organ consultativ, acestea fiind tratate în legea de organizare și funcționare a acestuia, la care Legea fundamentală face trimitere. Într-un mod cu totul diferit, legiuitorul constituant a reglementat în art. 79 din Legea fundamentală rolul Consiliului Legislativ, care "este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României". Sub
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256883_a_258212]
-
proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României". Sub acest aspect, nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ duce la neconstituționalitatea legii sau ordonanței - simplă sau de urgență. Dacă voința legiuitorului constituant ar fi fost în sensul impunerii obligativității solicitării avizului, atunci aceasta ar fi fost exprimată în cuprinsul art. 141 din Legea fundamentală, într-un mod asemănător celui folosit la redactarea art. 79 pentru reglementarea rolului și atribuțiilor Consiliului Legislativ. Având
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256883_a_258212]
-
solicitată, astfel cum se susține, de altfel, și în sesizarea formulată de Guvern, nefiind deci respectate prevederile constituționale invocate. 30. Referitor la semnificația prevederilor art. 111 din Constituție, în jurisprudența Curții Constituționale a României sa reținut că, prin intermediul lor, legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice (a se vedea Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279782_a_281111]
-
din partea a doua a acestui text de lege, contravin cu deosebire dispozițiilor art. 123 din Constituție, conform cărora: "Justiția se înfăptuiește în numele legii.", iar "Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii." Examinând această susținere, Curtea constată că în Adunarea Constituanta, în cadrul dezbaterilor pe articole a proiectului de Constituție și a Raportului Comisiei de redactare (publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 35 din 13 noiembrie 1991 și, respectiv, nr. 36 din 14 noiembrie 1991) a fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135648_a_136977]
-
din 13 noiembrie 1991 și, respectiv, nr. 36 din 14 noiembrie 1991) a fost discutată propunerea de amendament referitoare la completarea tezei finale a alin. (2) al art. 123 din Constituție cu sintagma "[...] și intimei lor convingeri". După dezbateri Adunarea Constituanta a respins cu majoritate de voturi acest amendament, exprimându-și în acest fel, în mod expres, voința că judecătorii să se supună "numai legii", iar nu și "intimei lor convingeri". Așa fiind, Curtea constată că dispozițiile art. 63 alin. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135648_a_136977]
-
50 și 52 din Legea nr. 304/2004 și ale art. 26 din Codul de procedură civilă, față de art. 1 alin. (4) și art. 124-126 din Legea fundamentală, se apreciază că aceasta este neîntemeiată, deoarece prin textele constituționale criticate legiuitorul constituant a realizat o strânsă corelație între art. 1 alin. (4), conform căruia statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor, și art. 124-126 din Constituție. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190412_a_191741]
-
instanțelor de judecată. Acestea sunt adoptate de legiuitor în aplicarea prevederilor art. 124-126 din Constituție, care cuprind principiile generale potrivit cărora se organizează instanțele judecătorești și se realizează justiția, fără a conține nicio prevedere contrară textelor constituționale de referință. Legiuitorul constituant a lăsat la latitudinea legiuitorului ordinar modul concret de reglementare a problemelor care privesc organizarea instanțelor judecătorești. Curtea constată că autorii excepției critică de fapt modul în care colegiul de conducere al instanței din care fac parte organizează activitatea acesteia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190412_a_191741]
-
la data alegerilor când, prin exercitarea drepturilor fundamentale prevăzute de art. 36 și art. 37 din Constituție, se exprimă voința cetățenilor, voință care conturează configurația politică a Camerelor, și nu acorduri ulterioare intervenite în exercitarea mandatelor parlamentarilor aleși. Astfel, legiuitorul constituant a stabilit pentru președinții Camerelor Parlamentului un mandat identic cu mandatul Camerelor, pentru a asigura stabilitatea și continuitatea în exercitarea funcției de președinte și pentru asigurarea funcționării instituției. Or, în urma alegerilor parlamentare din anul 2008, prin algoritmul politic izvorât în urma
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238554_a_239883]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 2 martie 2016, paragraful 53, Curtea a reținut că, în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificări bugetare, solicitarea informării din partea Guvernului este obligatorie. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice (a se vedea Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276739_a_278068]